Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

România, sufocată de deficit: cum am finanțat pe datorie privilegii de castă, am refuzat reforma administrației și am distrus șansa unei economii funcționale

piață - cartofi

Foto Inquam Photos / George Călin

Deficitul excesiv din ultimii ani nu poate fi legat de ceva pozitiv, gen este un deficit pentru investiții”. Căci investițiile publice majore au (avut) finanțare din fondurile europene pentru aproape toată valoarea lor. Este sau ar trebui să fie foarte puțin deficit în aceste investiții.

Acest deficit este expresia clară a unui model economic greșit, aplicat de ani buni, un model concentrat exclusiv și cu orice preț pe stimularea cererii interne. Mult din această stimulare a consumului se bazează pe bugetul de stat și pe deficitul excesiv al acestuia. Adică, pe datorie. Pe caiet. Zeci de miliarde de euro deficit în câțiva ani. Bani pe care nu i-am avut, bani pe care economia reală nu îi poate produce ușor astăzi. Și o bună bucată de timp de acum înainte.

Deficitul excesiv este așadar expresia unei incompetențe, a unei neînțelegeri a realității macroeconomice și a unei slăbiciuni constante în fața tuturor grupurilor de presiune care cer menținerea privilegiilor finanțate prin buget.

Avem deficit excesiv de ani buni pentru că:

1. Refuzăm reformarea statului și evităm sistematic simplificarea, profesionalizarea și eficientizarea administrației publice centrale și locale. Menținem mufate la buget structuri administrative supradimensionate și inutile. Nu avem curajul să le desființăm. Nu putem reduce cheltuielile publice din acest motiv.

2. Nu absorbim fondurile europene în ritmul și în volumul programat. O bună parte din aceste fonduri sunt legate de punctul de mai sus. De un an și mai bine nu a intrat niciun ban prin PNRR. Totul este blocat. Absorbție zero pe multe zone din fondurile clasice. Un dezastru care a redus radical veniturile nefiscale. Pentru care au fost însă propuse cheltuieli consistente. Cu salariile celor care trebuiau să asigure absorbția acestor fonduri, de exemplu.

3. Economia reală scade și va scădea și mai mult dacă o lovim cu taxe noi. Producția industrială este pe o pantă descendentă de aproape doi ani. Noi ne facem că nu vedem contracția economiei. Propunem creșteri economice irealiste pentru a acoperi cheltuieli de care nu avem curajul să ne atingem.

4. Evaziunea, contrabanda și contrafacerea sunt un model de acțiune economică în România. Există o Românie paralelă, nederanjată de autorități de ani buni, care au contabilitate paralelă, nu taie facturi, nu vor fi atinși de digitalizare sau alte sforțări inutile pe subiect. Procuratura și justiția prescriu pe bandă rulantă fapte de acest tip, nu recuperează mai nimic din prejudicii atunci când bandiții sunt prinși. Autoritățile plătite gras din deficit și pe datorie, gratulate cu pensii speciale la care noi nici nu visăm, au o singură preocupare: să nu îi deranjeze pe bandiți. Curată egalitate de șansă. Nu ai nicio șansă, de fapt. Vreo 10-15% din PIB rămâne anual în mâna acestora, cu complicitatea unui sistem de justiție și siguranță națională depășite de situație.

5. Colectarea rămâne o glumă proastă. Deși ni se spune mereu că există o problemă serioasă cu TVA-ul (gap-ul nostru de TVA este cam cât al Germaniei), noi ne facem că nu înțelegem, nu acceptăm experții să ne ajute, nu dăm semne că ne deranjează problema. E mai ușor să crești TVA cu procentul pe care nu reușești să îl încasezi.

Deficitul și îndatorarea din spate ne îngroapă an de an. Pentru miliarde de euro. Cu inflație, dobânzi mai mari, taxe mai mari în spate. Adică… sărăcie!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult