Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Curiosul cult al dacomaniei care-i câștigă pe românii ignoranți și mândri. Scriitorul Radu Oltean: „Cu cât știi mai puțin, cu atât poți să brodezi mai mult”

Radu Oltean

„Cum citim timpul?” Pe una din filele cărții „Geții lui Burebista și lumea lor”, apărută la Humanitas, frumos ilustrată și scrisă de Radu Oltean, răspunsul pune vremurile pe care nu le-am cunoscut în ordinea lor naturală, care nu lasă loc de fantasme. „De pildă, între primele regate ale tracilor și cucerirea romană a Daciei sunt mai bine de 500 de ani! Coiful de aur cu care apare Decebal în unele filme istorice este de atunci, de pe vremea primilor regi traci. Cum ar fi ca istoricii viitorului să povestească despre cum trăiau românii în 2021 aducând informații scrise în vremea lui Mihai Viteazul?! 

De aceea trebuie să fim atenți cu epocile, căci lucrurile se schimbau de la un secol la altul, chiar dacă mai lent decât azi”. Într-o țară în care cetățenii care cred că primii oameni au trăit pe vremea dinozaurilor reprezintă un procent ridicat și nu sunt puțini cei care susțin că dacii i-au ajutat pe egipteni să construiască piramidele, să pui timpul în matca curgerii lui este un act necesar. Pentru că să amesteci erele are efecte mai grave decât simpla necunoaștere. 

Pancartă Zalmoxis

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

O confuzie utilă în discursul naționalist

„Pentru mulți oameni, linia timpului e greu de înțeles. Istoria e percepută așa cum percep copiii trecutul: că sunt 100 de ani, 1.000 de ani sau 10.000 de ani, e demult. Așa că le e foarte ușor să amestece un artefact vechi de 1.500 de ani, cu unul de 2.000 și cu unul de 2.500. Această confuzie e foarte utilă în discursul naționalist. E foarte bună în discursul de unitate și continuitate - strămoșii noștri au trăit la fel întotdeauna, au avut întotdeauna aur, argint, cetăți de piatră și au fost dârji. Astfel, și citatul lui Herodot, despre geții cei mai viteji și drepți dintre traci, a fost aplicat și dacilor din vremea lui Decebal. La fel cum coiful de aur din vremea prinților traci era aplicat lui Decebal, iar lupta de neatârnare din vremea lui Decebal era dusă în vremea lui Dromihete”, explică Radu Oltean.

Confuzia este terenul fertil din care se nasc mistificările numai bune de exploatat în diferitele ideologii naționaliste. Ea face posibilă apariția unei pancarte precum „Zamolxis - învățătorul Europei” la un protest sfârșit cu forțarea intrării în curtea Parlamentului. Lui Radu Oltean îi plac lucrurile limpezi, care pot fi susținute cu date, dovezi arheologice, izvoare istorice, hărți și documente.

Ilustrator pasionat de istorie și de reconstituire istorică, Radu Oltean documentează vreme îndelungată fiecare fragment de epocă pe care îl desenează și fiecare perioadă pe care o pune în scenă. El este cel care a ilustrat cărțile pentru copii publicate de Neagu Djuvara la Humanitas: „Cum s-a născut poporul român”, „Mircea cel Bătrân și luptele cu turcii”, și „De la Vlad Țepeș la Dracula Vampirul”. A scris despre cetăți, castele și fortificații românești și are în pregătire acum un volum despre Tudor Vladimirescu.

Autorul povestește că, atunci când a desenat orașe medievale românești, a consultat hărți și înscrisuri vechi, a fotografiat clădire cu clădire și a comparat vechile descrieri cu imaginile din satelit de astăzi. „Adun foarte mult timp material înainte să mă apuc de o carte. Nu mi s-a întâmplat niciodată să mă hotărăsc să fac ceva și să caut în 10 cărți și două arhive și să găsesc material. Ani de zile, când dau peste materiale iconografice, texte sau cărți, le pun deoparte, le adun, le înregistrez și când am adunat suficient material atunci dau drumul proiectului. Pentru cartea cu geții am strâns material vreme de aproximativ 10 ani. Îmi formasem în linii mari ideea a ceea ce fac, vizitasem foarte multe muzee din Bulgaria, din Grecia și din România. Fusesem pe șantiere arheologice, am câțiva prieteni buni arheologi care au deja o viziune mult mai modernă și mai ancorată în arheologia contemporană europeană. Dincolo de izvoarele istorice și dovezile arheologice, am studiat viața rurală din Balcani din zilele noastre, viața păstorilor nomazi din Asia Centrală, pentru că mediul de viață influențează foarte mult comportamentul oamenilor. Eu am scris, de pildă, despre sciți, care erau niște nomazi de origine iraniană și am vrut să le înțeleg modul de trai, aspectul fizic, felul în care călăreau”, povestește scriitorul. 


Artefactele tracice și crima organizată din Bulgaria

Cartea despre geții lui Burebista reprezintă un ghid în lumea veche, alcătuit din imagini captivante, hărți care descriu Europa și Asia de acum câteva mii de ani și fraze ca tușele unui tablou. Radu Oltean scrie nu doar despre geți, ci și despre grecii care își făcuseră colonii la Marea Neagră, despre pirații iliri și sciții cei teribili, despre perșii cei de neoprit, despre tracii cei mulți, războinici și divizați, despre celții care ajung până în Transilvania. În ilustrații apar învingători și învinși, cai și călăreți, coifuri, armuri și arme, case și cetăți, monede de trebuință celor vii și podoabe pentru cei morți. 

La una dintre pagini este o reprodusă o mască funerară din aur, descoperită într-un mormânt regal tracic din Bulgaria - unul dintre cele mai impresionante descoperite recent. Iar lângă ea, o poveste care vorbește despre lumea noastră: „În haosul de după 1989, grupurile de crimă organizată din Bulgaria începuseră să distrugă tumulii cu excavatorul și buldozerul, în căutare de obiecte prețioase, pe care să le vândă pe piața neagră. Pentru a salva ce se mai putea, arheologii bulgari au întreprins campanii de săpături în mare grabă. Ca să ajungă la camerele funerare înainte braconierilor, au folosit și metode controversate, săpând tumulii cu utilaje grele. Este un capitol din arheologia tracică demn de un film de aventuri”, scrie Radu Oltean.

„Toți sunt popoare primordiale. Toți i-au învățat pe egipteni să construiască piramidele, dar pe urmă s-au retras fiecare în țara lor. Toți au nemulțumirea că nu li se recunoaște valoarea culturală și contribuția la istoria umanității, deoarece există o ocultă, aceeași, se pare, care ne chinuie și pe noi, și pe georgieni, și pe macedoneni, și pe albanezi”

„E un întreg cult al dacomaniei, un cult naționalist”

Am vrut să aflăm de la el cum a ajuns o bucată importantă de istorie să semene în România nu cu un film de aventuri, ci cu un film fantasy, în care geții și dacii să capete puteri aproape supranaturale.

„E un întreg cult al dacomaniei, un cult naționalist. Toate creează o stare… Sunt niște idei locomotivă, care au fost preluate și din naționalismul comunist, care, de fapt, sunt utile în discursul autohtonist. Noi suntem dacii. Întotdeauna când se vorbește despre daci se folosește persoana I plural - ai noștri versus străinii. Toate mitologiile naționaliste românești se referă la dreptul istoric asupra teritoriilor noastre, care are legătură cu un război ideologic mai vechi cu ungurii, dar și cu alții. Iar dacii au fost foarte utili în această construcție”, crede Radu Oltean. Astfel de mitologii naționaliste sunt prezente și la alte popoare mici, spune scriitorul.

Mai multe popoare din est au „nemulțumirea că nu li se recunoaște contribuția la istoria umanității, deoarece există o ocultă, aceeași, se pare, care ne chinuie și pe noi, și pe georgieni, și pe macedoneni, și pe albanezi”.

„Mișcări cu miză politică și naționalistă există în țările mici din est. Începând cu Ungaria și terminând cu Georgia, nu există țară să nu aibă niște mitologii din astea care sunt uneori de-a dreptul susținute de stat. În cartea „Dacopatia românească și alte rătăciri românești”, Dan Alexe discută destul de detaliat diversele mitologii naționaliste cu privire la strămoși, prezente din Albania până în Macedonia, care sunt susținute de politica oficială. Au niște laitmotivuri, aceleași, care se repetă. Toți sunt popoare primordiale. Toți i-au învățat pe egipteni să construiască piramidele, dar pe urmă s-au retras fiecare în țara lor. Toți au nemulțumirea că nu li se recunoaște valoarea culturală și contribuția la istoria umanității, deoarece există o ocultă, aceeași, se pare, care ne chinuie și pe noi, și pe georgieni, și pe macedoneni, și pe albanezi. Și tot timpul se ascund lucrurile astea pentru că „nu se dorește””, spune Radu Oltean.

„Deși continuitate biologică există, cultural sunt discontinuități foarte mari”

Primii care apar în izvoarelele istorice sunt geții de la sud de Dunăre, de către istoricul și politicianul grec Tucidide (cca. 460-395), geții de la nord de Dunăre fiind menționați mai târziu. „Mi-am dat seama că nu au ocupat același teritoriu permanent și nu cum se sugera în mitologia națională întreg teritoriul României. De exemplu, urmărind așezările care au fost cercetate, în epoca veche, triburile nord-dunărene tracice trăiau în câteva nuclee, niște concentrări. În Moldova noastră și în Basarabia, există câteva nuclee mari de fortificații și așezări, dar, în schimb, în zonele de stepă nu există, pentru că prin zonele de stepă treceau sciții. În Oltenia, există niște nuclee de fortificații, la fel în Muntenia. Dar nu era o locuire compactă și permanentă.

Deși continuitate biologică există, cultural sunt discontinuități foarte mari. Adică de la un veac la altul, schimbările culturale sunt profunde. Oamenii ăia, deși avea aceiași strămoși, devin în timp altceva, la fiecare câteva generații, din cauza influențelor exterioare. Au fost mișcări masive de populație care puteau să dea peste cap modul de viață al multor comunități”, explică scriitorul.

Romanii duc faima dacilor în lume

Dacii sunt menționați pentru prima dată în secolul 1 înaintea erei noastre de către romani. „Ei apar inițial în zona Vestului Olteniei - Banat. Nu știu dacă erau numiți așa doar de către romani sau dacă se numeau ei înșiși așa. Cert e că 100 de ani mai târziu numele de daci devenise dominant. Romanii sunt cei care îl popularizează și duc faima acestui nume în lume”, explică Radu Oltean, care spune că dacii aveau o identitate războinică foarte puternică, confirmată și prin mormintele în care erau prezente arme.

Comunismul și „Lord of the Rings”, varianta cu daci

Dacii reajung în prim plan în secolul 19, odată cu mișcarea de afirmare a identității naționale. „Spre sfârșitul secolului 19, în care se căuta un popor primordial autohton. Ok, până atunci fuseseră valorizați latinii, care pe filiera limbii române ne arătau că suntem europeni. A existat, în lumea elitelor românești, o dorință de a-și căuta un specific național și așa au ajuns să fie valorizați dacii”, spune Radu Oltean. Acest proces a continuat după Primul Război Mondial, când a început să se vorbească de o spiritualitate înaltă a acestui popor, însă perioada în care totul s-a transformat în dacomanie pură a fost cea comunistă. „Lovitura de grație a dacismului a fost dată în epoca lui Ceaușescu, cu 1980 - 2050 de ani de la formarea primului stat centralizat și independent sub conducerea marelui rege Burebista, care a fost o nebunie. 

A trebuit să scrie toată lumea, au fost festivități, s-au făcut filme patriotice, s-a făcut filmul Burebista, care este o demență protocronistă. Burebista e un fel de secretar general al partidului, care stă la birou, face plenare, are lângă el un Gânditorul de la Hamangia - o reprezentare ascunsă a ideii de continuitate, din neolitic până la Burebista e același popor. În paralel s-a dezvoltat un curent New Age - în epoca aia erau peste tot în lume la modă și extratereștrii antici, și OZN-urile, și craniile de cristal, și egiptenii, și mayașii care călătoreau cu nave spațiale, și cu asirienii care aveau baterii.

În aceeași zonă s-a creat la nivelul intelectualității românești o mișcare despre dacii care au construit calendare ultraperformante - s-a crezut că la Sarmisegetuza Regia toate sanctuarele și discul ăla de andezit erau niște construcții super-performante, care citeau stelele. A apărut și o literatură, literatura cea mai aberantă e cea a lui Pavel Coruț care a transformat dacismul în fantasy, în Lord of the Rings, varianta cu daci. Și cu SF. Chestiunile acestea au avut un impact foarte puternic, au intrat în conștiința oamenilor”, spune Radu Oltean.

Astfel au ajuns unii să creadă azi că Zalmoxis este învățătorul Europei. Acesta apare menționat pentru prima dată de Herodot, care povestește o legendă legată de un cult al geților, care practică „ritualuri de nemurire” - despre un zeu, care trăia într-o locuință sub pământ, „care fusese cândva om, sclav al lui Pitagora, și căruia geții îi sacrificau o dată la patru ani, în urma unui ritual sângeros, pe unul de-al lor, ales prin tragere la sorți”, scrie Radu Oltean în „Geții lui Burebista și lumea lor”. Însă tot Herodot, punctează autorul, spune că aceste credințe erau privite cu neîncredere de greci. Și deși Părintele Istoriei nici nu punea la îndoială, nici nu se încredea pe deplin în cele ce se spuneau despre zeul get, socotea că „acest Salmoxis a trăit cu multă vreme înainte de Pitagora”. „Autorii mai târzii, începând cu Strabon, nu fac decât să brodeze detalii imaginate, pornind de la spusele Părintelui Istoriei. Iar Strabon a trăit la patru veacuri după Herodot! El adaugă la poveste un episod egiptean: după ce a fost sclav al lui Pitagora, Zalmoxis a călătorit în Egipt, unde a învățat astronomia și astrologia”, scrie Radu Oltean în lucrarea despre geți, adăugând că nu știm dacă în vremea lui Strabon mai exista cultul lui Zalmoxis.

Poveștile fanteziste despre daci au astăzi priză la mulți dintre români, iar motivul este unul destul de simplu - dacă se trag dintr-un popor cu un destin special, înseamnă că și destinul lor este special. „Astfel de lucruri te fac să te simți bine. Și cu cât știi mai puțin, cu atât poți să brodezi mai mult”, spune Radu Oltean. Însă o astfel de abordare nu te face să fii mai bine și nu este nicidecum o expresie a prețuirii față de înaintași și a iubirii față de țară. Când respecți pe cineva, faci mai întâi efortul de a-l cunoaște. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Și totuși, cât este el de specialist, lăudat și paralăudat în acest articol, Radu Oltean face o eroare inadmisibilă; zice autoarea: ”...Radu Oltean, ... spune că dacii aveau o identitate războinică foarte puternică, confirmată și prin mormintele în care erau prezente arme.” Păi, domnule Radu Oltean, este știut și dovedit faptul că dacii nu se îngropau, ci se incinerau, deci nu există morminte ale dacilor! Apoi, una dintre principalele explicații ale înapoierii noastre culturale și civilizaționale pe care o resimțim și astăzi (un real complex de inferioritate, v. mai jos!), este faptul că dacii nu aveau scriere și noi habar n-avem cum își spuneau ei și ce limbă vorbeau, în orice caz nu latina (o altă aberație ultranaționalistă românească, din moment ce romanii foloseau translatori de limbă dacă - fapt dovedit arheologic)! Mai mult, noi, românii, pe lângă faptul că habar n-avem cum am apărut în istorie ca neam și cel mai probabil ADN-ul nostru nu mai are nicio urmă din ADN-ul dacilor, am început să scriem abia prin sec. XIV și atunci - în limba slavonă și cu alfabet chirilic. Prin comparație, maghiarii, înrudiți cu finlandezii și estonienii (sunt popoare fino-ugrice) și apăruți în Europa la anul 862, scriau, literele alfabetului lor numindu-se ”rune”, iar la anul 1000 ei aveau un regat și un rege și scriau cronici în limba latină, în absența cărora noi habar n-am fi avut de cea mai mare parte dintre cunoștințele noastre din istoria medievală! De aceea nu este deloc lipsită de sens observația că istoria noastră antică și cea mai mare parte din cea medievală se află la alții, nu la noi!
    Da, ”...1980 - 2050 de ani de la formarea primului stat centralizat și independent sub conducerea marelui rege Burebista, ... a fost o nebunie”! Și nu doar o nebunie, ci punctul de la care s-a declanșat o adevărată demență protoconistă românească, istoria noastră devenind o... ”sârmă” sau un ”aluat”, căreia istoricii noștri nu mai pridideau a-i da ”formele” pe care le voiau mușchiu' lor, dar care în primul rând trebuiau să satisfacă orgoliul nemăsurat și plăcerea ”conducătorului suprem”. Și așa au început a curge gârlă minciunile în istoriografia română! Dau doar două exemple (este drept - existente în capetele noastre încă de dinainte de 1980): ”victoriile” de la Rovine și Călugăreni. După Rovine, Mircea cel Bătrân a fugit în Regatul Ungariei, unde a trăit la Brașov timp de patru ani pe spezele regelui Sigismund de Luxemburg, turcii înlocuindu-l cu Vlad. La fel, după Călugăreni, Mihai Viteazul a fugit în Munții Muscelului, cerșind ajutorul maghiarilor, a doua zi Bucureștiul fiind ocupat de turci unde au făcut prăpăd! Apoi a apărut și ideea tâmpă că vezi Doamne, dezvoltarea economică și culturală a Occidentului European, nouă și numai nouă ni se datorează, fiindcă numai noi am stat pavăză în fața tuturor năvălitorilor, și în special a turcilor, dând răgaz restului Europei să înflorească etc. Aiurea! Dacă cineva a stat în calea turcilor, apoi acela a fost doar Regatul Ungariei! Tot tâmpă este și acea laudă cretinoidă și mândrie prostească a celor mai mulți conaționali cum că ”noi n-am fost niciodată pașalâc”! Păi, măi, românaș ultraș-patriotard, de o auto-suficiență grețos-fudulă și atoateștiutor ce ești, te-ai întrebat vreodată cu ce preț n-am fost noi niciodată pașalâc turcesc? Cu prețul aurului, grânelor, mierii, vitelor, oilor și al femeilor și copiilor care luau drumul Istambul-ului! Absolut toți domnitorii noștri, deși unii au avut momente în care au dovedit că au... ”cohones”, au sfârșit prin a plăti tribut turcilor! Turcii, băieți deștepți, n-aveau deci niciun interes să arunce niște bani pe fereastră transformând Valahia și Modova în pașalâcuri, oricând o puteau face, erau bine-merci așa datorită poporului nostru mioritic, obișnuit doar să se vaicăre neputincios și să învinuiască pe alții de nenorocirile sale.
    În concluzie, dacomania, dacopatia, convingerea celor mai mulți conaționali că noi suntem nemaipomeniți și extraordinari - ce mai? - alfa și omega ale omenirii, etc., nu sunt decât manifestări ale unui acut complex de inferioritate pe care, în lipsa unor argumente reale, faptice, îl resimțim în mod dureros. Acest complex de inferioritate al celor mai mulți dintre români se relevă cel mai pregnant prin protocronismul lor exacerbat, grevat masiv de ignoranţă şi infantilism, prin care ei caută să se convingă şi să convingă pe şi pe alţii (cei pe care nu reuşesc să-i convingă sunt, desigur, trădători de neam şi ţară), că strămoşii noştri s-au aflat la originea civilizaţiei planetare, dar, în acelaşi timp, şi că, la nivel mondial, există o conspiraţie care încearcă să ascundă acest lucru, ce mai - că restul omenirii nu există decât pentru a ne oculta nouă întâietea în orice domeniu. Această beţie colectivă cu amăgiri oculte a devenit în mod clar un caz de patologie psihiatrică! Şi ne mai mirăm că suntem trataţi în consecinţă... Mai grav este însă faptul că tocmai această patologie psihiatrică naţională s-ar putea să ducă la dispariţia noastră ca naţiune!
    • Like 2
  • Dacismul nu este un curent de azi de ieri. Îmbrățișat într-o oarecare măsură și de Eminescu, ilustrat exemplar de Densușiani în Dacia preistorică (romanul fantastic după Pârvan), exacerbat în naționalismul comunist susținut de Ceaușescu și ilustrat de unii „istorici” și diverși artiști, dacismul a fost practicat în zilele noastre de unii pseudoistorici și mulți ignoranți în ale istoriei. În același timp este și un curent în rândul multor istorici de „reevaluare” a istoriei românilor, negând de multe ori rezultatele cercetătorilor în ale istoriei, multe bazate pe documente, Acest curent, nu în aceeași măsură ca dacismul, poate avea unrezultat pervers în istoria unui popor.
    • Like 0
  • Mult bla-bla, dar nimic care sa nege cu adevarat semnele de intrebare care pot fi - si sunt - puse, vis-a-vis de istoria dacilor. Ca, de pilda: cum e posibil ca o intreaga populatie, a unui teritoriu cucerit in proportie de vreo 17%, sa-si abandoneze limba straveche si sa o adopte pe cea a invadatorilor? Care invadatori, atentie!, nu erau latini get-beget decat in vreo 10%. In rest, mercenari. Adica, nici macar soldatii Romei nu cunosteau limba latina, dar au fost capabili sa-i invete pe salbaticii daci, nu-i asa? Dominatia romana in Israel a durat cu fix 100 de ani mai mult decat la noi. Ce rezultat a avut aceasta, in ceea ce priveste preluarea de catre evrei? Cum se explica faptul ca femeile dace, care erau cu nimic mai prejos ca darzenie si vitejie barbatilor lor, s-au transformat cam peste noapte in niste curve, care abia asteptau sa se arunce in paturile soldatilor Romei, ca sa dea nastere poporului roman? Cum se explica faptul ca insusi Traian spunea ca merge la razboi impotriva verisorilor lui? Sau ca romanii au fost teribil de surprinsi cand au ajuns aici si au constatat ca se pot intelege cu dacii, pentru ca limba vorbita de acestia era asemanatoare cu a lor? Haideti sa nu amestecam mizerabila propaganda comunista cu toata povestea asta. Este ceva de nedorit. Dar nici sa nu pendulam intre perioade istorice numai ca sa incercam sa demonstram fara niciun fel de succes faptul ca nu am fost aici dinainte sa-si imagineze cei cu interese ce se duc spre alte popoare. E foarte limpede ca, daca am accepta dovezile care nu mai pot fi ascunse, istoria ar trebui rescrisa. Si asta nu-si doresc cei care si-au cladit carierele pe istoria actualmente acceptata, chiar daca pretul ar fi minimizarea poporului nostru si mentinerea lui in bezna ignorantei.
    • Like 1
  • Nume check icon
    Numai oameni mici sau popoare mici care în zilele noastre nu au ce sa ofere sau sa contribuie la dezvoltarea umanității, se "leagă" de exemple mai mult sau mai putin elocvente din trecutul de acum un milion de ani. Este chintesența unor generații de analfabeți, inculti, cu IQ negativ la care au contribuit din plin cei 50 de ani de comunism și încă 30 de ani de "democrație" originala. Prin urmare mulțumiri: PCR, PSD, PDL, PNL, Iliescu, Constantinescu, Basescu și Johannis, și multi alții.
    P.S. Sa nu uitam nici de UDMR care împreună cu FIDESZ inventează maretiile "marelui" imperiu austro-ungar în care maghiarii au "inventat roata" pe la 1850, dar au fost atât de dobitoci sa ii asupreasca pe romani și prin umare au pierdut pe viață Erdely:)
    • Like 2
  • Schimbati conditiile de viata pentru ca si aceasta parte din populatie sa se simta "bine" aprioric fara a fi nevoita sa creada ori sa inventeze "Legendele Olimpului" romanesc.
    • Like 0
    • @ Victorin Borsciov
      Delia MC Delia MC check icon
      Condițiile de viață sunt la fel cam peste tot, la fel și în România: cum îți așterni așa dormi. Dar în țara lui " să-mi dea " oamenii asta așteaptă și multă mândrie din asta nu ai. Problema e nu că în România se trăiește prost, că nu se trăiește prost, ci că e un popor mânat ca o turmă de politicieni ori personaje dubioase cu interese la fel de. Care n-au avut nici un interes pentru creșterea calității educației. Iar personajele alea au avut o materie primă perfectă: oameni strigător la cer de inculți (nu din vina lor) și pe care-i mână de colo colo cum vor. Oameni cu o stimă de sine sub nivelul mării la care naționalismul funcționează perfect ca elevator al stimei personale scăzute. Educația slabă face casă foarte bună cu poveștile despre daci că una la mână le cred fără să se îndoiască și doi, le ridică un pic mândria ( scăzută fiindcă știu câte parale fac).
      Oamenii se simt bine aprioric atunci când sunt independenți, știu ce/cine sunt, au o oarecare mulțumire în viață și n-au nevoie de surogate ca poveștile nemuritoare cu daci.
      • Like 2
  • a check icon
    Multumesc pentru articol!

    O alternativa puternica la povestile cu daci liberi ar fi rezistenta anticomunista, asa cum arata articolul de mai jos. Desi are un schelet astrologic, ideile si faptele prezentate sunt valabile.

    https://www.animamundi.ro/daci-liberi-si-patrioti-romani-soare-pluto/
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult