Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

„Dilema Israelului” explicată pentru Republica de doi experți de la Universitatea din Tel Aviv: Nu este o chestiune de “dacă”, ci mai degrabă o chestiune de “unde”, “când” și “cum” va răspunde Israelul - Liora Hendelman/ Netanyahu poate folosi atacul Iranului pentru a repara relațiile cu SUA - Meir Litvak

Colaj foto cu profesorul Meir Litvak și cercetătoarea Liora Hendelman de la Universitatea din Tel Aviv. Foto: Meir Litvak & Liora Hendelman/X

Pentru prima dată de la începutul anilor '90 încoace Israelul a fost ținta rachetelor unui stat suveran, spune într-un interviu pentru Republica Liora Hendelman, directoare a Centrului pentru Studii Iraniene din cadrul Universității din Tel Aviv. Aceasta face referire la cele peste 300 de proiectile lansate de Iran asupra Israelului sâmbătă noapte. La rândul său, Meir Litvak, profesor de Istorie a Orientului Mijlociu la Universitatea din Tel Aviv, a declarat pentru Republica că Netanyahu poate folosi atacul Iranului pentru a repara relațiile Israelului cu SUA și pentru a consolida alianța anti-iraniană din Orientul Mijlociu.

Cele aproximativ 170 de drone, 30 de rachete de croazieră şi 120 de rachete balistice) au fost interceptate și doborâte de apărarea aeriană a Israelului.

„Israelul nu are nimic cu poporul iranian”

Israelul se confruntă cu o dilemă în urma recentelor atacuri cu rachete lansate de Iran, spune cercetătoarea Liora Hendelman. „Este pentru prima dată de la începutul anilor '90 încoace când Israelul a fost ținta rachetelor unui stat suveran. Până acum, Iranul și-a desfășurat atacurile prin intermediul unor forțe proxy din regiune: gruparea Hezbollah din Liban, milițiile șiite din Siria și Irak și rebelii Houthis din Yemen. Cu toate acestea, atacul de sâmbătă noapte a fost diferit, pentru că a fost un atac direct, presupus a fi o ripostă la atacul israelian asupra consulatului iranian Damasc din 1 aprilie”, spune Liora Hendelman.

Liora Hendelman-Baavur. Foto: Liora Hendelman-Baavur,PhD/X

Acesta mai declară că „Israelul nu are nicio animozitate față de poporul iranian, problema este cu regimul de la Teheran, care nu recunoaște dreptul la existență al Israelului și operează sistematic de ani de zile pentru a-i submina suveranitatea”.

Lovitura aeriană împotriva membrilor gărzilor revoluționare iraniene din 1 aprilie, care a dus și la uciderea generalului Mohammad Reza Zahedi, nu a fost din cauză că aceștia au plecat în vacanță în Siria, ci pentru că au manipulat situația din Siria timp de ani de zile în sprijinul diverselor lor operațiuni de destabilizare a regiunii pentru a antrena și furniza arme ca să poată apoi să atace orașele și civilii israelieni fără a fi trași la răspundere de comunitatea internațională”, mai explică Liora Hendelman pentru Republica.

De la atacurile Hamas din 7 octombrie și ofensiva israeliană care a urmat în Gaza, Iranul și aliații săi au intensificat violențele în întreaga regiune, în timp ce SUA și-au sporit prezența în Orientul Mijlociu. Foto: CNN.com

Răspunsul Israelului depinde de circumstanțe și de oportunități

Presa Israeliană a relatat că Israelul nu a decis cum şi când să răspundă atacului cu rachete şi drone al Iranului din noaptea de sâmbătă. Separat, cotidianul american New York Times a transmis duminică că președintele american Joe Biden l-a descurajat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu să dea undă verde armatei israeliene pentru un atac împotriva Iranului ca formă de represalii la atacul de sâmbătă noapte.

Mai mulți membri ai cabinetului de război al Israelului s-au pronunțat în favoarea lansării unui atac direct împotriva regimului de la Teheran, dar lipsa unor pagube serioase provocate de atacul cu rachete și drone al Iranului a dus la anularea acestuia.

The Time of Israel a relatat că Netanyahu era pregătit duminică dimineața să atace Iranul, însă SUA a reușit să blocheze o astfel de acțiune. De altfel, Joe Biden i-a transmis premierului israelian că modul în care Israelul s-a apărat de dronele și rachetele iraniene a reprezentat „o victorie strategică majoră” și că nu este nevoie de represalii. 

Profesorul Meir Litvak spune pentru Republica că un război în Orientul Mijlociu va avea un impact economic negativ pentru SUA și nu numai și va duce la creșterea prețului petrolului. „Biden are deja probleme majore pentru sprijinirea Israelului”, crede profesorul.

Președintele SUA, Joe Biden. Foto: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia

Benny Gantz, unul din liderii cabinetului de război al Israelului, a declarat duminică că Israelul va construi o coaliție regională și va răspunde la atacul Iranului de sâmbătă noapte în modul și la momentul potrivit.

Liora Hendelman este de părere că Israelul își rezervă dreptul de a riposta la atacul direct asupra pământului și poporului său. „Nu este o chestiune de “dacă”, ci mai degrabă o chestiune de “unde”, “când” și “cum”. Acest lucru depinde de circumstanțe și de oportunități”, explică directoarea Centrului pentru Studii Iraniene din cadrul Universității din Tel Aviv.

Aceasta mai subliniază că sistemele de apărare ale Israelului au înregistrat o rată ridicată de succes în contracararea atacului iranian, ajutate de colaborarea aliaților internaționali și regionali. „Acești aliați recunosc faptul că implicarea regimul de la Teheran exploatează cauza palestiniană și conflictul din Gaza pentru a-și promova propria agendă expansionistă și pentru a destabiliza regiunea. Regimul iranian pretinde că îi susține pe palestinieni și, în același timp, a lansat ieri rachete spre Ierusalim, inclusiv spre moscheea Al-Aqsa și spre populația arabo-israeliană”, spune în continuare Liora Hendelman.

                     În imagine, lansarea unei rachete iraniene în timpul unui exercițiu militar, în ianuarie 2024/ Foto: AFP / Profimedia


Israelul are mai multe fronturi deschise

Profesorul Meir Litvak amintește că Iranul duce de ani de zile un război prin proxy împotriva Israelului, și mai ales după atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023. „Hezbollah, cu sprijinul Iranului, atacă de luni de zile nordul Israelului, provocând victime și distrugeri pe care lumea le ignoră”, transmite profesorul Litvak.

Profesorul Meir Litvak. Foto: Tel Aviv University

La rândul său, Liora Hendelman spune că Israelul a trebuit să se confrunte cu mai multe fronturi după atacul teroriștilor Hamas asupra civililor israelieni. „Prioritățile imediate ale Israelului continuă să fie conflictele în curs de desfășurare: războiul din Gaza împotriva Hamas, asigurarea eliberării ostaticilor israelieni rămași și contracararea atacurilor zilnice cu rachete din Liban și a celor ocazionale din Siria - ambele cu implicarea activă a regimului iranian. Peste 100.000 de civili israelieni au fost evacuați și strămutați din casele lor din nordul Israelului în ultimele șase luni din cauza acestor amenințări”, spune cercetătoarea Hendelman.

Statele Unite pun presiune pe Israel

Israelul se confruntă cu presiuni din partea Statelor Unite, a comunității internaționale și a țărilor moderate din regiune, care speră toate să prevină o escaladare ulterioară într-un război mai amplu. Capacitățile defensive și tehnologia avansată ale Israelului, care au demonstrat o eficacitate fără precedent, sunt esențiale pentru descurajare. Sper că țările din regiune și nu numai vor depune eforturi pentru soluții diplomatice autentice și oneste, responsabilizând ambele părți în loc să alimenteze un conflict suplimentar”, mai declară Liora Hendelman pentru Republica.

Casa Albă a avertizat Israelul că SUA nu va participa la niciun atac împotriva Iranului sub formă de represalii, au declarat oficiali de rang înalt ai administrației Biden pentru BBC News. Oficialii au declarat că Joe Biden a îndemnat Israelul să își analizeze răspunsul „cu atenție”.

Totodată, Joe Biden i-a spus premierului israelian Benjamin Netanyahu să „se gândească foarte atent și strategic” la modul în care forțele sale vor răspunde la această acțiune fără precedent, primul atac direct al Iranului asupra țării. În mod concret, Joe Biden a cerut un răspuns diplomatic la atacul de sâmbătă noapte, nu răspuns militar.

Imagine cu premierul israelian Benjamin Netanyahu care vorbește la telefon cu Joe Biden. Foto: Prime Minister's Spokesperson-GPO / Xinhua News / Profimedia

Într-o serie de apariții televizate pe rețelele de televiziune americane în cursul zilei de duminică, purtătorul de cuvânt al securității naționale SUA, John Kirby, a declarat în mod repetat că SUA a transmis clar Israelului că încearcă să evite un conflict mai amplu în Orientul Mijlociu și că același mesaj a fost transmis și Iranului prin canale diplomatice. Kirby a ținut să mai spună că SUA vor continua să apere Israelul, dar au exclus participarea la orice răspuns israelian.

Profesorul Meir Litvak mai spune că Netanyahu poate folosi atacul de sâmbătă pentru a repara relațiile Israelului cu SUA și pentru a consolida alianța anti-iraniană din Orientul Mijlociu. „O astfel de alianță va avea un impact strategic mai mare decât un simplu atac militar asupra regimului de la Teheran”, mai declară profesorul de Istorie a Orientului Mijlociu de la Universitatea din Tel Aviv.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cred că situația este mult mai complexă și poate ar trebui - chiar într-un material ca acesta- analiza situației politice și militare din zonă să fie mai atent și mai nuanțat analizată. Am înțeles că nu au fost victime umane în urma atacului iranian așa cum sunt în Gaza. Apoi mai este și opoziția Israelului în problema înființării statului palestinian lucru absolut normal cum normal a fost și înființarea statului evreu.
    • Like 0
  • Israelul a castigat batalia, dar nu singur. A fost ajutat de USA, Marea Britanie, Franta, dar si de Iordania, Egipt si Arabia Saudita! Daca Iranul ar ataca cu un numar mult mai mare de rachete si ar satura sistemul de aparare al Israelului, acesta nu va putea anihila 99 % dintre rachete si ar fi o catastrofa. Acum trebuie evitata cu orice pret o confruntare directa cu Iranul, care a manifestat o extrema prudenta in acest atac iar acum a declarat foarte clar ca nu permite lovituri directe asupra propriului teritoriu, al ambasadelor si consulatelor si al bazelor militare proprii din Siria. Deci Israelul are suficiente tinte pe care sa le atace fara a exista urmari grave pentru siguranta sa, avand deja un razboi cu Hamas, cu Hezbollah si Houthi.. Deja este foarte mult pentru o tara de numai 9 milioane de locuitori. Astfel Israelul poate, si chiar trebuie sa atace acolo unde este pericolul cel mai mare, adica in Gaza, Liban si Siria, sa reduca la tacere, atat cat se poate, armatele de proxy ale Iranului. Iar in Iran, poate duce atacuri cibernetice sau sa spriine opozitia deja puternica pentru rasturnarea regimului mollahilor. Aceasta ar fi solutia ideala, de altfel... daca s-ar putea realiza.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult