Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Tocmai se încheie primul an în care pentru prima dată m-am întrebat serios și asumat: de ce am rămas în România?

Marius Geanta

Foto: Facebook Marius Geantă

Fac parte dintre cei care am rămas. Și asta ar trebui să fie suficient, ca mesaj de Ziua Națională.

Doar că, în spațiul public al lui trebuie-vom-se, atunci când totul pare clar și fraza cere punct, știm că trebuie să apară eternul „dar”.

Am rămas aici, dar tocmai se încheie primul an în care pentru prima dată m-am întrebat, serios și asumat: de ce?

De ce am rămas? De ce aș mai rămâne?

România este nu doar țara tuturor posibilităților, dar și țara tuturor oportunităților. Dar este în același timp și țara tuturor oportuniștilor. 

România este țara cu cea mai mare creștere a PIB-ului din ultimii 22 de ani, dar evidentul plus economic nu se corelează și cu funcționarea statului și a instituțiilor spre beneficiul cetățenilor.

România este o țară în care poți spune tot ce îți trece prin cap, dovadă și acest text. Dar este țara în care există încă o ciudată corelație între afirmarea unei opinii și gestul reflex de a trimite o echipă de control, parcă pentru a-ți arăta direcția corectă.

România este o țară în care poți inova și poți construi mai mult decât în societățile deja așezate din Vest; dar adopția pe scară mai largă a acestor inovații se face prin tradiționala metodă copy-paste, dar cu foaia de indigo și cu capul între umeri, că poate nu se prinde nimeni. Așa se explică unele proiecte sau inițiative caricaturale.

România a progresat, suntem la 140% din puterea de cumpărare medie din UE, dar a și dezvoltat anticorpi instituționali față de schimbare, transformare, reformă. Aceste cuvinte dor și irită, dacă le pronunți în locuri nepotrivite.

Dar cu cât este mare este zidul indiferenței, al fricii de schimbare și al încremenirii în proiect, cu atât crește valul nevoii de adaptare la noile realități, la inovații și la nevoile în schimbare ale oamenilor.

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie? Ca valul despre care vorbeam să nu te spulbere, ci să te propulseze către un salt istoric perfect posibil, cu condiția să punem punct, nu “dar”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult