Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Tocmai se încheie primul an în care pentru prima dată m-am întrebat serios și asumat: de ce am rămas în România?

Marius Geanta

Foto: Facebook Marius Geantă

Fac parte dintre cei care am rămas. Și asta ar trebui să fie suficient, ca mesaj de Ziua Națională.

Doar că, în spațiul public al lui trebuie-vom-se, atunci când totul pare clar și fraza cere punct, știm că trebuie să apară eternul „dar”.

Am rămas aici, dar tocmai se încheie primul an în care pentru prima dată m-am întrebat, serios și asumat: de ce?

De ce am rămas? De ce aș mai rămâne?

România este nu doar țara tuturor posibilităților, dar și țara tuturor oportunităților. Dar este în același timp și țara tuturor oportuniștilor. 

România este țara cu cea mai mare creștere a PIB-ului din ultimii 22 de ani, dar evidentul plus economic nu se corelează și cu funcționarea statului și a instituțiilor spre beneficiul cetățenilor.

România este o țară în care poți spune tot ce îți trece prin cap, dovadă și acest text. Dar este țara în care există încă o ciudată corelație între afirmarea unei opinii și gestul reflex de a trimite o echipă de control, parcă pentru a-ți arăta direcția corectă.

România este o țară în care poți inova și poți construi mai mult decât în societățile deja așezate din Vest; dar adopția pe scară mai largă a acestor inovații se face prin tradiționala metodă copy-paste, dar cu foaia de indigo și cu capul între umeri, că poate nu se prinde nimeni. Așa se explică unele proiecte sau inițiative caricaturale.

România a progresat, suntem la 140% din puterea de cumpărare medie din UE, dar a și dezvoltat anticorpi instituționali față de schimbare, transformare, reformă. Aceste cuvinte dor și irită, dacă le pronunți în locuri nepotrivite.

Dar cu cât este mare este zidul indiferenței, al fricii de schimbare și al încremenirii în proiect, cu atât crește valul nevoii de adaptare la noile realități, la inovații și la nevoile în schimbare ale oamenilor.

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie? Ca valul despre care vorbeam să nu te spulbere, ci să te propulseze către un salt istoric perfect posibil, cu condiția să punem punct, nu “dar”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Nicusor Dan - martie 2026

17 februarie. Președintele Nicușor Dan se întâlnește la Palatul Cotroceni cu liderii Coaliției ca să discute „mai multe probleme de actualitate”. Suntem la finalul unei lungi perioade de blocaj. PSD a transformat sabotarea guvernării în politică oficială. Orice inițiativă de reformă a lui Ilie Bolojan este omorâtă din fașă. Reforma pensiilor speciale e în stand-by de luni de zile, judecătorii PSD din CCR pur și simplu rup ușa ca să nu se poată da un vot. foto Profimedia

Citește mai mult

Foto: Sorin Grindeanu, puțin mai devreme, analizând problemele arzătoare ale momentului

…au costuri și riscuri diferite, dar cel mai mare cost e reprezentat de lipsa de asumare și de băltirea în clasicele războaie din coaliție. Boală lungă, moarte sigură. Greul acum începe și el poate fi definit astfel: criza energetică globală care se întâlnește cu populismul tradițional al clasei politice de la noi creează criza economică perfectă. Creștere bruscă a prețurilor, inflație galopantă, recesiune, criză de aprovizionare - sunt riscurile pe care trebuie să le discutăm la rece, cu cifrele pe masă. (Foto: Sorin Grindeanu, puțin mai devreme, analizând problemele arzătoare ale momentului)

Citește mai mult

Sursa foto: Cultura la duba

Peste 100 de personalități culturale și artistice din România, printre care Mircea Cărtărescu, Victor Rebengiuc sau Oana Pellea, cer președintelui, premierului și ministrului Culturii să protejeze manuscrisele lui George Enescu. Acestea sunt păstrate în condiții improprii, arată o anchetă jurnalistică publicată săptămâna trecută de Cultura la dubă.

Citește mai mult