Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De cinci ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Antreprenorul Horia Cardoș, Agroland: Problema care mă deranjează foarte tare este imensitatea de ambalaje care rezultă din consumul de hrană din supermarket

Femeie și bărbat în supermarket

Foto: Getty Images

Un studiu realizat de Organizația Națiunilor Unite (ONU) arată că 17% din totalul hranei produsă la nivel mondial ajunge la gunoi, iar datele estimative arată că românii aruncă 1,35 milioane de tone de deșeuri alimentare pe an. „În România, țară săracă, ultima sau penultima din comunitatea europeană, familiile aruncă un procent foarte mare din hrana pe care o cumpără. Fiindcă comportamentul nostru în supermarket este să cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Am prins o ofertă la carcasă de porc, o să cumpăr jumătate de carcasă de porc, chiar dacă familia mea nu are nevoie. Să nu uităm că încă în România mai trăiește generația care a suferit de foame după război. Oamenii ăștia vor avea în gena lor frica să nu se mai întâmple așa ceva și atunci vor supra-stoca”, a declarat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Horia Cardoș, fondator și CEO al companiei Agroland.

Horia Cardoș (Foto: Forbes)

Cum arată un consum responsabil de alimente? „Îmi place ce văd în supermarketuri mai noi, foarte mulți clienți merg în zona de vitrină și cumpără 10 felii de salam sau 5 felii de șuncă. Și nu vorbim de clienți care nu-și permit să cumpere un salam întreg, sunt consumatori educați și conștienți”, crede antreprenorul. Însă, în opinia sa, mai există o problemă cel puțin la fel de mare ca risipa alimentară: excesul de ambalaje de plastic. „Problema mea pe care o observ și mă deranjează foarte tare este imensitatea de ambalaje care rezultă din consumul de hrană din supermarket”, a spus Horia Cardoș.

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Toate lumea se leagă de supermarket-uri când problema nu este numai a lor, ci în principiu a furnizorilor lor, care trebuie sa asigure integritatea produselor pe tot lanțul de furnizare. În plus calitatea ambalajului determina și termenul de valabilitate. Un exemplu aici este pâine care este 100% ambalata când este livrata de producătorii de pâine, iar în cazul supermarket-urilor care au brutărie ambalajul este minim sau chiar deloc. O pâine ambalata este valabila câteva zile pe când cea produsă în supermarket-uri este de o zi. Sunt consumatori mai atenți și nu mai cumpara 1 kg de salam, ci 10 felii. Foarte frumos. Dar, nu toate magazinele au servire asistata și ca sa susține aceasta cerere trebuie sa fie ambalate individual la 10 felii. Da, într-adevăr putea sa cerem mai putin plastic - și în anumite situații se poate - dar trebuie sa înțelegem și riscurile asociate. Soluția pana la urma este cu siguranță reciclarea, dar aici este nevoie de o schimbare de mentalitate drastică și nu va fi ușor. Romanul la nivel declarativ dorește sa facă multe, dar când are posibilitatea găsește zeci de scuze sa nu facă, iar principala scuza este sa facă celălalt primul. Prin urmare ne plângem, dar ne plângem degeaba atât timp căt noi suntem problema și nu facem nimic.
    • Like 1
  • Nu suntem educați sa impunem putin plastic in ambalaje, supermarketurile merg la limita minimei rezistente, daca "se cere" vor reduce plasticul, daca nu, nu vor reduce. Trebuie educat (a se citi- OBLIGAT ) statul si cetateanul, sa recicleze. Nici in Vestul Europei n-a mers fara amenzi drastice, dar acum fac reciclare, de frica amenzilor, din constienta, nu conteaza. Noi am ajuns una din gropile de gunoi ale Europei, pe langa faptul ca nu avem statii de sortare moderne sau antice, nu reciclam decat dupa ureche, mai si primim deseuri din alte parti, contra MITĂ, cat de inconstient sau tâmpit sa fii ca sa îngropi tara asta superba in gunoaiele altora, de parca ale noastre nu ajung. Bagi in buzunar mărunțiș (multi bani pentru tine), la nivel macro, si arunci milioane de euro pentru turism. Investeste in turism, politicianule, si ai sa castigi înmiit. Creier sa ai in cap (ăla de sus), nu portmoneu..
    • Like 2


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult