Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Olanda are plan ambițios: până în anul 2025, flota de taxiuri din Amsterdam va fi 100% electrică, iar până în 2030 locuitorii capitalei vor circula doar cu mașini electrice. România ce obiective are?

Amsterdam

Foto: Sergey Borisov / Panthermedia / Profimedia

Perioada redeschiderii școlilor vine în fiecare an la pachet cu trafic, stres și timp pierdut în căutarea unui loc de parcare. Înainte de orice altceva, toate astea înseamnă poluare și se întâmplă în toate marile orașe din România, ceea ce face nevoia de soluții sustenabile mai mare ca oricând.

Olanda, spre exemplu, se implică în rezolvarea problemei poluării urbane generate de trafic printr-un obiectiv ambițios: până în 2025, toată flota de taxiuri din Amsterdam va fi 100% electrică, iar până în 2030 și locuitorii capitalei vor circula tot cu mașini electrice, pentru că orașul nu va mai permite altfel. Ce ne împiedică și pe noi, în România, să avem astfel de obiective? 

Pentru început, observăm cum adopția de mașini electrice este încă timidă în România și, când ne uităm mai atent, ne dăm seama că nici nu prea ar putea fi altfel. Un studiu european arată că, în România, un șofer de mașină electrică are în unele cazuri de mers chiar și 200 de kilometri până la o stație de încărcare. Desigur, nu e cazul Bucureștiului sau a orașelor mari, unde infrastructura stațiilor de încărcare s-a extins, mai ales în ultimul an. În Olanda, însă, studiul arată că șoferii găsesc aproape 50 de astfel de stații pe o rază de maximum 100 km, atunci când nu locuiesc în orașe mari cu o infrastructură mult mai extinsă. Apoi mai intervine și problema costurilor unei mașini electrice, considerate încă mari în România, în raport cu puterea de cumpărare și cu preferințele românilor când vine vorba de mașini. 

Până vom vedea mai multe mașini electrice și pe șoselele din România, ce altceva mai putem face cu toții pentru mai puțină poluare și un aer mai curat în marile orașe?

Impactul transportului urban asupra mediului

Transportul contribuie cu aproape un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră din Europa și este principala cauză a poluării aerului în orașe, arată un raport realizat de Comisia Europeană. Mobilitatea urbană reprezintă 40% din emisiile provenite din transportul rutier și eliberează în atmosferă 70% din poluanții de tip noxe, mai arată datele publicate de Comisia Europeană.

În plus, poluarea atmosferică reprezintă cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană în Uniunea Europeană, potrivit unei clasificări realizate de Organizația Mondială a Sănătății, iar România era cu mult peste nivelul Uniunii Europene, raportul arătând că locuitorii țării pierd mai mult de un an și jumătate din viață din cauza poluării, iar riscul cel mai mare este în zonele urbane.

Cum arată un transport sustenabil în condițiile actuale

Când nu ai infrastructura necesară pentru a trece la un transport 100% „verde”, rămân micile acțiuni care pot fi făcute de fiecare pentru a limita impactul nociv asupra mediului. Un prim pas ar fi ca oamenii să renunțe la a folosi mașina personală pentru deplasările urbane de zi cu zi, și să aleagă metode alternative de transport.

Pentru a ajunge acolo, una dintre soluții este îmbunătățirea și diversificarea soluțiilor de transport alternativ, bazate pe principiile unei adevărate shared economy, astfel încât pasagerilor să le vină ușor să își lase mașina personală acasă, pentru că știu că au la îndemână alternative convenabile, confortabile și sustenabile.

Știm că mai e cale lungă până când oamenii vor alege să lase mașina personală în parcare când au drumuri prin oraș și să se deplaseze mai sustenabil, dar asta nu înseamnă că nu putem începe deja să mișcăm lucrurile în această direcție.

Ce e de făcut

În fiecare an între 16 și 22 septembrie este Săptămâna Mobilității Urbane în toată Europa, iar ultima zi a acestei săptămâni este chiar Ziua fără mașină. Fiecare dintre noi putem lăsa mașina acasă o zi și ne putem căuta alte metode prin care să ajungem unde avem nevoie. Eu mă alătur inițiativei și prin ceea ce facem la FREE NOW, vrem să susținem și alți oameni să facă la fel. Așa că, în această săptămână, avem 1.000 de curse gratuite pentru cei care aleg să folosească aplicația pentru servicii de ridesharing sau taxi și, ca să contribuim la un aer mai curat, plantăm câte un copac pentru fiecare dintre ei împreună cu Plantăm fapte bune în România.

Soluții pentru viitorul transportului în direcția sustenabilității

Pe măsură ce oamenii se vor îndrepta din ce în ce mai mult către soluții de transport sustenabile și vor fi pregătiți să renunțe la transportul cu mașina personală, putem spera și noi la orașe mai puțin poluate, cu mai puțin timp petrecut în trafic și mai mult timp pentru familie și cei dragi. În plus, orașele foarte aglomerate vor câștiga spațiu, pentru că nu va mai fi nevoie să asigure parcări pentru mașinile private în zone centrale, și ajungem ușor-ușor la orașe mai durabile și la locuitori mai fericiți și mai sănătoși.

La începutul acestui an, grupul FREE NOW și-a propus să devină Net Zero, adică neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon, până în 2030, ceea ce înseamnă că mașinile care asigură curse FREE NOW în toate piețele europene cheie vor fi electrice. Nu e destul pentru sustenabilitate urbană 100%, dar e un început. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • media romaneasca e de , aproximativ, 40-50 km pe zi, cam mai putin de o ora;
    un tir are putere cat 20 de dacii si circula 20 de ore pe zi, ca asta e menirea lui;
    adica polueaza cat 400 de autoturisme, ba chiar mai mult;
    nicaieri nu citesc despre cum interzicem noi tirurile sau cum facem flota de tir, electrica;
    o borna pt incarcrea rapida a unui tir (in o ora, pt ca daca sta manaca bani si se deterioreaza marfa) ar fi cam la 10 mii de amperi (sau cam pe acolo), cam cat o uzina de dimensiuni medii sau un cartier cu 1000 de locuinte (poate am exagerat un pic dar cam pe acolo)
    • Like 0
  • Ovo check icon
    Cum adică ce obiectiv are România? Olandezii, nemții și danezii și ceilalți, ce-o să facă cu mașinile lor vechi și poluante? Nu trebuie să scape de ele cumva? Doar n-o să le arunce la fier vechi, pur și simplu!
    Ei, aici intervine in schemă România...
    • Like 0
  • Bruxelles la fel: in urmatorii 5 ani toate masinile achizitionate pe firma vor fi electrice. Inclusiv taxiuri.
    Planuri asemanatoare sunt si in alte mari orase si capitale -o trecere mai intai la doar autobuze electrice, avantaje fiscale pentru firmele care achizitioneaza masini electrice si renuntza a cele pe benzina, refuzul de inmatriculare a masinilor pe motorina mai vechi de un numar de ani (sau pus o taxa mare, habar nu am cat de mare o fi ca deja sunt taxe de cate sute euro pe an doar pt a avea masina in oras) , zona green in centru unde pe raza de 6mile (10 km) masinile au acces contra unor taxe zilnice de 50-70 euro, zone de 30km/h, benzi doar pt autobuze si taxiuri si ambulantze etc -toate pt a incuraja orasenii sa treaca la bicicleta, mers pe jos sau transport public.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult