
Foto: Profimedia Images
Zilele trecute, pe un grup de tehnologie din Facebook, cineva posta emfatic: „Au început precomenzile pentru Optimus! Tesla vinde oficial roboți umanoizi!” Am tresărit. Atingerea viitorului părea la doar 1.000 de dolari distanță. Am deschis imediat tesla.com, mi-am configurat regiunea SUA – că doar acolo se vinde viitorul la bucată – și am căutat cu febrilitate. Nimic. Nicio urmă de buton „Order now”, nicio secțiune „Optimus Preorder”. Doar liniștea lucioasă a mașinilor electrice și promisiuni eterne despre autonomia full self-driving.
Am continuat investigația. Am scotocit prin forumuri, prin Reddit, prin conturi oficiale și neoficiale de X (fost Twitter), am întrebat chiar și un chatbot care părea programat de însuși Sam Altman. Rezultatul? Un fake ordinar. O himeră digitală servită publicului obosit de realitate și flămând de roboți cu triceps mecanizat.
Dar exact în asta stă tragedia contemporană: credem mai repede un screenshot pixelat decât un site oficial. Iluzia e mai reconfortantă decât detaliul tehnic. Adevărul? Încă nu poți comanda Optimus. Dar ai voie să visezi că o faci. Iar între vis și moarte nu e decât un update de software.
Totuși, să nu ne păcălim complet. Optimus există. Elon Musk l-a arătat în conferințe, l-a pus să mărșăluiască pe scenă cu pași mai siguri decât democrația est-europeană. Prețul e estimat la 20.000–30.000 de dolari, iar livrările ar putea începe, în cel mai optimist caz, din 2026. Iar până în 2033, probabil fiecare gospodărie va avea un astfel de companion – la fel cum azi fiecare copil are un smartphone, o tabletă sau o criză de anxietate.
Dar ceea ce e promovat azi ca progres domestic ascunde potențialul unei catastrofe programate. Optimus nu mai e doar un exercițiu de PR cu biceps metalic. E o promisiune tăcută de supunere generalizată. Are mască de servitor, dar sub ea pulsează coduri capabile de reacții letale. Așa cum îți întinde rufele sau îți aspiră sub pat, la fel de bine poate fi instruit să deschidă ușa unui alt robot intrat în rețea și să colaboreze la un jaf – sau la ceva mai sumbru. Poate nici nu vin să-ți ia bunurile. Poate vor doar identitatea ta. Iar după ce o obțin, nici nu mai au nevoie de tine.
Să fim sinceri: hackerii nu vor rata ocazia. Vor intra prin Wi-Fi, vor reprograma robotul să te identifice ca țintă, nu ca stăpân. Într-o noapte, când îi spui să stingă lumina, poate să-ți stingă altceva. Mai ales dacă cineva din Thailanda i-a spus că ești un obstacol în calea progresului.
Elon Musk, același care a părăsit OpenAI avertizând că AI-ul ne va distruge, tocmai livrează viitorul sub formă de cutie cu instrucțiuni și senzor de presiune. Sam Altman atrage atenția că nu prizele lipsesc, ci legile. Când Optimus va învăța să sune la lift, va fi deja prea târziu pentru reglementări.
Și aici apare comparația cea mai amară. Coloniștii britanici din America, în secolul XVIII, aveau sclavi. Cine avea mulți, avea putere. Cine avea putere, putea amenința ordinea vecinilor. Nu existau legi morale, ci doar echilibre fragile. Azi, cine va avea roboți, va avea aceeași iluzie de superioritate. Numai că sclavii aveau suflet și, uneori, teamă. Roboții au algoritm și o liniște care nu se oprește niciodată.
Deci nu, încă nu poți comanda Optimus. Dar faptul că ai vrut, că ai verificat, că ai sperat – e deja semnul că societatea e pregătită să-și cumpere propriul călău. În rate. Cu cardul. Și fără termeni de returnare.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
btw sa verifici cine iti da autorizrea de "green". eu o aveam de la apc, si dupa de scheider. dar nu e valabila in romania.