Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește opt ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Antreprenorul Horia Cardoș, Agroland: Problema care mă deranjează foarte tare este imensitatea de ambalaje care rezultă din consumul de hrană din supermarket

Femeie și bărbat în supermarket

Foto: Getty Images

Un studiu realizat de Organizația Națiunilor Unite (ONU) arată că 17% din totalul hranei produsă la nivel mondial ajunge la gunoi, iar datele estimative arată că românii aruncă 1,35 milioane de tone de deșeuri alimentare pe an. „În România, țară săracă, ultima sau penultima din comunitatea europeană, familiile aruncă un procent foarte mare din hrana pe care o cumpără. Fiindcă comportamentul nostru în supermarket este să cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Am prins o ofertă la carcasă de porc, o să cumpăr jumătate de carcasă de porc, chiar dacă familia mea nu are nevoie. Să nu uităm că încă în România mai trăiește generația care a suferit de foame după război. Oamenii ăștia vor avea în gena lor frica să nu se mai întâmple așa ceva și atunci vor supra-stoca”, a declarat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Horia Cardoș, fondator și CEO al companiei Agroland.

Horia Cardoș (Foto: Forbes)

Cum arată un consum responsabil de alimente? „Îmi place ce văd în supermarketuri mai noi, foarte mulți clienți merg în zona de vitrină și cumpără 10 felii de salam sau 5 felii de șuncă. Și nu vorbim de clienți care nu-și permit să cumpere un salam întreg, sunt consumatori educați și conștienți”, crede antreprenorul. Însă, în opinia sa, mai există o problemă cel puțin la fel de mare ca risipa alimentară: excesul de ambalaje de plastic. „Problema mea pe care o observ și mă deranjează foarte tare este imensitatea de ambalaje care rezultă din consumul de hrană din supermarket”, a spus Horia Cardoș.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Toate lumea se leagă de supermarket-uri când problema nu este numai a lor, ci în principiu a furnizorilor lor, care trebuie sa asigure integritatea produselor pe tot lanțul de furnizare. În plus calitatea ambalajului determina și termenul de valabilitate. Un exemplu aici este pâine care este 100% ambalata când este livrata de producătorii de pâine, iar în cazul supermarket-urilor care au brutărie ambalajul este minim sau chiar deloc. O pâine ambalata este valabila câteva zile pe când cea produsă în supermarket-uri este de o zi. Sunt consumatori mai atenți și nu mai cumpara 1 kg de salam, ci 10 felii. Foarte frumos. Dar, nu toate magazinele au servire asistata și ca sa susține aceasta cerere trebuie sa fie ambalate individual la 10 felii. Da, într-adevăr putea sa cerem mai putin plastic - și în anumite situații se poate - dar trebuie sa înțelegem și riscurile asociate. Soluția pana la urma este cu siguranță reciclarea, dar aici este nevoie de o schimbare de mentalitate drastică și nu va fi ușor. Romanul la nivel declarativ dorește sa facă multe, dar când are posibilitatea găsește zeci de scuze sa nu facă, iar principala scuza este sa facă celălalt primul. Prin urmare ne plângem, dar ne plângem degeaba atât timp căt noi suntem problema și nu facem nimic.
    • Like 1
  • Nu suntem educați sa impunem putin plastic in ambalaje, supermarketurile merg la limita minimei rezistente, daca "se cere" vor reduce plasticul, daca nu, nu vor reduce. Trebuie educat (a se citi- OBLIGAT ) statul si cetateanul, sa recicleze. Nici in Vestul Europei n-a mers fara amenzi drastice, dar acum fac reciclare, de frica amenzilor, din constienta, nu conteaza. Noi am ajuns una din gropile de gunoi ale Europei, pe langa faptul ca nu avem statii de sortare moderne sau antice, nu reciclam decat dupa ureche, mai si primim deseuri din alte parti, contra MITĂ, cat de inconstient sau tâmpit sa fii ca sa îngropi tara asta superba in gunoaiele altora, de parca ale noastre nu ajung. Bagi in buzunar mărunțiș (multi bani pentru tine), la nivel macro, si arunci milioane de euro pentru turism. Investeste in turism, politicianule, si ai sa castigi înmiit. Creier sa ai in cap (ăla de sus), nu portmoneu..
    • Like 2
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Chris Simion

Claudiu este doar unul dintre cei peste 11.000 de ctitori ai teatrului care se construiește în prezent pe Grivița, la nr 53, în București, la inițiativa cunoscutei regizoare, invitată recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu”.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro