Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Antreprenorul Horia Cardoș, Agroland: Problema care mă deranjează foarte tare este imensitatea de ambalaje care rezultă din consumul de hrană din supermarket

Femeie și bărbat în supermarket

Foto: Getty Images

Un studiu realizat de Organizația Națiunilor Unite (ONU) arată că 17% din totalul hranei produsă la nivel mondial ajunge la gunoi, iar datele estimative arată că românii aruncă 1,35 milioane de tone de deșeuri alimentare pe an. „În România, țară săracă, ultima sau penultima din comunitatea europeană, familiile aruncă un procent foarte mare din hrana pe care o cumpără. Fiindcă comportamentul nostru în supermarket este să cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Am prins o ofertă la carcasă de porc, o să cumpăr jumătate de carcasă de porc, chiar dacă familia mea nu are nevoie. Să nu uităm că încă în România mai trăiește generația care a suferit de foame după război. Oamenii ăștia vor avea în gena lor frica să nu se mai întâmple așa ceva și atunci vor supra-stoca”, a declarat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Horia Cardoș, fondator și CEO al companiei Agroland.

Horia Cardoș (Foto: Forbes)

Cum arată un consum responsabil de alimente? „Îmi place ce văd în supermarketuri mai noi, foarte mulți clienți merg în zona de vitrină și cumpără 10 felii de salam sau 5 felii de șuncă. Și nu vorbim de clienți care nu-și permit să cumpere un salam întreg, sunt consumatori educați și conștienți”, crede antreprenorul. Însă, în opinia sa, mai există o problemă cel puțin la fel de mare ca risipa alimentară: excesul de ambalaje de plastic. „Problema mea pe care o observ și mă deranjează foarte tare este imensitatea de ambalaje care rezultă din consumul de hrană din supermarket”, a spus Horia Cardoș.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Toate lumea se leagă de supermarket-uri când problema nu este numai a lor, ci în principiu a furnizorilor lor, care trebuie sa asigure integritatea produselor pe tot lanțul de furnizare. În plus calitatea ambalajului determina și termenul de valabilitate. Un exemplu aici este pâine care este 100% ambalata când este livrata de producătorii de pâine, iar în cazul supermarket-urilor care au brutărie ambalajul este minim sau chiar deloc. O pâine ambalata este valabila câteva zile pe când cea produsă în supermarket-uri este de o zi. Sunt consumatori mai atenți și nu mai cumpara 1 kg de salam, ci 10 felii. Foarte frumos. Dar, nu toate magazinele au servire asistata și ca sa susține aceasta cerere trebuie sa fie ambalate individual la 10 felii. Da, într-adevăr putea sa cerem mai putin plastic - și în anumite situații se poate - dar trebuie sa înțelegem și riscurile asociate. Soluția pana la urma este cu siguranță reciclarea, dar aici este nevoie de o schimbare de mentalitate drastică și nu va fi ușor. Romanul la nivel declarativ dorește sa facă multe, dar când are posibilitatea găsește zeci de scuze sa nu facă, iar principala scuza este sa facă celălalt primul. Prin urmare ne plângem, dar ne plângem degeaba atât timp căt noi suntem problema și nu facem nimic.
    • Like 1
  • Nu suntem educați sa impunem putin plastic in ambalaje, supermarketurile merg la limita minimei rezistente, daca "se cere" vor reduce plasticul, daca nu, nu vor reduce. Trebuie educat (a se citi- OBLIGAT ) statul si cetateanul, sa recicleze. Nici in Vestul Europei n-a mers fara amenzi drastice, dar acum fac reciclare, de frica amenzilor, din constienta, nu conteaza. Noi am ajuns una din gropile de gunoi ale Europei, pe langa faptul ca nu avem statii de sortare moderne sau antice, nu reciclam decat dupa ureche, mai si primim deseuri din alte parti, contra MITĂ, cat de inconstient sau tâmpit sa fii ca sa îngropi tara asta superba in gunoaiele altora, de parca ale noastre nu ajung. Bagi in buzunar mărunțiș (multi bani pentru tine), la nivel macro, si arunci milioane de euro pentru turism. Investeste in turism, politicianule, si ai sa castigi înmiit. Creier sa ai in cap (ăla de sus), nu portmoneu..
    • Like 2
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Ondrej Safar, CEO Distribuție Oltenia

L-am avut invitat pe Ondrej Safar, CEO Distribuție Oltenia, la podcastul Habits by Republica. O conversație captivantă, cu accent pe transformarea sectorului energetic din România în ultimii treisprezece ani, pe revoluția prosumatorilor, felul în care funcționează leadership-ul într-o companie cu mii de angajați și motivul pentru care energia a devenit una dintre industriile strategice ale Europei.

Citește mai mult

Adina Cuturela si fiul

Sunt mai puțin de două săptămâni până la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a și, ca părinte, simți presiunea din aer. Creștem numărul orelor de meditații, calculăm note și medii, facem scenarii. Copiii învață până târziu și toți aleargă spre un finish line al cărui sens nu e întotdeauna clar pentru ei. foto: arhiva personala Adina Cuturela

Citește mai mult

Eugen Tomac

Vă propun să ne oprim puțin din toată nebunia care se desfășoară pe scena politică și să încercăm să ne imaginăm România în postura unui om capabil să-și sacrifice propria bunăstare de dragul unui frate aflat în nevoie. A unui om dispus să-și ardă propria mână, poate chiar și un picior, ca să-și scoată fratele din foc și să trăiască restul vieții cu cicatrici, dar cu satisfacția că a făcut o faptă bună și că, poate, generațiile viitoare vor trăi mai bine... împreună. foto: Profimedia

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Terminasem anul I de facultate când “poporul” ne-a trimis să construim, patriotic, Canalul Dunăre- Marea Neagră, toată vara anului 1979. În colonia unde ne duceam existenţa erau multe categorii de oameni; unii erau mai certăreţi şi aveau un “je ne sais quoi” împotriva studenţilor din aceeaşi tabără. Aşa că profesorul care ne însoţea avea, printre altele, misiunea de a aplana un conflict mocnit între “noi” şi “ei”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Campionatul Mondial 2026 / sursa foto: Profimedia

Cupa Mondială organizată în SUA, Canada și Mexic în câteva zile poate genera o activitate economică de peste 30 de miliarde de dolari, au estimat analiștii FIFA, care se bazează pe valul de turiști cu venituri ridicate. Totuși, în realitate, este posibil ca cifrele să zugrăvească un alt tip de tablou, având în vedere actuala situație economică. foto: Profimedia

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro