Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Oare viitorul comunicării este telepatia, iar cel al prelungirii vieții este să devenim una cu mașinile?

Braț robotic

Pentru a ne atinge dezideratul de viața eternă și mai ales pentru a ține pasul cu tehnologia, va trebui sa alegem una din cele două căi: ne modificăm genomul sau ne transformăm în “borg” (parțial sintetic/robotic și parțial uman). Dacă editarea genomului este interzisă în marea majoritate a țărilor (cel puțin în toate țările dezvoltate), pentru “robotizarea umană” nu avem un cadru legislativ și ea accelerează cu motoarele la maxim.

Tehnologia știe deja să traducă gândurile noastre în text, eroarea fiind de doar 5% și mergând până la doar 1% în mod offline.

În lume exista astăzi zeci de oameni care au interfețe creier-calculator (BCI-Brain Computer Interface) încorporate în materia lor cenușie din creier, ca parte a unui experiment clinic inițiat prin proiectul Pancho de către reputatul Edward Chang, la University of California, San Francisco (UCSF).

După mulți ani de cercetare, prin modificarea sistemului lor de a recunoaște literele individuale ale alfabetului fonetic NATO - Alpha, Bravo, Charlie etc. - dispozitivul a reușit să decodeze mai mult de 1.100 de cuvinte din activitatea electrică a creierului lui Pancho, în timp ce acesta încearcă să rostească în tăcere literele.

Anul trecut, savanții de la Stanford University au publicat o cercetare în care un voluntar s-a vizualizat scriind cuvinte cu un stilou și un sistem BCI a tradus acele mișcări mentale ale mâinii în vorbire - până la 18 cuvinte pe minut. Wow!

Cel mai recent studiu al echipei UCSF arată că sistemul lor de ortografie poate fi extins pentru a oferi oamenilor vocabulare solide. Într-un set de experimente offline, simulările pe computer care utilizează înregistrările activității neuronale ale lui Pancho sugerează că sistemul ar trebui să fie capabil să transcrie până la 9.000 de cuvinte.

Stuart Webb, profesor de lingvistică aplicată la Universitatea din Western Ontario ne spune că un vocabular uzual, al unei persoane obișnuite, face apel la aproximativ 3000 de cuvinte iar pentru a te descurca într-o limbă straină ai nevoie de aproximativ 800 de cuvinte.

Cu aceste informații și cu capabilitățile inteligentei artificiale (ex: ChatGpt), putem să ne imaginăm un viitor foarte aproape de clonarea digitală. Asta înseamnă că vom putea avea un avatar virtual care va opera controlat de gândurile noastre.

Utilizând aceasta tehnologie în ambele sensuri și adăugând modulul de traducere lingvistică suntem deja în teritoriul comunicării telepatice.

Deci, gândurile mele vor trece printr-un proxy, vor fi traduse și apoi transmise către receptorul lingvistic conectat în creierul celuilalt. În plus, gândurile care azi rămână în intimitatea noastră, vor ajunge negreșit către celălalt dacă nu ne-am antrenat creierul să stopeze canalul respectiv de comunicare. Va apărea, așadar, o nouă materie în școală, aceea de dezvoltare personală pe comunicare nonverbală = noii lideri oratorici ai minții.

Aș adăuga la cele de mai sus și încercările de decodificarea a gândurilor fără metode invazive.

Dr Alexander Huth, neurology la Universitatea din Austin, Texas, utilizând imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) combinată de această dată cu modelare ChatGPT a obținut rezultate promițătoare după 15 ani de cercetare continuă.- Semantic reconstruction of continuous language from non-invasive brain recordings | Nature Neuroscience

Rickard e primul “borg” cu un implant de mana robotica, sensibil la stimuli.

Rickard Normark și-a pierdut brațul stâng după un șoc electric la locul de muncă în 2011, crezând că nu are altă opțiune decât să îndure durerea și disconfortul unei proteze convenționale. Adesea îi aluneca în timpul activităților sale zilnice și repozitionand-o în mod repetat a ajuns să își piardă senzația tactilă.

Apoi, în urmă cu trei ani, Normark a primit un nou tip de proteză controlată de creier, care a fost atașată chirurgical de osul, mușchii și nervii brațului său, permițându-i nu numai să prindă obiectele intuitiv cu mâna, dar să și simtă senzația de a le atinge.

Sistemul de implant, numit e-OPRA, a fost creat de Integrum AB, o companie suedeză care a fost prima care a furnizat proteze ancorate în os. Denumită osteointegrare, această metodă ancorează proteza de schelet în porțiunea membrului care rămâne după amputare, ceea ce permite o mai mare libertate de mișcare care se simte mai naturală.

Astăzi avem 4 persoane care utilizează cu succes implanturile de membre controlate prin interfața creier-calculator.

Companiile care investesc in VR (30 mld in 2023 - probabil cea mai accelerată arie tehnologică), împreună cu cele care dezvoltă interfețele creier-calculator și cele care fabrică membre protetice controlate de minte, vor face cele mai mari profituri și nimeni nu le va mai prinde din urmă încă 20-30 de ani de acum înainte. (pana la HLCP -human level computer performance).

Poate că mai avem câțiva pași până la a ne detașa creierul de diferite parți ale corpului, însă e sigur că cei care astăzi vorbesc în gând nu sunt deloc nebuni, sunt viitorul!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Interesant si, totusi, neclar. Nu se intelege la ce ar sluji sa vorbesti cu gandurile cu cineva, poate doar la rapiditate? In acelasi timp, orice aplicatie de acest gen te duce cu gandul la intentiile negative care ar face ca citirea gandurilor cuiva sa fie facuta si fara voia persoanei respective. Gandul e singura libertate a omului. Sa i-o iei si pe aceea, inseamna sa-l desfiintezi ca entitate...
    • Like 3
  • Marta check icon
    Cititul/reprodusul gândurilor poate sa funcționeze în cadrul experimentelor, când te concentrezi asupra unei idei și o lași să curgă, intenționat. Fluxul normal al gândurilor nu este însă ceva ușor de urmărit și reprodus, cel puțin la mine nu este. Nu îmi imaginez cum ar putea lumea sa trăiască în vuietul respectiv, printre gânduri despre ce cald e afară, ce par are ăla, oare am încuiat ușa ce mă mănâncă la spate ia uite cum e cerul cum se numea pictura aia sper că copilul are umbrela iar întârzii la birou de unde vine mirosul
    • Like 3


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
sound-bars icon