Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Fostul ministru Daniel Funeriu: În educație, fumăm chiștoacele aruncate de alții. Școala ar trebui să transmită cunoștințe fundamentale, matematică, științe, umanioare, arte, sport, nu tot felul de alte chestiuni

Daniel Funeriu.

Foto - Inquam Photos/ Virgil Simonescu

Legea educației care a intrat recent în vigoare nu va schimba nimic din ceea ce vedem astăzi în sistemul de învățământ, crede fostul ministru al Educației Daniel Funeriu. În opinia sa, actul normativ nu are la bază o viziune clară asupra direcției în care ar trebui să se îndrepte educația. „Vrem ca educația să fie un sistem exigent sau vrem o chestiune laxistă? Vrem ca la clasă să livrăm copiilor cunoaștere fundamentală, matematică, fizică, chimie, istorie, geografie, limbi, arte, sport sau vrem să livrăm la clasă, așa, competențe transversale, educație pentru tot felul de chestiuni. În funcție de aceste decizii care nu au fost luate, am fi putut să spunem că vrem să orientăm educația într-o direcție sau alta. Dar, din păcate, aceste decizii fundamentale nu au fost luate”, a afirmat fostul ministru al Educației în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. Acesta a pledat pentru o educație bazată pe cunoaștere fundamentală, susținând că o serie de țări care au început să își bazeze învățământul pe predarea competențelor transversale au înregistrat regrese importante în materie de performanțe.

„O să-mi permit să vorbesc puțin plastic. Noi, din păcate, fumăm chiștoacele pe care alții le-au aruncat în educație. Uitați-vă la exemplul clasic, Franța. Franța avea un sistem de educație, cel puțin învățământul preuniversitar, impecabil în anii ‘80. Au început să-l dilueze cu tot felul de chestiuni de genul ăsta și, dacă vă uitați, veți vedea că Franța a picat în cap pur și simplu la testele PISA. Și-au dat seama de acest lucru și revin la esențial, revin la fundamental. Noi, din păcate, am senzația că fumăm chiștoacele pe care ei le-au aruncat. În loc să ne uităm spre țări care au rezultate remarcabile, Estonia, care a introdus multă rigoare în sistem, țările asiatice, repetăm erori pe care alții le-au făcut și din care ei se trezesc acum. Deci asta este o problemă pe care o văd fundamentală. Să nu uităm un lucru, în Constituție scrie că școala este despre învățare. Școala trebuie să te învețe. Și atunci școala are această misiune, de a transmite fundament copiilor, de a le transmite matematică, științe, umanioare, arte, sport, nu tot felul de chestiuni care nu ar trebui să fie rolul școlii”, a declarat Daniel Funeriu.

El a calificat drept o eroare faptul că, la finalul clasei a VIII-a, elevii dau examen doar la română și matematică, nu și la alte materii, precum fizică, chimie, istorie. „Asta va crea ceea ce se numește un curriculum paralel. În clasa a VI-a, a VII-a, a VIII-A, copiii vor învăța română și mate, pentru că la română și matematică se dă examen. Și atunci în cancelarii vom avea două tipuri de profesori, profesori la care se dă examen, de română, mate, și profesorii la care nu se dă, de fizică, chimie, istorie, geografie. De ce ar învăța un copil de clasa a VI-a, a VII-a aceste materii esențiale? Nu evaluăm tot ceea ce predăm. Or, știm foarte bine că o materie neevaluată e o materie neînvățată, oriunde în lumea asta. Este o eroare fundamentală. Vom crea copii care vor fi roboței de rezolvat probleme în cel mai bun caz, la finalul gimnaziului, în loc să creăm niște personalități, niște oameni care au cunoștințe fundamentale în zone esențiale ale științelor și în umane. Atunci ne mirăm că avem adulți care, atunci când vine vorba de sănătate, o ascultă pe coafeza de la 6 de pe Facebook, în loc să asculte doctorul”, a spus fostul ministru al Educației.

Potrivit lui, principala competență pe care trebuie să o aibă un absolvent este discernământul.

„De acord că trebuie să creezi competențe, dar înainte de a crea competențe trebuie să ai copii care au cunoștințe. Competența esențială pe care trebuie să o aibă tinerii de astăzi este discernământul. Pentru că atât de multă informație vine spre copii, iar dacă ei nu știu să discearnă ce este esențial și ce este periferic, ajungem la obezitate informațională.

Și exact ce vedem din punct de vedere fizic cu obezitatea, atunci când mănânci ce nu trebuie, asta se va întâmpla la nivel intelectual. Iar efectele incapacității unor generații întregi de a avea discernământ se vor vedea în societate într-un mod tot mai pregnant și nu va fi un lucru bun. Faptul că nu am luat aceste decizii de a reveni înspre rolul esențial al școlii, care este să transmită ceea ce umanitatea a acumulat în mii de ani, ne va duce înspre o societate care va fi preponderent consumatoare de divertisment, în loc să fie o societate axată pe crearea de bunuri materiale și spirituale”, a continuat Funeriu.

Întrebat dacă rolul școlii este să ne facă fericiți, fostul ministru a răspuns că fericirea este o chestiune personală. „E bine dacă școala ne face fericiți. Rolul școlii e să transmită cunoaștere. Fericirea este o chestiune personală”, a declarat acesta, adăugând că una dintre marile boli ale societății occidentale „se numește intimism”. „Ce-i boala asta? Să transfer senzațiile, impresiile și trăirile mele să fac din ele o obligație societală. Fericirea mea mă privește pe mine, fericirea mea e treaba mea, nu e treaba dumneavoastră să mă faceți pe mine fericit. Sigur că e bine copilul să meargă la școală cu plăcere, sigur că este o greșeală să îl terorizezi pe copil la școală, nimeni nu e nebun să facă așa ceva. Dar școala trebuie să își asume misiunea care este a ei. Să transmită cunoaștere solidă într-un mod cât se poate de agreabil”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Școala însăși este o practică nenaturală. Până acum doua-trei sute de ani, Homo Sapiens își pregătea puii pentru viață ca toate celelalte mamifere - ținându-i strâns lângă ei, adulții își învață puii prin exemplu propriu ce trebuie să facă pentru a-și asigura existența, oferindu-le în aceeași timp protecție și incurajare pentru a-și putea exersa abilitățile. Cu cât școala se apropie mai bine de acest model, cu atât procesul este mai eficient. Ca mijloc de instruire profesională, în special în cazul profesiilor "intelectuale" de înaltă competență, școala își atinge scopul, dar ca instrument în masă de maturizare și pregătire a "puilor" pentru viață cred că în multe societăți a eșuat.
    • Like 2
  • Valentin check icon
    Ce înțeleg din articol este că oamenii se feresc de 5G pentru că școala nu i-a învățat fizică. Personal, nu mă văd calculând ecuații complexe ca să înțeleg cum merge treaba cu 5G-ul. Una e să ÎNȚELEGI difracția luminii și alta e să o CALCULEZI. Să o înțelegi e o problemă de interes general; să o calculezi nu are nicio noimă din moment ce nu ești specialist și nu lucrezi în domeniu.
    Există o mare diferență între fizica fenomenologică - adică sî înțelegi cum funcționează un fenomen - și fizica aplicată - adică să îl aplici prin calcul. Școala românească îți cere și fizică fenomenologică, dar și fizică aplicată. Există însă un principiu pedagogic care spune că profesorul trebuie să acorde mai mult timp elementelor mai dificile și să treacă mai repede prin cele ușoare. Așa se face că pentru ÎNȚELEGEREA fizicii se alocă un timp ridicol comparativ cu APLICAREA ei.
    Să înețeg că ignoranța se vindecă prin calcule complexe?
    Dacă cineva îmi spune că 5G-ul e nociv, eu îl conving amintindu-i că x supra zet supra radical din blinus-sinus cu t comprimat dau bla-bla-bla? Respectivul o să mă întrebe dacă vreau să-l aiuresc sau să-l lămuresc.
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Niciun om politic nu poate schimba educația. O poate doar cârpi. Motivul e simplu: o educație performantă e economică și ergonomică. Este aceeași poveste ca în cazul dosarului cu șină: introducem digitalizarea, dar depunem declarațiile online la etajul 2, că doar n-o să renunțăm la etaj pentru că a apărut digitalizarea.
    Miza nu e cum să eficientizezi educația, ci cum să nu răstorni barca. Acolo e buba. Adică, mai pe românește, cum să păstrezi într-o barcă de patru persoane vreo 400 de turiști. Mai bine mergi pe burtă...
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Spre deosebire de alti ministrii si fosti ministrii, Funeriu stie despre ce vorbeste.
    • Like 3
    • @ Mihai
      Valentin check icon
      Sunteți amabil să mă lămuriți și pe mine despre ce anume vorbește? Care sunt acele chiștoace? Există două exemple majore, preluate din sistemele performante: educația bazată pe competențe și structura modulară a anului școlar (5 module în loc de semestre sau chiar trimestre). Ambele provin din sisteme performante de educație, dar când decidenții au preluat cele două proceduri, au "uitat" - cu ghilimelele de rigoare - să schimbe și programele școlare după modelul sistemelor performante. Tot mai mulți profesori se plâng că procedeul competențelor și structura modulară a anului interferează grav cu materia predată. Care e din alt film. Unul moștenit de la sovietici. Peticit, cârpit, fardat, dar adus cu tancurile în 1946. Degeaba botezi mămăliga spunându-i polenta - să sune italienesc - că tot mămăligă rămâne. Toate smacurile aplicate acestor bazaconii sovietice au agravat situția, nu au schimbat-o.
      • Like 0
  • Ovidiu check icon
    Cine ar putea nega aceste mărețe platitudini, debitate, recent, cu emfază, la nu mai știu care post TV, de arogantul- fudul-infatuat și fost ministru al Educației de pe vremea lui Băsescu?
    Au curs multe înverșunări, scandaluri, ironii, dispute și atacuri, propuneri bune și propuneri proaste, dezbateri, interminabile... Profesori emeriți, sau suplinitori, dascăli rurali, sau profi de elită de la Sf. Sava, asociații de părinți sau de elevi, cu toții atoateștiutori, politicieni semidocți și, bineînțeles, presa atoatevăzătoare s-au războit, ani de zile, pentru niște legi ale educației. Acum, vine prea doctul domn Funeriu să ne spună ce și cum. De fapt, nimic nou. Doar vechi platitudini incontinent repetate.
    • Like 1
    • @ Ovidiu
      Valentin check icon
      Cred că niciun om politic nu poate face ceva semnificativ. Sistemul a căpătat o formă ciudată de autoapărare.
      • Like 0
  • Valentin check icon
    De unde vin aceste chiștoace? De unde le luăm? Care este acel sistem pe care ar trebui să îl luăm ca model? Sistemele performante au EDUCAȚIE MATEMATICĂ și MATEMATICĂ. Seamănă, dar nu răsar. Educația matematică prezintă anumite fundamente utile (ex. geometria euclidiană), o istorie a matematicii, folosirea matematicii în viața de zi cu zi etc. Matematica propriu-zisă include exerciții cu matrice, grafuri etc, în general lucruri abstracte sau vocaționale, pentru cei care vor urma o carieră bazată pe matematică (inginerie, cercetare etc.). La noi se fac de toate, la grămadă. Ne miră de ce nu performăm, când facem salată din toate că să nu scadă orele de catedră? Căci dacă scad orele de catedră, e buba rău.
    • Like 0
  • Ar mai lipsi să-i şi rugăm: Nu mai aruncaţi chiştoacele în pisoar. Se aprind foarte greu şi, în plus, au un gust oribil!
    • Like 2


Îți recomandăm

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult