Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

O tânără antreprenoare a construit o afacere pornind de la „nimicurile” pe care oamenii de obicei le aruncă, iar, drept mulțumire, pentru fiecare produs vândut, plantează un copac. Republica antreprenorilor

I wood be

Uneori chiar e suficient să ai numai o idee pentru a porni un business. Cel puțin unul mic. Cu o investiție aproape de zero și curaj ca să pună la vânzare obiectele create folosind materiale care ajung de obicei la gunoi, Alina Murariu a creat brandul I Wood Be (iwoodbe.ro) sub care astăzi, după 5 ani de încercări și transformări, produce diverse obiecte din lemn și piele care pot fi personalizate. Ideea de la care a plecat a evoluat și s-a îmbogățit atunci când tânăra antreprenoare a găsit o modalitate prin care să-și îndeplinească o dorință mai veche: să se implice într-o acțiune constantă de protejare a mediului.

În toamna lui 2019 a început colaborarea cu Fundația Conservation Carpathia, unde ajunge un procent din prețul fiecărei agende sau album foto vândut, pentru finanțarea plantării de copaci în zona Munților Făgăraș.   


Începuturile I Wood Be sunt legate de dorința, dar mai ales talentul Alinei de a valorifica materialele cărora cei mai mulți dintre noi nu le găsesc o întrebuințare. Primele obiecte cu care a participat la un târg din Iași au fost niște semne de carte pe care le făcea din diverse ambalaje de carton.

„La început, toate produsele I Wood Be le-am făcut din cartoane pe care nu voiam să le arunc și tot felul de nimicuri pe care le găseam prin casă. De exemplu, cutiile de vopsea pentru păr. Le lipeam, le coseam, apoi le pictam și le transformam în semne de carte. Iar la primul târg exact cu asta am mers. Și le-am vândut pe toate spre surprinderea mea. Pentru că m-am uitat la ceilalți expozanți care aveau obiecte mult mai atent lucrate decât ale mele, și nu aveau așa mare vânzare. Iar investiția mea a fost minimă. Am dat 13 lei pe câteva pensule și culori acrilice”, povestește Alina, care tot la târg a descoperit „puterea” personalizării pe loc a obiectelor.

Mai întâi surprinsă, apoi tot mai încrezătoare

Succesul înregistrat la târgurile din Iași i-au dat încredere să vină la evenimente de același gen și în București. Între timp începuse să lucreze și cu lemnul: îl tăia cu pendularul în curtea casei în care locuia în Iași, apoi îl vopsea și îl pirograva manual. Și pentru că feedback-ul primit în Capitală a fost la fel de bun, în 2016 Alina a decis să se mute aici.  

Inițial a lucrat în apartamentul în care stătea, dar pentru că stocul de agende tăiate era pe terminate, iar pendularul este o unealtă deloc silențioasă, a trebuit să găsească un spațiu în care să lucreze. Întâmplarea a făcut să se întâlnească cu niște oameni care aveau un atelier și care i-au pus la dispoziție o cameră fără chirie, dar cu condiția să plătească pentru utilizarea laserului. În prezent a rămas singură în atelier, a cumpărat echipamentele băieților și a mai făcut alte mici investiții.

„A mers destul de greu, chiar dacă am avut curaj să încep de la zero, să vin de la Iași în București unde nu cunoșteam pe nimeni. Am avut această frică de a investi și de a angaja oameni. Mă gândeam tot timpul că există posibilitatea să nu am suficient de lucru și să nu pot plăti salariile. Tot timpul am lucrat cu cunoscuți atunci când aveam comenzi foarte mari. (...) Investițiile le-am făcut pe parcurs, aproape tot ce câștigam investeam, iar când nu mai aveam, mă opream”, explică Alina.

Acum se pregătește însă să intre într-o nouă etapă a business-ului său, cu tot ce a testat și învățat în ultimii cinci ani. Atelierul de lucru este în curs de reamenajare, Alina lucrează la o nouă variantă a site-ului prin care clienții să-și poată personaliza în detaliu obiectele, dar și la un nou concept de design al produselor. Iar în curând va face și primele angajări.

Pentru viitorul apropiat, Alina și-a propus să-și listeze produsele și pe etsy.com, un site internațional unde se comercializează produse handmade, și să externalizeze partea primară de producție, astfel încât ea să se ocupe cât mai mult de componenta de personalizare a obiectelor.    

Cel mai de succes produs: mărțișorul plantabil

De la semnele de carte și obiectele decorative confecționate din tot felul de „nimicuri”, Alina a diversificat portofoliul de produse care acum cuprinde agende și albume foto din lemn, obiecte de birotică, decorațiuni pentru Crăciun sau diverse alte evenimente, dar și la obiecte din piele.

Cel mai de succes produs este însă mărțișorul plantabil, pentru care într-un an a primit atât de multe comenzi, încât a fost nevoită să închidă site-ul. Un succes care a luat-o din nou prin surprindere mai ales că nu făcuse nicio investiție în promovare. Nici atunci și nici altădată. Totul s-a propagat prin intermediul share-urilor de pe Facebook.

Cei mai mulți dintre clienții I Wood Be vin din zona corporate, pentru care Alina face pachete cadou și personalizări de produse, dar și din zona HoReCa.

Și dintr-o colaborare corporate a început și parteneriatul cu Fundația Conservation Carpathia. Alina a fost contactată pentru o comandă de agende, dar dincolo de asta ea a văzut oportunitatea de a se implica în proiect. Astfel că pentru fiecare agendă sau album foto vândut, Alina dă un procent din vânzări pentru plantarea unui copac.

„Am mers la câteva plantări de copaci și așa mi-a venit ideea pentru că am fost preocupată tot timpul să dau ceva înapoi, cu atât mai mult cu cât eu lucrez cu lemn. Și nu e ca și când te poți duci să cumperi niște pomi și să-i plantezi unde vrei tu. Am început colaborarea cu Fundația Conservation Carpathia în septembrie 2019 și de atunci am finanțat plantarea a 600 de copaci. Știu că nu e mult, dar mic cu mic se face mare. La începutul lui 2020 am călătorit și nu am lucrat, apoi a venit pandemia și vânzările au scăzut. Dar am încredere că lucrurile vor reintra în normal și vom reuși să plantăm cât mai mulți copăcei”, spune Alina.

„Nu mă pot limita la timpul meu liber”

Alina are puțin peste 30 de ani, îi place să călătorească și nu a fost niciodată angajată. Antreprenoriatul este pentru ea o formă de libertate.

„Au fost multe momente în care am vrut să renunț pentru că de multe ori devine foarte obositor. Au fost perioade în care am muncit și câte 16-18 ore pe zi, zile în șir, într-un mediu care nu e prea sănătos având în vedere că lucrezi cu solvenți și trebuie să porți mască. Partea frumoasă este că poți să-ți iei o vacanță de una-două luni, chiar dacă trebuie să muncești dublu când te reîntorci. Nu am termen limită, nu am program fix și nu cred că nu aș putea să fiu angajată pentru că nu mă pot limita la timpul meu liber”, spune Alina.

Pe termen lung își dorește să-și deschidă și o cafenea, unde să aibă și un shop și să mute și atelierul, astfel încât să poate organiza diverse workshopuri pentru copii și adulți.

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult