Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Oare viitorul comunicării este telepatia, iar cel al prelungirii vieții este să devenim una cu mașinile?

Braț robotic

Pentru a ne atinge dezideratul de viața eternă și mai ales pentru a ține pasul cu tehnologia, va trebui sa alegem una din cele două căi: ne modificăm genomul sau ne transformăm în “borg” (parțial sintetic/robotic și parțial uman). Dacă editarea genomului este interzisă în marea majoritate a țărilor (cel puțin în toate țările dezvoltate), pentru “robotizarea umană” nu avem un cadru legislativ și ea accelerează cu motoarele la maxim.

Tehnologia știe deja să traducă gândurile noastre în text, eroarea fiind de doar 5% și mergând până la doar 1% în mod offline.

În lume exista astăzi zeci de oameni care au interfețe creier-calculator (BCI-Brain Computer Interface) încorporate în materia lor cenușie din creier, ca parte a unui experiment clinic inițiat prin proiectul Pancho de către reputatul Edward Chang, la University of California, San Francisco (UCSF).

După mulți ani de cercetare, prin modificarea sistemului lor de a recunoaște literele individuale ale alfabetului fonetic NATO - Alpha, Bravo, Charlie etc. - dispozitivul a reușit să decodeze mai mult de 1.100 de cuvinte din activitatea electrică a creierului lui Pancho, în timp ce acesta încearcă să rostească în tăcere literele.

Anul trecut, savanții de la Stanford University au publicat o cercetare în care un voluntar s-a vizualizat scriind cuvinte cu un stilou și un sistem BCI a tradus acele mișcări mentale ale mâinii în vorbire - până la 18 cuvinte pe minut. Wow!

Cel mai recent studiu al echipei UCSF arată că sistemul lor de ortografie poate fi extins pentru a oferi oamenilor vocabulare solide. Într-un set de experimente offline, simulările pe computer care utilizează înregistrările activității neuronale ale lui Pancho sugerează că sistemul ar trebui să fie capabil să transcrie până la 9.000 de cuvinte.

Stuart Webb, profesor de lingvistică aplicată la Universitatea din Western Ontario ne spune că un vocabular uzual, al unei persoane obișnuite, face apel la aproximativ 3000 de cuvinte iar pentru a te descurca într-o limbă straină ai nevoie de aproximativ 800 de cuvinte.

Cu aceste informații și cu capabilitățile inteligentei artificiale (ex: ChatGpt), putem să ne imaginăm un viitor foarte aproape de clonarea digitală. Asta înseamnă că vom putea avea un avatar virtual care va opera controlat de gândurile noastre.

Utilizând aceasta tehnologie în ambele sensuri și adăugând modulul de traducere lingvistică suntem deja în teritoriul comunicării telepatice.

Deci, gândurile mele vor trece printr-un proxy, vor fi traduse și apoi transmise către receptorul lingvistic conectat în creierul celuilalt. În plus, gândurile care azi rămână în intimitatea noastră, vor ajunge negreșit către celălalt dacă nu ne-am antrenat creierul să stopeze canalul respectiv de comunicare. Va apărea, așadar, o nouă materie în școală, aceea de dezvoltare personală pe comunicare nonverbală = noii lideri oratorici ai minții.

Aș adăuga la cele de mai sus și încercările de decodificarea a gândurilor fără metode invazive.

Dr Alexander Huth, neurology la Universitatea din Austin, Texas, utilizând imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) combinată de această dată cu modelare ChatGPT a obținut rezultate promițătoare după 15 ani de cercetare continuă.- Semantic reconstruction of continuous language from non-invasive brain recordings | Nature Neuroscience

Rickard e primul “borg” cu un implant de mana robotica, sensibil la stimuli.

Rickard Normark și-a pierdut brațul stâng după un șoc electric la locul de muncă în 2011, crezând că nu are altă opțiune decât să îndure durerea și disconfortul unei proteze convenționale. Adesea îi aluneca în timpul activităților sale zilnice și repozitionand-o în mod repetat a ajuns să își piardă senzația tactilă.

Apoi, în urmă cu trei ani, Normark a primit un nou tip de proteză controlată de creier, care a fost atașată chirurgical de osul, mușchii și nervii brațului său, permițându-i nu numai să prindă obiectele intuitiv cu mâna, dar să și simtă senzația de a le atinge.

Sistemul de implant, numit e-OPRA, a fost creat de Integrum AB, o companie suedeză care a fost prima care a furnizat proteze ancorate în os. Denumită osteointegrare, această metodă ancorează proteza de schelet în porțiunea membrului care rămâne după amputare, ceea ce permite o mai mare libertate de mișcare care se simte mai naturală.

Astăzi avem 4 persoane care utilizează cu succes implanturile de membre controlate prin interfața creier-calculator.

Companiile care investesc in VR (30 mld in 2023 - probabil cea mai accelerată arie tehnologică), împreună cu cele care dezvoltă interfețele creier-calculator și cele care fabrică membre protetice controlate de minte, vor face cele mai mari profituri și nimeni nu le va mai prinde din urmă încă 20-30 de ani de acum înainte. (pana la HLCP -human level computer performance).

Poate că mai avem câțiva pași până la a ne detașa creierul de diferite parți ale corpului, însă e sigur că cei care astăzi vorbesc în gând nu sunt deloc nebuni, sunt viitorul!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Interesant si, totusi, neclar. Nu se intelege la ce ar sluji sa vorbesti cu gandurile cu cineva, poate doar la rapiditate? In acelasi timp, orice aplicatie de acest gen te duce cu gandul la intentiile negative care ar face ca citirea gandurilor cuiva sa fie facuta si fara voia persoanei respective. Gandul e singura libertate a omului. Sa i-o iei si pe aceea, inseamna sa-l desfiintezi ca entitate...
    • Like 3
  • Marta check icon
    Cititul/reprodusul gândurilor poate sa funcționeze în cadrul experimentelor, când te concentrezi asupra unei idei și o lași să curgă, intenționat. Fluxul normal al gândurilor nu este însă ceva ușor de urmărit și reprodus, cel puțin la mine nu este. Nu îmi imaginez cum ar putea lumea sa trăiască în vuietul respectiv, printre gânduri despre ce cald e afară, ce par are ăla, oare am încuiat ușa ce mă mănâncă la spate ia uite cum e cerul cum se numea pictura aia sper că copilul are umbrela iar întârzii la birou de unde vine mirosul
    • Like 3


Îți recomandăm

Pepenii lui George Mihai de la Avantaj Distribution (Slobozia Nouă), fermă partener Lidl

Îi produc George Mihai și echipa lui de 25 de angajați și 100 de zilieri de la Avantaj Distribution SRL, iar pepenii ajung pe mesele românilor, dar și slovacilor și polonezilor, prin intermediul parteneriatului cu Lidl. „Din primul profit, am plecat în vacanță în Grecia”, își amintește antreprenorul de 47 de ani, pe care Republica l-a vizitat și anul trecut. Spune că nu îi place munca de birou și ar sta toată ziua în aer liber, alături de bogăția lui, dacă ar putea.

Citește mai mult

Gramatica la liceu / sursa foto: Profimedia

Te-ai oprit vreodată înainte să trimiți un mesaj, întrebându-te dacă ai scris corect? Ai ezitat între un ,,i’’ și doi, ai șters o propoziție pentru că nu mai știai unde trebuie pusă virgula sau ai reformulat o frază doar fiindcă nu aveai încredere că respectă regulile limbii române? Dacă astfel de situații au devenit obișnuite, este firesc să ne întrebăm cât de mult contează gramatica și ce se întâmplă atunci când școala încetează să o mai predea sistematic.

Citește mai mult

familie fericita

Andreea și Mihnea au o viață împlinită: 42 și 44 de ani, un copil de 10 ani, un credit pentru casă și cariere stabile. Fac tot ce ține de prevenție - nu lipsesc de la controalele medicale periodice, își fac analizele recomandate și încearcă să păstreze un stil de viață echilibrat. Cu câțiva ani în urmă au încheiat și o asigurare privată de sănătate cu acoperire internațională, convinși că e genul de decizie la care speri să nu fii nevoit să apelezi vreodată. Foto: Profimedia

Citește mai mult

Alex Livadaru

Președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, spunea că discuția pornise greșit - se vorbea despre regiuni, guvernatori de regiuni, dar nu se dezbătea despre comasarea comunelor, despre administrații care nu se susțineau financiar și trăiau numai din bani de la centru, ca să achite nișe lefuri ale unor politicieni (primari și consilieri locali) și funcționari. Existau politicieni care își exprimau temeri legate de regiunea cu județele în care populația majoritară nu este de etnie română. Județele care să fie considerate „capitalele” acestor regiuni i-au făcut pe mulți să se încaiere: care merită mai mult, Brașov sau Sibiu, de exemplu?

Citește mai mult
sound-bars icon