Foto Inquam Photos / Octav Ganea
Judecătorii Curții Constituționale au decis să amâne pe 19 aprilie o decizie în privința sesizării lui Florin Iordache, adică cu 4 zile după termenul pe care Liviu Dragnea îl are în dosarul angajărilor fictive, în care a primit într-o primă instanță 3 ani și jumătate de închisoare. Liviu Dragnea spera într-o decizie pozitivă azi la CCR, care i-ar fi șters practic această condamnare și i-ar fi anulat dosarul, deoarece faptele s-ar prescrie. Amânarea unei decizii îl obligă astfel pe Liviu Dragnea să meargă în fața unor judecători de la Înalta Curte. După 15 aprilie, completul de la ÎCCJ va rămâne în pronunțare. Dacă se menține decizia de la prima instanță, Liviu Dragnea merge la închisoare.
Curtea Constituțională se află în fața unei decizii cu potențial exploziv, care ar dinamita practic statul de drept. Potrivit unei statistici a Înaltei Curți, nu mai puțin de 170 de dosare de corupție s-ar întoarce la punctul mort. Ar scăpa astfel de condamnări nu doar Liviu Dragnea, dar și Darius Vâlcov, Elena Udrea sau Radu Mazăre. Ce contestă Liviu Dragnea prin Florin Iordache este o „chichiță avocățească” care ar anula practic toate aceste dosare de corupție: apărarea lui Liviu Dragnea speculează o formulare din lege care spune că în dosare de corupție deciziile se dau de completuri specializate, astfel încât judecătorii de la Înalta Curte ar trebui să fie „specializați” în dosare de corupție. Pe de altă parte, Cristina Tarcea, șefa Înaltei Curți, susține că toți judecătorii ÎCCJ sunt specializați apriori în judecarea unor astfel de fapte. Decizia stă în mâinile judecătorilor constituționali care, dacă își asumă varianta lui Liviu Dragnea, pot anula toate sentințele date „de completuri ilegal constituite”.
Citiți și:
- Cristian Tudor Popescu: Don Dragnetti pune Justiția în balanță, ca pe eșafod
- Ciprian Mihali: Boala lui TT
Fost președinte CSM: Pe rolul celorlalte instanțe sunt poate sute de dosare pentru infracțiuni de corupție
„Sigur, la CCR sunt dosare foarte importante, dar infracțiunile de corupție și cele asociate corupției nu sunt judecate doar de către Înalta Curte. Sunt mult mai multe, sunt poate alte sute de dosare pe rolul celorlalte instanțe și probabil de aici și decizia de amânare de către CCR, pentru a afla amănunte, mă gândesc, nu știu, e logic să mă gândesc așa, dacă și la celelalte instanțe se procedează în acest fel. E de discutat, e de văzut. În orice caz, va trebui să așteptăm pronunțarea Curții asupra acestei teme extrem de sensibile”, a spus la Digi24 judecătorul Horațius Dumbravă, fost președinte CSM.
Horațius Dumbravă a explicat și ce efect ar avea asupra sistemului de justiție o eventuală decizie favorabilă a CCR în cazul sesizării făcute de Florin Iordache.
„Practic se reiau procesele de la primă instanță, adică de la început. Se reiau de la zero. Probabil că vor depune din nou eforturi enorme pentru a soluționa aceste cauze, mai ales că foarte multe cauze, să nu uităm, s-ar putea să se apropie de prescripție. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, la multe cauze - chiar dacă va fi acest conflict juridic de natură constituțională - care au fost deja soluționate defintiv, poate exista o legătură și cu o posibilă dispoziție nouă, legislativă care să se refere la contestația în anulare și pentru hotărâri definitive, în cazul în care acel termen prevăzut de procedura penală a fost depășit. Deci sunt mai multe lucruri legate între ele. Oricum toată această chestiune va trebui tranșată odată, și eu sunt convins că CCR va lua în calcul toate, toate variantele din perspectiva respectării Constituției, bineînțeles”, a spus judecătorul Horațius Dumbravă.
Sesizarea privind lipsa completurilor de trei judecători specializate în fapte de corupţie de la ÎCCJ a fost depusă în 22 martie de către Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea, aflat în concediu cu probleme medicale, i-a delegat atribuţiile.
PNL a contestat legalitatea sesizării şi a cerut judecătorilor constituţionali să amâne discutarea cauzei.
Florin Iordache reclamă ”refuzul explicit al ICCJ de a aplica o lege adoptată de Parlament şi substituirea în acest mod, implicit, autorităţii legiuitoare prin neconstituirea, în cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de completuri de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor asimilate”.
În 21 iunie 2018, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. El a fost achitat pentru infracţiunea de fals intelectual. Suspendarea executării pedepsei de doi ani primită anterior de Dragnea în dosarul ”Referendumul” a fost anulată, iar cele două pedepse au fost contopite, rezultând o pedeapsă totală de trei ani şi jumătate de închisoare cu executare.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.