Sari la continut

De șapte ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

„Din pix, suntem tigrul Europei”. Noi nu suntem proști, doar că suntem luați de proști. Ne obligă să înțelegem că trăim mai bine …. Am un sfat pentru cei de la guvernare

piata - Bucuresti

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

„Surpriză!”. INS a anunțat că am avut creștere economică anuală de doar 1,5% în trimestrul I ‘22, nu de 5,3%, cât le-au umflat inițial. Poate nu realizați, dar este cea mai mare diferență din istorie dintre cifrele inițiale vs. revizuirea finală! Economiștii au avertizat atunci că cifrele sunt manipulate. Eu am spus că nu-mi explic evoluția, dacă punem cifrele cap la cap: consumul din retail crește mai lent, salariul crește mai lent decât inflația, puterea de cumpărare scade, iar retailul crește sub inflație (scade cantitatea consumată). Producția industrială și construcțiile au scăderi. Investițiile publice sunt la minim istoric ca procentaj din PIB și deficitul comercial la maxim istoric. Acum vine confirmarea că noi, economiștii, am avut dreptate, detalii aici.

INS justifică diferențele masive prin schimbarea modelului de calcul, dar nu înghițim … pentru că au reconfirmat cifrele inițiale în vară, după ce au schimbat deja modelul. INS să iasă public să explice de ce au confirmat în vara cifrele pe trimestrul I (după ce au schimbat modelul), iar acum au venit cu această bombă, motivând cu aceeași „schimbare de model”! De ce? Poate pentru că în vară a fost rectificarea bugetară și aveam nevoie de estimări optimiste de venituri pentru a doua parte a anului, bazate pe o creștere mare a economiei?

De ce au scos adevărul acum? Cum s-a ajuns aici? Care este scopul manipulării?

- au supraestimat creșterea din trimestrul I 2022 vs trimestrul IV 2021, reducând baza (au revizuit în jos trimestrul IV din anul predent, mutând niste miliarde bune în trimestrul următor)

- au ”redus” inflația din pix, plafonând prețurile la energie (măsură pentru care NU avem încă un impact oficial în buget, au scăpat estimări de 2,5 miliarde de lei până la … 45 miliarde de lei ), astfel încât creșterea economică reală (după inflație) să fie mai mare. Percepția populației privind inflația este aproape de 30%, media dintre prețul de la poarta fabricii (IPI) și cel de pe raft (IPC).

- toate aceste jocuri au fost necesare probabil pentru rectificarea “pozitivă” din vară și introducerea de noi taxe, motivând că economia duduie și companiile pot plăti taxe mai mari

- Zis și făcut! Doar că … dacă ai umflat primul semestru, ce facem cu al doilea semestru? Intră economia în recesiune și oamenii își “dau seama” că o duc mai rău (ca și cum noi nu simțim realitatea din fiecare zi)

- acum, ca să ne demonstreze că o ducem bine și că economia duduie, au dezumflat roțile din spate (au venit cu revizuirea negativă fără precedent pentru trimestrul I), ca să le umfle pe cele din față (să pară că trimestrul III are o creștere mare față de trimestrele precedente).

- imediat după publicarea cifrelor INS pe trimestrul III, politicieni de prim rând au ieșit să se laude cu măsurile lor extraordinar de eficiente, că avem cea mai mare creștere economică din UE - INS: „Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creștere de 4,7% în trimestrul al treilea din 2022, față de aceeași perioadă din 2021, respectiv o creștere de 1,3% față de trimestrul precedent.”

Noi nu suntem proști, doar că suntem luați de prosti. Ne obligă să înțelegem că trăim mai bine …. Am un sfat pentru cei de la guvernare: lăsați manipularea cifrelor și faceți investiții, respectați jaloanele din PNRR, creați locuri de muncă prin investiții (locuri de muncă în economie, nu în administrația publică), tăiați odată pensiile alea speciale, că ne-am saturat să comentăm de atâția ani pe marginea subiectului, digitalizați administrația publică, reformați sistemul public de pensii și de sănătate prin stimularea componentei private, reduceți economia subterană prin înăsprirea și aplicarea corectă a legislației, ca să colectați mai bine taxele existente (înainte să le creșteți pe cele actuale, ori să adăugați taxe noi). 

Așadar cum să ai creștere economică atât de mare, când următoarele cifre la primele 9 luni nu se leagă deloc (atenție, tot de la INS citire cred că nu au realizat un lucru, dacă mint, atunci trebuie să mintă peste tot la fel):

- cifra de afaceri din retail crește nominal cu 6%, dar inflația este 16%. Deci, consumul real scade cu 10%. Salariul mediu net crește cu 12%, în timp ce inflația este 16%. Voi ce simțiți? Este doar 16%? Probabil percepția vă duce undeva spre 30%, media dintre prețul la poarta fabricii (IPI - 46%) și prețul la raft (IPC 16%), ceea ce indică și deflatorul PIB

- investițiile publice la 9 luni raportate la PIB sunt la același nivel cu cele din anul anterior

- economia subterană nu a scăzut, ca să vedem o creștere a economiei prin “albire”. Veniturile publice raportate la PIB sunt fix la același nivel precum cele de anul trecut, circa 30%, adică cele mai scăzute din UE.

- deficitul comercial (cu efect negativ asupra PIB) este la maxime istorice? În primele 9 luni ale acestui an, deficitul comercial a crescut la 123 miliarde lei, mai mult cu 50% față de anul trecut. Importurile cresc masiv, cu 30%, în timp ce exporturile doar cu 24%. Cred că anul acesta deficitul comercial va depăși 12% din PIB, dublu față de nivelul din 2016 și cel mai ridicat din UE …

Pe zona de comerț avem și bune practici, produsele din tutun au avut o contribuție pozitivă la balanța comercială de circa 1 miliard de euro anul trecut, respectiv 50% din total exporturi de produse alimentare. Cum se poate? Prin creșterea producției, ca urmare a investițiilor realizate de marii producători din industrie, cuplată cu reducerea traficului ilicit la doar 6,1% în iulie 2022, la jumătate față de 2019 și de patru ori sub nivelul din 2010. Și aici sunt provocări, cifrele la septembrie 2022 indică o creștere la 7,1%, avansul major fiind observat în zona de N-E (probabil războiul din Ucraina slăbește controalele și vigilența pe traficul ilicit). Piața neagră este foarte inventivă, de accea trebuie vigilență maximă din partea tuturor: autorități, industrie și consumatori.

Am dat acest exemplu pentru a înțelege că doar aceste bune practici pot contribui la o dezvoltare economică sustenabilă: investiții, creștere exporturi, reducerea traficului ilicit. Altfel, consumul și investițiile nu cresc, economia subterană nu scade, importăm masiv … dar, din pix, suntem tigrul Europei.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • „Din pix trăim bine” dacă ne doare-n „pix” de cum vom trăii la anul.
    • Like 0


Îți recomandăm

Angajat dându-și demisia

Atunci când vorbim despre costul pierderii unui angajat, avem două categorii de costuri: există costurile hard, respectiv costurile soft. Costurile hard sunt în general cele care se referă la cheltuieli vizibile, directe și tangibile, lucruri care se pot măsura material foarte ușor, lucruri pe care le identificăm cu toții foarte ușor. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

e.on - energie

În viața de zi cu zi, când spunem energie, ne referim la lucrurile mici pe care le facem în mod uzual, fie că aprindem un bec, deschidem televizorul, gătim sau dăm drumul la centrală pentru a ne încălzi. Aceste acțiuni au devenit atât de uzuale, încât nu mai stăm să ne gândim cum a fost produsă energia respectivă - dacă vorbim despre energia electrică - sau de unde provine ea - dacă vorbim despre gazele naturale.

Citește mai mult