Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Toată administrația trebuie să iasă de sub patrafirul partidelor și să se pună în slujba cetățeanului. Care sunt nevoile României pentru a deveni o țară prosperă și normală, din care nimeni nu vrea să mai emigreze

oameni pe strada.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

După părerea mai multor analiști, România parcurge cea mai benefică perioadă din istoria sa din punct de vedere economic, social și politic. Avem orașe care pot rivaliza din punct de vedere al dezvoltării cu orașele dezvoltate din Europa și cu toate acestea, ne situăm la coada acesteia când e vorba de un clasament al prosperității, al nivelului de trai, al calității vieții sau al calității actului medical.

În încercarea de a sintetiza nevoile României m-am folosit de Piramida lui Maslow doar pentru a schematiza și sistematiza mai clar nevoile momentului. Este o modalitate de a versatiliza această structură concepută pentru oameni, pentru a le arăta nevoile pe nivelurile de ascensiune în viață. Am încercat să adaptez această piramidă a nevoilor la nivelul României. Dacă în vârful piramidei pentru oameni avem ca finalitate „împăcarea cu sine” pentru o țară am considerat „starea de normalitate și prosperitate” sau o țară din care nimeni nu vrea să mai plece. Împăcarea cu sine din vârful piramidei ar fi echivalentă cu „statul funcțional”, cel care ar duce la depășirea stării de resemnare mioritică și îndeplinirea dezideratului „vrem o țară ca afară”.

Articolul este despre nevoile României pentru a deveni o țară ok, prosperă, normală din care să nu mai emigreze nimeni, ba mai mult, să-i vină cetățenii înapoi. Piramida lui Maslow aplicată României încearcă să identifice nevoile de moment pentru a depăși situația de codașă a Europei, sau cum putem evada din această stare.

Prezentele rânduri mi-au fost inspirate din cartea „De ce eșuează națiunile, originele puterii, ale prosperității și ale sărăciei”, în care autorii Daron Acemoglu (profesor la Massachusetts Institute of Technology) și James A.Robinson (profesor la Universitatea Harvard) neagă teoriile populare ale sărăciei: (a) ipoteza geografiei, (b) ipoteza culturală, (c) ipoteza ignoranței cantonându-se în zona instituționalului.

Oare sunt valabile aserțiunile autorilor și pentru România? Care ar fi nevoile României pentru acest moment? Unde ar trebui să șurubărim mai mult pentru a depăși această stare? Sau care sunt ingredientele pentru a fi performanți?

Am considerat pentru acest articol Piramida lui Maslow cu cinci niveluri: (a) nevoi primare, (b) nevoia de securitate, (c) nevoia de apartenență la un grup, (d) nevoia de stimă, (e) starea de normalitate și prosperitate (stat funcțional).

(apasă pe imagine pentru a o vedea la dimensiune mai mare)

Dacă analizăm piramida pe nivelurile (b), (c), (d), ne dăm seama că la aceste niveluri cerințele sunt îndeplinite.

Astfel, pentru nivelul (b), nevoia de securitate, este evident faptul că România, membru al NATO, are îndeplinită această nevoie. Maslow enunțase pentru acest nivel, nevoia de siguranță pentru ziua de mâine, din punct de vedere al resurselor.

Nivelul (c), nevoia de apartenență la un grup, este bifat. România este membru al Uniunii Europene, un club elitist, din care face parte încă din anul 2007, alături de alte 27 de state.

Și nivelul (d) este îndeplinit. România este o țară respectată în lume, este membru al mai multor organizații internaționale, a participat la misiuni de menținere a păcii în diverse zone de conflict. A făcut parte din coalițiile care au acționat în zonele fierbinți ale mapamondului, cu scopul vădit de a instaura pacea.

Probabil cele mai multe lipsuri le avem la primul nivel(a), nevoi primare. Aici aș începe cu nevoia pregnantă ca România să devină un stat meritocratic în care să fie promovată competența, meritul individual și știința de carte. În momentul de față loialitatea este mai importantă decât competența. Asistăm la o dezvoltare fără precedent a tulpinilor anti-meritocrație și anti-competență. Șefii preferă să se înconjoare de slugi teribil de loiale, selectate de firma de recrutare, care este partidul. Fake-urile și blank-urile au populat toată administrația, iar știutorii de carte sunt mai rari decât zimbrii carpatini. Declarativ, cu prune-n gură, toți politicieni clamează prin panglici reformatoare, că vor un stat meritocratic, dar în realitate nu fac nimic pentru acesta. E nevoie și de un culturism intelectual în toată administrația.

O administrație publică performantă este nevoia, poate cea mai stringentă, a momentului. Toată administrația trebuie să iasă de sub patrafirul partidelor și să se pună în slujba cetățeanului. Noblețea serviciului public trebuie să devină un deziderat pentru toată administrația publică. În momentul de față asistăm la o replicare (clonă) a partidelor în administrația publică, cei numiți de partid, venind cu input-ul de la organizație. Administrația funcționează acum ca o castă birocratică kafkiană, dominată de o autosuficiență cronică și nefasonată de hemoragia de diplome (cartoane!) care a devenit endemică în această structură. Ani la rând aici s-a mimat administrația, rezultatul fiind, fară doar și poate, malpraxisul administrativ. Supraviețuirea în administrația publică depinde în exclusivitate de o serie întreagă de favoritisme politice, de relații, conexiuni și alte compromisuri. Funcționarul public devine pe zi ce trece din ce în ce mai obturat de partid, asteptând indicații (prețioase!) de la acesta. Modelul de funcționar public „garantat politic” trebuie să fie de domeniul trecutului. Partidul, adică cel care a pătruns pestilențial în structurile statului, este influencer-ul de bază din administrația publică.

Reengineering-ul instituțional trebuie să ocupe un loc central în activitatea de modernizare a statului. Se impune internalizarea europenismului la toate nivelurile administrației publice. Trebuie regândite și reproiectate toate metodele de funcționare a instituțiilor. Toate instituțiile trebuie să devină instituții incluzive care să ofere indivizilor stimulente de participare creativă și o accelerare a dezvoltării (Modernitatea Românească, 2014, p.16). Tot în această lucrare se afirmă că performanțele economice, sociale sau politice sunt, de fapt, performanțe instituționale. Conceptul de instituții se referă la reguli, norme sociale și modelele mentale care le corespund.

Credibilizarea educației și a meritului individual la pachet cu oferirea de stimuli pentru încurajarea învățării sunt need-urile momentului, în contextul în care degradarea instrucției universitare s-a cronicizat. Educația este ADN-ul unei nații, este sistemul de operare al acesteia. Întreg sistemul de învățământ trebuie să-și facă „rapelul”. Natura contagioasă a lipsei de știință de carte a paralizat structurile statului. Am citit (undeva) că bogăția unei țări izvorăște dintre coperțile cărților pe care oamenii le citesc. E nevoie de un învățământ performant care să corespundă necesităților momentului.

O infrastructură de transport (autostrăzi, căi ferate), medical (spitale) și educațională (școli demne de secolul al XXI-lea) sunt nevoile momentului, știindu-se prea bine cu ce deficiențe ne confruntăm.

În concluzie, avem satisfăcute nevoile din nivelurile superioare ale Piramidei lui Maslow, mai puțin ultimul nivel, cel al statului funcțional, dar nu le avem îndeplinite pe cele primare, de la bază. Pentru a deveni un stat funcțional, prosper și normal trebuie șurubărit la acest nivel, întrucât aici sunt centrii de acupunctură. Dar cine are curajul să tulbure „Pax Romana” luminată de candela bugetarismului?

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sa nu mai emigreze nimeni! Pe bune? Credeti ca din tarile civilizate nu emigreaza nimeni? Mai usor cu marketingul pe scari.
    • Like 0
  • Dan check icon
    Cred ca , ar trebui pornit de la utilitatile elementare ale omului de rand , care lipsesc la foarte multi conationali .
    -- As dori sa prezint cateva ,anomalii ,, care sunt prezente pe la noi .
    -- Oare de ce , se aloca foarte multi bani ptr sportivii fie ei si campioni sau nu ?
    Adica un sportiv ca simona halep sa primeasca banii cu scaul ,sau un fotbalist etc, !!
    --Da sunt de acord sa primeasca ptr a fi motivati sa lupte ptr victorie , dar NU atatea bani !
    --- De ce nu se aloca bani ptr nevoile elementare ale Omului ,a pensionarilor ma refer , in mod special ptr lucrari de stomatologie , In Romania se practica , Turismul Stomatologic international ,dar se poate compara pensia unui spaniol cu pensia unui roman ??? Lucrarile stomatologice sunt foarte scumpe ptr un biet pensionar de rand Sa nu uitam ca dupa varsta de 50-60 de ani aproape ca nu exista om , sa nu-si ,repare dinti la stomatolog ! Preturile sunt enorm de mari peste posibilitati ,Asa se face ca foarte multi prefera sa ramna fara dinti
    -- Apoi despre intreventiile chirurgicale la ochi ,operati de cristalin ,etc, 5000 de roni etc
    --Sunt situatii unde se mai poate rezolva cate ceva ,De ex, o proteza de sold ,se poate ( cu pile ) inscrie pe listele de asteptare la Casa de Sanatate si primeste o proteza respectivul bolnav, Aici trtebuie insistat , caci altfel povestim povasti cu pesti aiurea ,Despre anomalia ca detinutii primesc norma de hrana , iar ptr copilasii de gradinita trebuie platit hrana lunar cate 180 de lei !!!!
    -- Ce poate sa manance un copilas de acesti bani ?? NEBUNIE TOTALA, Sa nu uitam cati se culca seara flamanzi pe la tara mai ales. Am vazut cazuri concrete .
    • Like 0
  • Delia MC Delia MC check icon
    De data asta extrapolarea de la individ la stat nu funcționează. Mai ales că piramida asta e interpretată cum îi tună autorului: pe primul nivel sunt nevoile fiziologice elementare: hrană, apă, adăpost, hai, poate transport. Poate s-a vrut o figură de stil frumoasă însă plasarea unor categorii acolo unde nu le e locul strică tot farmecul și umbrește argumentația, altfel corectă. De fapt sunt 2 probleme distincte: depolitizarea și reorientarea către beneficiar, ceea ce implică o schimbare de mentalitate. Cum? Aici începe greul.

    Romgleza: sunt articole și mai și (ăsta păcătuiește dar nu major) la care se poate doar spune: frumoase vremuri când (credeam că) în România limba oficială era româna. Sunt, e adevărat, termeni fără corespondent direct în română însă puțini. Domnilor, până nu vă coborâți la nivelul omului obișnuit, nu-i vorbiți pe limba lui, la propriu, omul o să vă întoarcă spatele. Lăsați mofturile și figurile deoparte dacă vreți ca mesajul dvs să ajungă acolo unde vreți.
    • Like 1
  • Preluarea modelului Maslow (SUA, 1967) privind ierarhia nevoilor umane si influenta acestora asupra motivatiei umane ca si adaptarea lui la nivelul unui stat - Romania - (doar pentru a ierarhiza nevoile statului si a evidentia anumite presupuse succese politice romanesti si deficiente in administratia publica) sunt FORTATE, ILOGICE, IRELEVANTE - deci NULE si NEAVENITE. Iata de ce: 1. Maslow a construit piramida sa specificand de la bun inceput ca etajele superioare NU POT FI REALIZATE/ ATINSE daca nu sunt realizate in prealabil etajele inferioare. Deci "marile" succese/ realizari identificate de autor la etajele b, c, d, e nu puteau fi obtinute fara realizarea etajului a (reprezentand desigur un INSUCCES NOTORIU dar singurul recunoscut de autor si cu doar cateva cauze reale mentionate). 2.Maslow a statuat ca in decursul existentei sale un om s-ar situa succesiv pe doar cate o treapta a piramidei, urmarind in general un traseu ascendent. Ulterior el a fost completat de Kondo si altii care au stabilit ca in decursul existentei sale orice om este motivat de o combinatie gen medie ponderata a tuturor celor 5 etaje/ trepta parcursul sau putand fi ascendent dar si descendent, eventual alternativ.3. Maslow a statuat ca primele doua etaje inferioare reprezinta MOTIVATIE INTRINSECA fara de care nu poate fi obtinuta MOTIVATIA EXTRINSECA specifica urmatoarelor trei etaje... Un exemplu, motivarea pentru calitate (ca motivatie extrinseca) a personalului din firme nu poate fi obtinuta daca acesta se situeaza majoritar de abia la nivelul motivatiei intrinseci (de ex. cu salarii joase si fara siguranta locului de munca)!!! 4.Ultima treapta (e) sau (5) - denumita fortat de autor "normalitate" - este denumita de Maslow "autorealizare", ceea ce este cu totul altceva!!! Doar autorealizarea sa motiveaza complet/ maxim un om... In plus textul publicat contine prea numerosi termeni in limba engleza (pentru impresionare cititorului?) desi exista termeni romanesti echivalenti... Autorul ar fi trebuit sa stie ca utilizarea ROMGLEZEI in masajele publice - verbale si scrise - ale unor reprezentanti ai noilor generatii, departe de-a avea efectul scontat, demonstreaza tocmai lipsuri regretabile in cultura si experienta utilizatorului..... Intrucat ma ocup de aproape 30 de ani de (NON)CALITATEA SERVICIILOR PUBLICE (in calitate de auditor, consultant, trainer, profesor) pot sa informez autorul ca pentru a obtine un produs/ serviciu de calitate producatorul/ prestatorul ar trebui in ordine: I.SA VREA (vointa politica) , II.SA POATA (nefiind obstructionat de reglementari contrarii, ierarhie, controale aiurea, colegi, absenta resurselor, etc.). 3.SA STIE (cum si ce ar trebui sa faca).... Consider ca din motive istorice imputabile tuturor puterilor din stat, functionarii nostri publici se blocheaza la toate cele 3 conditii, cu predilectie la primele doua... Vazuti de clienti/ cetateni/ contribuabili, acestia considera ca functionarii publici tin cont doar de cerintele reglementare si de propriile interese ale lor si ale "echipelor" din care fac parte, dispretuind complet pe cei din banii carora traiesc (bine!)... Apar astefl si se dezvolta tot mai multe CERCURI VICIOASE conceptul de CERC VIRTUOS fiind total ignorat si inexistent la noi....In schimb si din pacate, la noi mai predomina vechea mentalitate ante-decembrista "Orice cetatean este un posibil infractor si rolul nostru este sa aparam legea de actiunile sale"... Uneori, si noile generatii ajunse sa lucreze in administratia publica alaturi de vechile generatii adopta - constient sau inconstient - asemenea atitudini si comportamente nocive... CE-I DE FACUT?
    • Like 2
    • @ Dragulanescu Nicolae
      In general, am constatat si eu aceleasi probleme. Nu ma deranjeaza atat ideea de ierarhizare a nevoilor unei "țări", cat ma agaseaza atribuirea asta arbitrara de semnificatii.

      De exemplu, la ce se refera autorul cand vorbeste de tara Romania? Se refera la populatie? La statul roman / administratia publica? La niste indicatori sintetici? Pentru ca, nu stiu daca e clar, dar "realizarea" unor nevoi presupune si un dram de constientizare, o acceptare, macar implicita, ca pragul a fost atins. Nu merge sa bifezi pe o lista "are d'astea? are, mergem mai departe..."

      Plus aspiratiile astea de "normalitate", "tara OK" - sunt niste notiuni ambigue. Istoria sociala recenta ne-a aratat ca exista foarte multe feluri in care oamenii inteleg conceptul de "normal"; aruncat asa in discutie, produce mai degraba confuzie decat coaguleaza mesajul articolului. Ca sa nu mai vorbim de "țară din care nimeni nu mai vrea să plece" - concept care, amestecat cu "internalizarea europenismului", se loveste de zidul crunt al logicii, pentru ca o mai profunda constientizare a europenismului inseamna mai multa mobilitate a persoanelor.

      In fine, cum scrie si in comentariul de mai sus, referitor la romgleza, cine poate spune repede "reengineering-ul" de trei ori fara sa se incurce?
      • Like 0
  • Dan Dinu Dan Dinu check icon
    Sunt de acord cu ideile expuse de autorul textului (foarte bun textul!). PNL-ul şi USR+ nu ştiu să fi făcut vreun pas spre depolitizare. Acum două zile, vineri, 19 august 2021, PNL-ul a înlocuit toţi directorii de gimnaziu şi de liceu cu lipitorile de afişe peneliste, rândaşii care au rânit la bălegarul de partid din campania electorală. Urât la superlativ adică "bolşevic"!
    • Like 0


Îți recomandăm

Dove cover

De ce au nevoie adolescenții pentru a-și dezvolta o imagine sănătoasă de sine? De mai mulți factori protectori, dintre care cel mai important este relația de încredere și apropiere cu adulții din viața lor, cu precădere părinții.

Citește mai mult

Mădălina Stănescu

„Nu ar trebui să existe business de niciun fel care să nu aibă prezență minimă în online, iar aici mă refer la website în primul rând și apoi la pagini pe rețelele de socializare. Încă mai sunt afaceri care au numai prezență pe Facebook, iar noi le spunem că nu e sănătos să-ți pui tot ce ține de identitatea și brandul tău pe o singură platformă, care, iată, acum ceva săptămâni, a picat 6 ore, nu a mai funcționat deloc”, spune Mădălina Stănescu, fondator Optimized,

Citește mai mult