Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Antreprenorul Horia Cardoș, Agroland: Problema care mă deranjează foarte tare este imensitatea de ambalaje care rezultă din consumul de hrană din supermarket

Femeie și bărbat în supermarket

Foto: Getty Images

Un studiu realizat de Organizația Națiunilor Unite (ONU) arată că 17% din totalul hranei produsă la nivel mondial ajunge la gunoi, iar datele estimative arată că românii aruncă 1,35 milioane de tone de deșeuri alimentare pe an. „În România, țară săracă, ultima sau penultima din comunitatea europeană, familiile aruncă un procent foarte mare din hrana pe care o cumpără. Fiindcă comportamentul nostru în supermarket este să cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Am prins o ofertă la carcasă de porc, o să cumpăr jumătate de carcasă de porc, chiar dacă familia mea nu are nevoie. Să nu uităm că încă în România mai trăiește generația care a suferit de foame după război. Oamenii ăștia vor avea în gena lor frica să nu se mai întâmple așa ceva și atunci vor supra-stoca”, a declarat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Horia Cardoș, fondator și CEO al companiei Agroland.

Horia Cardoș (Foto: Forbes)

Cum arată un consum responsabil de alimente? „Îmi place ce văd în supermarketuri mai noi, foarte mulți clienți merg în zona de vitrină și cumpără 10 felii de salam sau 5 felii de șuncă. Și nu vorbim de clienți care nu-și permit să cumpere un salam întreg, sunt consumatori educați și conștienți”, crede antreprenorul. Însă, în opinia sa, mai există o problemă cel puțin la fel de mare ca risipa alimentară: excesul de ambalaje de plastic. „Problema mea pe care o observ și mă deranjează foarte tare este imensitatea de ambalaje care rezultă din consumul de hrană din supermarket”, a spus Horia Cardoș.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Toate lumea se leagă de supermarket-uri când problema nu este numai a lor, ci în principiu a furnizorilor lor, care trebuie sa asigure integritatea produselor pe tot lanțul de furnizare. În plus calitatea ambalajului determina și termenul de valabilitate. Un exemplu aici este pâine care este 100% ambalata când este livrata de producătorii de pâine, iar în cazul supermarket-urilor care au brutărie ambalajul este minim sau chiar deloc. O pâine ambalata este valabila câteva zile pe când cea produsă în supermarket-uri este de o zi. Sunt consumatori mai atenți și nu mai cumpara 1 kg de salam, ci 10 felii. Foarte frumos. Dar, nu toate magazinele au servire asistata și ca sa susține aceasta cerere trebuie sa fie ambalate individual la 10 felii. Da, într-adevăr putea sa cerem mai putin plastic - și în anumite situații se poate - dar trebuie sa înțelegem și riscurile asociate. Soluția pana la urma este cu siguranță reciclarea, dar aici este nevoie de o schimbare de mentalitate drastică și nu va fi ușor. Romanul la nivel declarativ dorește sa facă multe, dar când are posibilitatea găsește zeci de scuze sa nu facă, iar principala scuza este sa facă celălalt primul. Prin urmare ne plângem, dar ne plângem degeaba atât timp căt noi suntem problema și nu facem nimic.
    • Like 1
  • Nu suntem educați sa impunem putin plastic in ambalaje, supermarketurile merg la limita minimei rezistente, daca "se cere" vor reduce plasticul, daca nu, nu vor reduce. Trebuie educat (a se citi- OBLIGAT ) statul si cetateanul, sa recicleze. Nici in Vestul Europei n-a mers fara amenzi drastice, dar acum fac reciclare, de frica amenzilor, din constienta, nu conteaza. Noi am ajuns una din gropile de gunoi ale Europei, pe langa faptul ca nu avem statii de sortare moderne sau antice, nu reciclam decat dupa ureche, mai si primim deseuri din alte parti, contra MITĂ, cat de inconstient sau tâmpit sa fii ca sa îngropi tara asta superba in gunoaiele altora, de parca ale noastre nu ajung. Bagi in buzunar mărunțiș (multi bani pentru tine), la nivel macro, si arunci milioane de euro pentru turism. Investeste in turism, politicianule, si ai sa castigi înmiit. Creier sa ai in cap (ăla de sus), nu portmoneu..
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult