Pentru că nu a mai găsit bilet de avion, a condus fără oprire 16 ore. doar ca să nu întârzie la întâlnirea cu copiii.

Când eram copil la Mălini, Moș Crăciun venea într-o singură noapte, după un post lung, în care ne pregăteam sufletul, nu să urce spre cer, ci să primească în el cerul venit pe pământ.

Scrisoarea i s-a părut redactorului șef atât de importantă, încât i-a cerut unui editorialist cu o vastă experiență, Francis P. Church, să răspundă chiar pe prima pagină.

Copleșită, dar mândră, timidă, dar bucuroasă, recit și cânt tot ce știu în fața unui domn cu plete și cu o barbă stufoasă adevărată, învăluit într-o șubă de cioban, cu o voce groasă, ca de tunet, sprijinit într-un toiag ce pare că l-a moștenit direct de la Burebista. (Foto: Guliver/ Getty Images)

La 5 ani am avut dovada absolută că Moș Crăciun există. Într-o seară de decembrie, într-un tren personal înghețat care străbătea Bărăganul, am văzut pe bancheta așezată în diagonală o fetiță cu un ursuleț mare de pluș. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Nu te mai compara cu alții. Nu poți ști exact ce se întâmplă în casele altora – ceea ce postează pe rețelele de socializare este doar ceea ce vor ei ca tu să vezi. În dicționar, cuvântul „real“ nu e vecin cu „ideal“.

„- Știi cum arată viața mea?” mă întreabă retoric fosta mea colegă. (Foto: Guliver Getty Images)

Ceea ce ar trebui să fie o perioadă de liniștire interioară se transformă, în România, într-un mare prilej de agitație, crede scriitorul Andrei Pleșu.

Eforturile Moșului de a ajunge la copii întrec uneori orice imaginație. În aceste imagini îl puteți vedea sărind cu parașuta, îmbarcându-se în elicopter, gonind pe schiuri ori pe motocicletă. GALERIE FOTO

Deschizi geamul, renunți la orice speranță legată de semaforul aflat la un kilometru care e roșu de o oră și începi radiografia colegilor de trafic. Fiecare cu bradul lui. (FOTO: Guliver Getty Images)