Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Tații și mamele nației

C. T.Popescu la Digi

M. Fifor, ministru de Interne: „Și eu am o fetiță de 12 ani și nu știu ce să-i explic, când mă întreabă, că a văzut și ea la televizor...”.

Dom`ministru nu știe ce să-i spună fiicei lui. Și ne spune nouă asta...

Fiica dlui Fifor avea 5 ani în 2012, când PSD a intrat la guvernare și a rămas, cu excepția unui an, până când Alexandra și Luiza au fost răpite.

Ce a făcut în toți acești ani partidul de guvernământ al tatălui de fată Fifor pentru a preveni agresiunile asupra copiilor?

Mai rău decât nimic, fata mea, când dispar în România mii de copii ca tine – asta ar fi trebuit să aibă tăria și onestitatea să-i răspundă copilului lui fruntașul de partid. 

Și ea ar fi înțeles, mult mai bine decât crede tatăl ei.

Dar dacă dl Fifor avea băiat? Dacă F. Bănilă n-avea fete, așa cum a simțit nevoia să ne plaseze informația, pe care nu i-a cerut-o nimeni, în calitate de procuror-șef al unității de luptă împotriva crimei organizate?

Dacă dna Dăncilă n-avea copii deloc, și nu putea să ne asigure în direct „sunt și eu mamă, și înțeleg...”, poate mai stoarce o lacrimă, un vot?

Când e vorba de viața și moartea unor copii, a fi mamă sau tată e un certificat de garanție că le vei fi de ajutor din funcția de răspundere în care te afli?

Nu. Nicidecum.

Calitatea de părinte nu te oprește să fii tâmpit, ticălos, nepăsător și mincinos. Faptul că ai făcut un copil nu înseamnă automat că știi și vrei să ai grijă de el, cu atât mai puțin de copii care nu sunt ai tăi.

Toți nemernicii din MAI, Procuratură, STS care au ieșit la iveală în cazul Caracal, n-or avea și ei copii?

Ca să faci ceva pentru copiii acestei țări, nu e musai să fii genitor, e destul să fii om, să fii profesionist și să-ți pese.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult