Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Fostul ministru Daniel Funeriu: În educație, fumăm chiștoacele aruncate de alții. Școala ar trebui să transmită cunoștințe fundamentale, matematică, științe, umanioare, arte, sport, nu tot felul de alte chestiuni

Daniel Funeriu.

Foto - Inquam Photos/ Virgil Simonescu

Legea educației care a intrat recent în vigoare nu va schimba nimic din ceea ce vedem astăzi în sistemul de învățământ, crede fostul ministru al Educației Daniel Funeriu. În opinia sa, actul normativ nu are la bază o viziune clară asupra direcției în care ar trebui să se îndrepte educația. „Vrem ca educația să fie un sistem exigent sau vrem o chestiune laxistă? Vrem ca la clasă să livrăm copiilor cunoaștere fundamentală, matematică, fizică, chimie, istorie, geografie, limbi, arte, sport sau vrem să livrăm la clasă, așa, competențe transversale, educație pentru tot felul de chestiuni. În funcție de aceste decizii care nu au fost luate, am fi putut să spunem că vrem să orientăm educația într-o direcție sau alta. Dar, din păcate, aceste decizii fundamentale nu au fost luate”, a afirmat fostul ministru al Educației în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. Acesta a pledat pentru o educație bazată pe cunoaștere fundamentală, susținând că o serie de țări care au început să își bazeze învățământul pe predarea competențelor transversale au înregistrat regrese importante în materie de performanțe.

„O să-mi permit să vorbesc puțin plastic. Noi, din păcate, fumăm chiștoacele pe care alții le-au aruncat în educație. Uitați-vă la exemplul clasic, Franța. Franța avea un sistem de educație, cel puțin învățământul preuniversitar, impecabil în anii ‘80. Au început să-l dilueze cu tot felul de chestiuni de genul ăsta și, dacă vă uitați, veți vedea că Franța a picat în cap pur și simplu la testele PISA. Și-au dat seama de acest lucru și revin la esențial, revin la fundamental. Noi, din păcate, am senzația că fumăm chiștoacele pe care ei le-au aruncat. În loc să ne uităm spre țări care au rezultate remarcabile, Estonia, care a introdus multă rigoare în sistem, țările asiatice, repetăm erori pe care alții le-au făcut și din care ei se trezesc acum. Deci asta este o problemă pe care o văd fundamentală. Să nu uităm un lucru, în Constituție scrie că școala este despre învățare. Școala trebuie să te învețe. Și atunci școala are această misiune, de a transmite fundament copiilor, de a le transmite matematică, științe, umanioare, arte, sport, nu tot felul de chestiuni care nu ar trebui să fie rolul școlii”, a declarat Daniel Funeriu.

El a calificat drept o eroare faptul că, la finalul clasei a VIII-a, elevii dau examen doar la română și matematică, nu și la alte materii, precum fizică, chimie, istorie. „Asta va crea ceea ce se numește un curriculum paralel. În clasa a VI-a, a VII-a, a VIII-A, copiii vor învăța română și mate, pentru că la română și matematică se dă examen. Și atunci în cancelarii vom avea două tipuri de profesori, profesori la care se dă examen, de română, mate, și profesorii la care nu se dă, de fizică, chimie, istorie, geografie. De ce ar învăța un copil de clasa a VI-a, a VII-a aceste materii esențiale? Nu evaluăm tot ceea ce predăm. Or, știm foarte bine că o materie neevaluată e o materie neînvățată, oriunde în lumea asta. Este o eroare fundamentală. Vom crea copii care vor fi roboței de rezolvat probleme în cel mai bun caz, la finalul gimnaziului, în loc să creăm niște personalități, niște oameni care au cunoștințe fundamentale în zone esențiale ale științelor și în umane. Atunci ne mirăm că avem adulți care, atunci când vine vorba de sănătate, o ascultă pe coafeza de la 6 de pe Facebook, în loc să asculte doctorul”, a spus fostul ministru al Educației.

Potrivit lui, principala competență pe care trebuie să o aibă un absolvent este discernământul.

„De acord că trebuie să creezi competențe, dar înainte de a crea competențe trebuie să ai copii care au cunoștințe. Competența esențială pe care trebuie să o aibă tinerii de astăzi este discernământul. Pentru că atât de multă informație vine spre copii, iar dacă ei nu știu să discearnă ce este esențial și ce este periferic, ajungem la obezitate informațională.

Și exact ce vedem din punct de vedere fizic cu obezitatea, atunci când mănânci ce nu trebuie, asta se va întâmpla la nivel intelectual. Iar efectele incapacității unor generații întregi de a avea discernământ se vor vedea în societate într-un mod tot mai pregnant și nu va fi un lucru bun. Faptul că nu am luat aceste decizii de a reveni înspre rolul esențial al școlii, care este să transmită ceea ce umanitatea a acumulat în mii de ani, ne va duce înspre o societate care va fi preponderent consumatoare de divertisment, în loc să fie o societate axată pe crearea de bunuri materiale și spirituale”, a continuat Funeriu.

Întrebat dacă rolul școlii este să ne facă fericiți, fostul ministru a răspuns că fericirea este o chestiune personală. „E bine dacă școala ne face fericiți. Rolul școlii e să transmită cunoaștere. Fericirea este o chestiune personală”, a declarat acesta, adăugând că una dintre marile boli ale societății occidentale „se numește intimism”. „Ce-i boala asta? Să transfer senzațiile, impresiile și trăirile mele să fac din ele o obligație societală. Fericirea mea mă privește pe mine, fericirea mea e treaba mea, nu e treaba dumneavoastră să mă faceți pe mine fericit. Sigur că e bine copilul să meargă la școală cu plăcere, sigur că este o greșeală să îl terorizezi pe copil la școală, nimeni nu e nebun să facă așa ceva. Dar școala trebuie să își asume misiunea care este a ei. Să transmită cunoaștere solidă într-un mod cât se poate de agreabil”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Școala însăși este o practică nenaturală. Până acum doua-trei sute de ani, Homo Sapiens își pregătea puii pentru viață ca toate celelalte mamifere - ținându-i strâns lângă ei, adulții își învață puii prin exemplu propriu ce trebuie să facă pentru a-și asigura existența, oferindu-le în aceeași timp protecție și incurajare pentru a-și putea exersa abilitățile. Cu cât școala se apropie mai bine de acest model, cu atât procesul este mai eficient. Ca mijloc de instruire profesională, în special în cazul profesiilor "intelectuale" de înaltă competență, școala își atinge scopul, dar ca instrument în masă de maturizare și pregătire a "puilor" pentru viață cred că în multe societăți a eșuat.
    • Like 2
  • Valentin check icon
    Ce înțeleg din articol este că oamenii se feresc de 5G pentru că școala nu i-a învățat fizică. Personal, nu mă văd calculând ecuații complexe ca să înțeleg cum merge treaba cu 5G-ul. Una e să ÎNȚELEGI difracția luminii și alta e să o CALCULEZI. Să o înțelegi e o problemă de interes general; să o calculezi nu are nicio noimă din moment ce nu ești specialist și nu lucrezi în domeniu.
    Există o mare diferență între fizica fenomenologică - adică sî înțelegi cum funcționează un fenomen - și fizica aplicată - adică să îl aplici prin calcul. Școala românească îți cere și fizică fenomenologică, dar și fizică aplicată. Există însă un principiu pedagogic care spune că profesorul trebuie să acorde mai mult timp elementelor mai dificile și să treacă mai repede prin cele ușoare. Așa se face că pentru ÎNȚELEGEREA fizicii se alocă un timp ridicol comparativ cu APLICAREA ei.
    Să înețeg că ignoranța se vindecă prin calcule complexe?
    Dacă cineva îmi spune că 5G-ul e nociv, eu îl conving amintindu-i că x supra zet supra radical din blinus-sinus cu t comprimat dau bla-bla-bla? Respectivul o să mă întrebe dacă vreau să-l aiuresc sau să-l lămuresc.
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Niciun om politic nu poate schimba educația. O poate doar cârpi. Motivul e simplu: o educație performantă e economică și ergonomică. Este aceeași poveste ca în cazul dosarului cu șină: introducem digitalizarea, dar depunem declarațiile online la etajul 2, că doar n-o să renunțăm la etaj pentru că a apărut digitalizarea.
    Miza nu e cum să eficientizezi educația, ci cum să nu răstorni barca. Acolo e buba. Adică, mai pe românește, cum să păstrezi într-o barcă de patru persoane vreo 400 de turiști. Mai bine mergi pe burtă...
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Spre deosebire de alti ministrii si fosti ministrii, Funeriu stie despre ce vorbeste.
    • Like 3
    • @ Mihai
      Valentin check icon
      Sunteți amabil să mă lămuriți și pe mine despre ce anume vorbește? Care sunt acele chiștoace? Există două exemple majore, preluate din sistemele performante: educația bazată pe competențe și structura modulară a anului școlar (5 module în loc de semestre sau chiar trimestre). Ambele provin din sisteme performante de educație, dar când decidenții au preluat cele două proceduri, au "uitat" - cu ghilimelele de rigoare - să schimbe și programele școlare după modelul sistemelor performante. Tot mai mulți profesori se plâng că procedeul competențelor și structura modulară a anului interferează grav cu materia predată. Care e din alt film. Unul moștenit de la sovietici. Peticit, cârpit, fardat, dar adus cu tancurile în 1946. Degeaba botezi mămăliga spunându-i polenta - să sune italienesc - că tot mămăligă rămâne. Toate smacurile aplicate acestor bazaconii sovietice au agravat situția, nu au schimbat-o.
      • Like 0
  • Ovidiu check icon
    Cine ar putea nega aceste mărețe platitudini, debitate, recent, cu emfază, la nu mai știu care post TV, de arogantul- fudul-infatuat și fost ministru al Educației de pe vremea lui Băsescu?
    Au curs multe înverșunări, scandaluri, ironii, dispute și atacuri, propuneri bune și propuneri proaste, dezbateri, interminabile... Profesori emeriți, sau suplinitori, dascăli rurali, sau profi de elită de la Sf. Sava, asociații de părinți sau de elevi, cu toții atoateștiutori, politicieni semidocți și, bineînțeles, presa atoatevăzătoare s-au războit, ani de zile, pentru niște legi ale educației. Acum, vine prea doctul domn Funeriu să ne spună ce și cum. De fapt, nimic nou. Doar vechi platitudini incontinent repetate.
    • Like 1
    • @ Ovidiu
      Valentin check icon
      Cred că niciun om politic nu poate face ceva semnificativ. Sistemul a căpătat o formă ciudată de autoapărare.
      • Like 0
  • Valentin check icon
    De unde vin aceste chiștoace? De unde le luăm? Care este acel sistem pe care ar trebui să îl luăm ca model? Sistemele performante au EDUCAȚIE MATEMATICĂ și MATEMATICĂ. Seamănă, dar nu răsar. Educația matematică prezintă anumite fundamente utile (ex. geometria euclidiană), o istorie a matematicii, folosirea matematicii în viața de zi cu zi etc. Matematica propriu-zisă include exerciții cu matrice, grafuri etc, în general lucruri abstracte sau vocaționale, pentru cei care vor urma o carieră bazată pe matematică (inginerie, cercetare etc.). La noi se fac de toate, la grămadă. Ne miră de ce nu performăm, când facem salată din toate că să nu scadă orele de catedră? Căci dacă scad orele de catedră, e buba rău.
    • Like 0
  • Ar mai lipsi să-i şi rugăm: Nu mai aruncaţi chiştoacele în pisoar. Se aprind foarte greu şi, în plus, au un gust oribil!
    • Like 2


Îți recomandăm

Pepenii lui George Mihai de la Avantaj Distribution (Slobozia Nouă), fermă partener Lidl

Îi produc George Mihai și echipa lui de 25 de angajați și 100 de zilieri de la Avantaj Distribution SRL, iar pepenii ajung pe mesele românilor, dar și slovacilor și polonezilor, prin intermediul parteneriatului cu Lidl. „Din primul profit, am plecat în vacanță în Grecia”, își amintește antreprenorul de 47 de ani, pe care Republica l-a vizitat și anul trecut. Spune că nu îi place munca de birou și ar sta toată ziua în aer liber, alături de bogăția lui, dacă ar putea.

Citește mai mult

Gramatica la liceu / sursa foto: Profimedia

Te-ai oprit vreodată înainte să trimiți un mesaj, întrebându-te dacă ai scris corect? Ai ezitat între un ,,i’’ și doi, ai șters o propoziție pentru că nu mai știai unde trebuie pusă virgula sau ai reformulat o frază doar fiindcă nu aveai încredere că respectă regulile limbii române? Dacă astfel de situații au devenit obișnuite, este firesc să ne întrebăm cât de mult contează gramatica și ce se întâmplă atunci când școala încetează să o mai predea sistematic.

Citește mai mult

familie fericita

Andreea și Mihnea au o viață împlinită: 42 și 44 de ani, un copil de 10 ani, un credit pentru casă și cariere stabile. Fac tot ce ține de prevenție - nu lipsesc de la controalele medicale periodice, își fac analizele recomandate și încearcă să păstreze un stil de viață echilibrat. Cu câțiva ani în urmă au încheiat și o asigurare privată de sănătate cu acoperire internațională, convinși că e genul de decizie la care speri să nu fii nevoit să apelezi vreodată. Foto: Profimedia

Citește mai mult

Alex Livadaru

Președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, spunea că discuția pornise greșit - se vorbea despre regiuni, guvernatori de regiuni, dar nu se dezbătea despre comasarea comunelor, despre administrații care nu se susțineau financiar și trăiau numai din bani de la centru, ca să achite nișe lefuri ale unor politicieni (primari și consilieri locali) și funcționari. Existau politicieni care își exprimau temeri legate de regiunea cu județele în care populația majoritară nu este de etnie română. Județele care să fie considerate „capitalele” acestor regiuni i-au făcut pe mulți să se încaiere: care merită mai mult, Brașov sau Sibiu, de exemplu?

Citește mai mult