Criză în Orientul Mijlociu. Iranul atacă Israelul. Ce va face Netanyahu?

Foto: Ayal Margolin/JINI / Xinhua News / Profimedia

Criza mult așteptată din Orientul Mijlociu a sosit. După atacul aerian de pe 1 aprilie al Israelului asupra consulatului iranian din Damasc, în care au fost uciși mai mulți generali iranieni, sâmbătă seară a venit și răspunsul regimului de la Teheran.

Iranul a lansat, sâmbătă seara, un atac masiv cu drone și rachete împotriva Israelului, după cum notează BBC News.

The Guardian scrie că dronele și rachetele au lovit în valuri Israelul, care a reușit să le anihileze „în marea majoritate” prin sistemul „Iron Dome”.

Potrivit CNN, atacurile asupra Israelului au venit din Iran, dar și dinspre milițiile controlate de acesta în Siria, Liban și Yemen. Oficiali americani au spus că ar fi fost lansate către Israel între 400 și 500 de drone, cu scopul de a pune presiune pe apărarea antiaeriană a Israelului, în timp ce corpul Gardienilor Revoluției din Iran a declarat că a lansat rachete balistice asupra unor „ținte specifice” din Israel.

Loviturile iraniene au provocat „pagube minore” la o bază militară israeliană din sudul țării, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Daniel Hagari, după ce presa de stat iraniană a raportat „lovituri puternice” la această bază din cauza rachetelor sale.

Președintele american Joe Biden a declarat că Iranul este ajutat de forțele sale proxy din Yemen, Siria și Irak. Totodată, liderul de la Casa Albă a lăudat activitatea militarilor americani care au ajutat la doborârea „aproape tuturor” dronelor și rachetelor lansate de Iran, mai notează The Guardian.

Criza din Orientul Mijlociu i-a scurtat președintelui SUA un sejur de weekend la casa sa de pe plaja din Delaware și l-a făcut să se întoarcă la Casa Albă ca să se întâlnească cu echipa sa din consiliul de securitate națională. De altfel, Biden a declarat că va convoca duminică o reuniune a liderilor G7.

Presa occidentală a întărit afirmațiile președintelui american, subliniind că SUA și Marea Britanie ar fi ajutat Israelul să doboare drone iraniene deasupra Iordaniei, Irakului și Siriei, în încercarea de a atenua atacul și de a preveni o escaladare incontrolabilă.

În încercarea aliaților Israelului de a atenua atacul Iranului au fost implicate și avioane de luptă și de realimentare ale Royal Air Force, care au decolat de la bazele din Cipru. Rolul lor, potrivit Ministerului britanic al Apărării, a fost acela de a înlocui forțele aeriene americane în ieșirile împotriva Statului Islamic efectuate în mod normal deasupra Irakului și nord-estului Siriei, dar și de a intercepta dronele iraniene dacă acestea ar ajunge în zona de operațiuni a Regatului Unit.

Conform Reuters, mai multe avioane iordaniene au doborât zeci de drone iraniene care zburau prin nordul și centrul Iordaniei și se îndreptau spre Israel.

Până duminică dimineață liderii mondiali au condamnat atacul Iranului, iar puterile regionale din Orientul Mijlociu, inclusiv Arabia Saudită și Egiptul, au făcut apel la reținere. Pe de altă parte, secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că lumea nu își permite un alt război. Totodată, Consiliul de Securitate al ONU va avea o reuniune de urgență, duminică, la cererea ambasadorului Israelului la ONU.  

Premiera pe care nu o dorea nimeni

În zilele premergătoare atacului, oficialii americani au prezis că Iranul va răspunde la atacul IDF din Damasc printr-o operațiune fără precedent lansată din Iran. SUA a mai transmis că, dacă atacul nu va provoca victime în masă, Washingtonul va îndemna Israelul să-și modereze propriul răspuns, pentru a preveni o escaladare care să scape de sub control, atrăgând în conflict și alte țări.

Au existat aproape două săptămâni de speculații cu privire la când, unde și cum vor răspunde Teheranul sau forțele sale la atacul de pe 1 aprilie asupra unei clădiri diplomatice iraniene din capitala siriană Damasc, care l-a ucis generalul Mohammad Reza Zahedi și alți generali de rang înalt din Iran.

De altfel, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a promis în repetate rânduri că va riposta împotriva Israelului din cauza atacului, în timp ce oficialii israelieni au avertizat în mai multe rânduri că forțele țării vor lovi direct Iranul dacă acesta va lansa orice acțiune de represalii de pe teritoriul său, ceea ce a ridicat temeri în rândul aliaților Israelului cu privire posibilitatea unui conflict mai amplu în Orientul Mijlociu. 

Israelul a atacat zeci de ținte care au legătură cu Iran în Siria în ultimii 14 ani, cu intenția aparentă de a întrerupe transferurile de arme și alte forme de cooperare cu gruparea teroristă Hezbollah din Liban, care este susținută de Iran. Iar de când a început războiul din Gaza, în urmă cu șase luni, au avut loc aproape zilnic schimburi de focuri între forțele israeliene și Hezbollah de-a lungul graniței dintre Israel și Liban. Aceste tatonări armate au amenințat să escaladeze într-un conflict în toată regula.

Iar până sâmbătă seară nu se credea că un atac direct al Iranului asupra Israelului ar fi fost posibil. Liderii de la Teheran au precizat anterior că nu doresc un război cu Israelul, care ar putea atrage și SUA în conflict.

Noutatea acestei crize e dată de faptul că este pentru prima dată când regimul de la Teheran atacă direct Israelul după ce ani de zile a purtat războaie cu acesta prin forțe intermediare de luptă ca Hezbollah și Hamas.

Trebuie amintit și faptul că Iranul nu a răspuns niciodată cu o astfel de forță ca cea de sâmbătă la atacurile anterioare, inclusiv la numeroase operațiuni israeliene secrete pe teritoriul său sau la asasinarea de către SUA a puternicului lider al Forțelor Quds, Qassem Soleimani, în Irak, în 2020.

Cea mai mare întrebare: Cum va răspunde Netanyahu

Acum ca mai mare întrebare este cum va răspunde Israelul. The Guardian scrie că atât Biden, cât și iranienii sunt conștienți de faptul că Netanyahu ar dori în mod ideal să distrugă instalațiile nucleare iraniene, pe care le consideră de mult timp o amenințare existențială pentru Israel. Însă acest lucru ar fi foarte greu de realizat fără ajutorul SUA.

NBC News a relatat sâmbătă seară că unii oficiali de rang înalt ai administrației Biden sunt îngrijorați că Israelul „ar putea răspunde rapid la atacurile Iranului fără să se gândească la potențialele repercusiuni ulterioare”.

Potrivit CNN, care citează surse de la Casa Albă, președintele Biden și-a exprimat în privat îngrijorarea că Netanyahu încearcă să tragă SUA mai adânc într-un conflict mai larg. În plus, oficialii administrației Biden sunt conștienți de faptul că Netanyahu are toate motivele personale să mențină ostilitățile, căci doar așa nu există riscul real ca guvernul pe care îl conduce să cadă și să se organizeze noi alegeri. 

Biden: Abordarea premierului israelian Benjamin Netanyahu este greșită

Săptămâna trecută, Joe Biden a declarat că abordarea premierului israelian Benjamin Netanyahu este în ceea ce privește situația din Gaza este greșită. Președintele SUA a mai spus și că Israelul ar trebui să accepte o încetare a focului, să lase să pătrundă masiv în Gaza asediată ajutoare în următoarele în următoarele săptămâni şi să permită ţărilor din regiune, de asemenea, să ajute la distribuirea ajutoarelor.

Comentariile lui Biden au venit după un atac israelian cu dronă de săptămâna trecută, care a ucis șapte lucrători umanitari de la o organizație caritabilă americană care lucra în Gaza. Biden spune că incidentul a fost „scandalos”.

Schimbarea de poziție a SUA în ceea ce privește războiul purtat de Israel în Gaza are și o nuanță electorală. O bună parte din electoratul american e empatic la criza umanitară din Gaza, iar Biden știe că dacă nu atrage de partea sa acest electorat, poate fi privit drept un complice la atrocitățile la care sunt supuși civilii palestinieni și, prin urmare, poate pierde alegerile din noiembrie.

Totuși, geopolitica trece dincolo de declarații. Iar SUA, chiar dacă și-a ascuțit retorica față de desfășurarea războiului din Gaza început de Israel după atacul oribil al teroriștilor Hamas, a continuat să livreze către guvernul israelian provizii militare, inclusiv bombe, rachete și muniție.

Mai mult, Joe Biden a promis Israelului un sprijin ferm din partea SUA, pe fondul temerilor că regimul de la Teheran ar putea lansa represalii după atacul armatei israeliene asupra consulatului iranian din Damasc. Joi, inclusiv Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul se pregăteşte pentru confruntări şi în alte zone, dincolo de Gaza, acolo unde îşi continuă războiul. Mesajul a venit pe fondul îngrijorărilor legate de posibilul atac al Iranului împotriva Israelului, care a venit sâmbătă seară.

Sprijin internațional pentru un stat palestinian 

Între timp, Ministra de externe a Australiei a sugerat că țara sa ar putea recunoaște statutul palestinian, pentru a crește impulsul către pace. Cu toate acestea, a precizat Penny Wong, Hamas nu va avea niciun rol în guvernarea post-război a Palestinei. Atât opoziția din Australia, cât și Federația Sionistă din Australia au declarat că o astfel de mișcare ar fi prematură. 

 În schimb, premierul spaniol Pedro Sánchez a declarat miercuri că recunoașterea unui stat palestinian este „în interesul geopolitic al Europei”. Mai mult, șeful guvernului de la Madrid a ținut să spună că „răspunsul absolut disproporționat” al guvernului israelian condus de Netanyahu la „atacul terorist al Hamas” din 7 octombrie 2023 amenință să „destabilizeze Orientul Mijlociu și, în consecință, întreaga lume”.

O analiză BBC arată că un armistițiu între Israel și Hamas nu va fi ușor, iar ultimele săptămâni de discuții nu au reușit să producă un acord în ciuda presiunii internaționale tot mai mari spre a se mișca lucrurile în acea direcție. 

Pe de o parte, Hamas și-a menținut cererile inițiale de încetare permanentă a focului, de retragere completă a trupelor israeliene din Gaza și de întoarcere fără restricții a palestinienilor strămutați în zonele de nord ale teritoriului. Pe de altă parte, Benjamin Netanyahu insistă că Israelul va continua să lupte până când gruparea teroristă Hamas va fi distrusă și până când ostaticii pe care îi deține grupul vor fi eliberați.

Cu toate acestea, mai observă BBC, oficialii israelieni au indicat disponibilitatea de a face unele concesii, pe fondul intensificării frustrării în rândul principalilor aliați, inclusiv a SUA. La începutul acestei săptămâni, ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, a sugerat că acum este momentul potrivit pentru un armistițiu.

Concret, se așteaptă ca orice acord să prevadă eliberarea unora dintre ostaticii capturați în atacurile Hamas din 7 octombrie în schimbul prizonierilor palestinieni deținuți în închisorile israeliene. Acest acord a stat la baza armistițiului care a dus la o pauză temporară a ostilităților în noiembrie 2023. Potrivit autorităților israeliene, 133 de persoane rămân captive în Gaza, deși cel puțin 30 au fost deja confirmate ca fiind moarte.

Conform propunerii de armistițiu sugerată de americani, într-o primă fază a unei încetări a focului de șase săptămâni, gruparea teroristă Hamas ar urma să elibereze 40 de ostatici care sunt încă în viață, prioritate având femeile captive, inclusiv soldații, bărbații cu vârsta de peste 50 de ani și cei cu afecțiuni medicale grave. În schimb, Israelul ar urma să elibereze cel puțin 700 de palestinieni, inclusiv aproximativ 100 care execută pedepse pe viață pentru uciderea unor israelieni.

O problemă care a ieșit la suprafață în cadrul negocierilor din Egipt a fost generată de faptul că Hamas ar fi spus participanților la negocieri că nu deține 40 de persoane în viață, ceea ce sugerează că mult mai mulți ostatici decât se credea până acum ar fi murit, mai scrie BBC, ori că aceștia se află în mâinile altor grupări armate, cum ar fi Jihadul Islamic Palestinian.

Netanyahu are probleme

În ceea ce privește un eventual armistițiu cu Hamas, spațiul de manevră al lui Netanyahu este limitat de presiunea exercitată de diferite părți ale societății și ale politicii.

În timp ce cea mai mare parte a publicului israelian continuă să susțină războiul, există tot mai multe apeluri pentru ca guvernul israelian să accepte un acord pentru eliberarea ostaticilor. De altfel, familiile acestora au organizat proteste de amploare în ultima perioadă, acuzându-l pe șeful guvernului israelian că nu a făcut din întoarcerea prizonierilor o prioritate și că este mai preocupat de propria supraviețuire politică. Apelurile la demisia lui Netanyahu sunt, de asemenea, în creștere pe străzile din marile orașe ale Israelului.

Totodată, diviziunile s-au intensificat în cadrul coaliției de guvernare din Israel, care include aliați ultranaționaliști de extremă dreapta care refuză concesiile cu Hamas și insistă că războiul trebuie să continue, mai arată analiza BBC.

Ministrul de finanțe din Israel, Bezalel Smotrich, chiar i-a spus premierului israelian că sporirea presiunii asupra Hamas este singura modalitate de a aduce ostaticii înapoi și de a distruge gruparea teroristă, în timp ce ministrul securității naționale, Itamar Ben Gvir, a amenințat în mod explicit că îl va da jos de la putere pe Netanyahu dacă acesta nu va continua ofensiva mult promisă în orașul Rafah din sudul Fâșiei Gaza.

Oficialii israelieni insistă că este esențial să desfășoare o ofensivă în Rafah, unde, spun ei, Hamas are patru brigăzi operaționale și unde s-ar putea ascunde liderii săi de rang înalt. Însă aproape toată lumea din afara Israelului este împotriva unei ofensive în acest oraș, unde aproximativ 1,5 milioane de palestinieni se adăpostesc în corturi, adăposturi improvizate și tabere supraaglomerate. În ceea ce ar fi putut fi o încercare de a contracara criticile interne, Netanyahu a declarat la începutul săptămânii că a fost deja stabilită o dată pentru o operațiune în Rafah, fără a da mai multe detalii.

Între timp, spațiul aerian a fost redeschis duminică dimineață, un indiciu că amenințarea imediată a luat sfârșit, mai scrie BBC. Dar ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a spus că confruntarea cu Iranul „nu sa încheiat încă” și că forțele armate israeliene rămân pregătite să combată orice alte amenințări.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp