Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Tragedia Aciliu – Mai este doar un pas! Închideți de urgență traficul pe A1 Orăștie – Sibiu Lot 3, înainte să moară oameni îngropați de vii!

Începutul de an nou este întotdeauna unul plin de speranță și de spirit de sărbătoare. De optimism și încredere că lucrurile, cumva, poate chiar miraculos, vor deveni mai bune. Nu este deloc un moment prielnic să discuți despre probleme, mai ales grave și mai ales când trebuie să dai încă o veste proastă. 

Apoi, să vorbești despre autostrăzi la început de 2017 înseamnă să răsucești cuțitul în rana în care România a terminat 2016 cu fix zero kilometri noi de autostradă. Nu în ultimul rând, să vorbești logic despre o problemă gravă într-o Românie atât de profund divizată post-electoral între „ai lor cei răi” și „ai noștri cei buni”, indiferent dinspre care tabără ai privi-o, este extrem de riscant. Și totuși voi risca.

În octombrie ce tocmai a trecut s-a împlinit un an de la tragedia de la Colectiv. Focul a distrus vieți, fără că ceară întâi pașaportul sau carnetul de partid. N-a ales între „buni” și „răi”. A ucis fără osebire 64 de oameni și pe alți câteva zeci i-a mutilat pe viață. Cinic și nepăsător focul a adus nenorocire acolo unde era doar distracție, atunci când părea că nu există absolut nici un risc.

Mai apoi furia populară a cerut vinovați. Capetele au căzut, guvernul s-a schimbat. Legile oricum stupide și exagerate au devenit și mai stupide, și mai exagerate, victimă căzând localurile din București, care în mod normal ar fi trebuit să fie un pilon al economiei locale. Dar furia populară trebuia ostoită. A trecut ceva timp până când ne-am lămurit că tragedia de la Colectiv de fapt putea fi prevenită. Dacă instituțiile statului își făceau treaba. Dacă legile României ar fi fost mai puțin absurde. Dacă România nu ar fi atât de infestată de corupție. Dacă înșiși oamenii ar fi fost mai atenți la pericolele la care se expuneau, chiar dacă nu erau atât de evidente. Dacă, dacă, dacă…

Numai că durerea publică se uită repede. Doar supraviețuitorii rămân să-și poarte greaua cruce pentru tot restul vieții. Un an mai târziu suntem convinși că intransigența de acum un an a rezolvat problema. Că o tragedie precum Colectiv nu se mai poate repeta. Oare? Oare chiar am învățat cu adevărat ceva din Colectiv?!

Pe 14 noiembrie 2016 s-au împlinit doi ani de la inaugurarea inoportună a A1 Sibiu – Orăștie Lot 3. Prinsă de mai bine de cinci ani între greșeli tehnice și ambiții politice, autostrada traversează la Aciliu dificilul Deal Bucium. Care cade. Cădea oricum și înainte de autostradă, dar autostrada l-a trezit și l-a accelerat. Și acum cade până o va înghiți cu totul.

Împreună cu colegii din Asociația Construim România spunem public asta de doi ani. Numai că lanțul greșelilor tehnice și al ambițiilor politice a continuat transpartinic și în 2016. Dintr-un motiv de neînțeles, CNADNR – CNAIR pe stil nou – a ales să forțeze în 2016 redeschiderea A1 Orăștie – Sibiu Lot 3, în ciuda avertismentelor noastre publice și documentate că Dealul Bucium reprezintă un pericol iminent pentru autostradă și că poate îngropa de vii zeci sau sute de oameni, într-o tragedie care poate face Colectiv să pălească în uitare.

(În imagine - Alunecare Dealul Bucium)

În ciuda filmărilor publicate, în care alunecarea este evidentă, am sfârșit prin a fi noi acuzați de rea intenție și de nepricepere de către directorul CNAIR Cătălin Homor, cu precizarea reluată sistematic într-o serie de interviuri din perioada august-septembrie 2016 că nu știm ce spunem și că în dealul Bucium alunecările sunt „de ordinul milimetrilor pe an”.

Desigur, această din urmă afirmație a domnului Cătălin Homor – altfel absolvent de facultate de construcții – este ridicolă în sine. Căci oricât de ciudat și contraintuitiv sună, deplasările de teren de milimetri pe an, chiar de centimetri pe an, sunt deplasări normale. Până și deriva continentală se măsoară în centimetri pe an. Iar constructorii cunosc bine aceste deplasări normale și continue ale terenului, pentru că unul dintre motivele principale pentru care lucrările de infrastructură au nevoie de reabilitări periodice este tocmai că terenul de sub ele se deplasează cu milimetri sau centimetri pe an. Așa că am zâmbit amar la ridicolul acuzației domnului Homor. Amar pentru că am înțeles că CNAIR va merge înainte cu redeschiderea A1 Orăștie – Sibiu Lot 3 din 9 octombrie 2016 și că viețile celor care vor folosi autostrada vor fi puse astfel în pericol.

(În imagine - Alunecare versus trafic)

Însă noi, Construim România, am continuat să monitorizăm Dealul Bucium, cu frecvente sesiuni de filmări și fotografii, chiar și atunci când nu le-am făcut publice. Și cel mai probabil suntem singurii care o facem, în ciuda declaratului contract de monitorizare al tronsonului dintre CNAIR și Universitatea București.

Iar aici vine punctul dificil. Cea mai recentă filmare este din 29 decembrie 2016. M-am obișnuit să scriu analize lungi, în care să explic pe larg și cât mai pe înțeles fiecare detaliu tehnic din fiecare aspect descris, mai ales când vine vorba de A1 în zona Aciliu. Numai că astăzi, privind imaginile cele mai recente, nu știu ce să scriu. De fapt nu știu ce să mai scriu, dincolo de ceea ce am scris deja în ultimii doi ani despre această autostradă. Pentru că nu știu ce aș mai putea explica din nou și nu am făcut-o deja.

Derulez filmarea și mă gândesc la tragedia de la Colectiv, care putea fi prevenită. Până la tragedia Aciliu mai este doar un pas, dar încă poate fi prevenită. Și totuși nimeni nu o face. Cadru cu cadru văd cum zăpada de pe Dealul Bucium conturează grotesc imensa alunecare de teren și desenează sinistru fiecare fractură din versant. La bază, autostrada, pe care circulă autocare, camioane, microbuze, autoturisme. Oameni care cred că autostrada este sigură, căci au încredere în statul român care a deschis-o. Nu își dau seama că trec fără griji prin fața unui „tsunami” de pământ ce stă să se prăvale peste ei. Și oricum le-ar veni greu să creadă că așa ceva ar fi posibil, pentru că nimeni nu poate fii atât de inconștient încât să țină autostrada deschisă dacă pericolul ar fi real, nu-i așa? Și totuși, Colectiv…

(Alunecare versus trafic)

Compar fotografiile făcute de-a lungul timpului la Aciliu: septembrie 2015, iulie 2016, septembrie 2016, decembrie 2016. Aș râde din nou amar, acum cu dovezi, de „milimetri pe an” ai lui Cătălin Homor. Mă înfior însă când măsor și îmi dau seama că în fapt versantul Dealului Bucium a alunecat cu câțiva metri doar în ultimele trei luni. Și asta într-o perioadă de ploi nu foarte abundente – da, am urmărit și starea vremii în zonă – cu ciclu de îngheț / dezgheț doar în ultimele două luni și cu ninsori începute abia de la începutul lui decembrie. Iar primăvara, cu topirea zăpezilor mult mai abundente ca în anii precedenți, abia urmează.

(Alunecare versus autocar)

Mă înfior deci, pentru că mă uit la filmări și „număr morții”. Fiecare autocar – 50 de morți. Fiecare microbuz, 15-20 de morți. Fiecare autoturism – în medie 2 morți. Fiecare camion, 1-2 morți. Sar ușor de 100 de victime în fiecare cadru. La Colectiv au fost „doar” 64 de morți…

(Alunecare versus trafic)

Așadar mă opresc din explicații, căci nu mai găsesc nimic de spus în plus față de ceea ce spun singure imaginile comparative dintre iulie 2016 și decembrie 2016. Metri de scufundare, fracturi noi lungi de sute de metri și frontul de alunecare ajuns la terasamentul autostrăzii din debleu. Mai poate fii ceva de adăugat?

Poate doar faptul că între data filmării și astăzi a căzut o importantă cantitate de zăpadă, inclusiv la Aciliu. Iar această zăpadă, pe deoparte presează greu pe masa deja în alunecare, iar pe de alta zilnic se topește și se infliltrează în deal, lubrifiind alunecarea. Dezghețul din această primăvară va fi un real pericol. Doar un pas a mai rămas…

(În imagine - Amplă fractură nouă și front de alunecare avansat)

(Frontul alunecării ajuns la autostradă)

(Fractura principală amplificată)

(Scufundare majoră în vârful versantului)

Cu sau fără acuze la adresa noastră, noi vom continua monitorizarea și vom continua să facem apel public la instituțiile statului – Ministerul Transporturilor, CNAIR, ISU, Inspectoratul de Stat in Construcții – să închidă de urgență traficul pe A1 Orăștie – Sibiu Lot 3, înainte să moară oameni îngropați de vii. Înainte ca la Aciliu să se petreacă un nou Colectiv mult mai dramatic și mai tragic. De această dată vom face și sesizări oficiale către respectivele instituții și vom spera că măcar acum cineva va înțelege.

Pentru conformitate reluăm și filmarea din iulie 2016.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sunt studenta la facultatea de geografie , și recent , anul acesta ,am vizitat acest loc. Printr-o simpla plimbare spre "vârful dealului Bucium" observi ca nu ai cum sa excavezi solul acela !!! Puteau sa dea o fuga pana la o facultate, sa întrebe niște studenți dacă se poate. Este incredibila prostia și lăcomia din țara asta atât de frumoasa . Păcat de oameni . Greșeala cea mai mare in cazul realizarii acestei autostrăzi este "fragmentarea" proiectului in mai mulți proiectanți și executanți , fiecare a procedat cum a dorit . Nu s au facut analize amănunțite de sol sau foraje, deși se vedea cu ochiul liber , pe pantofi ,ce sol este. S-a ales varianta cea mai ieftină , tăiem dealul. De ce sa construim tunel ,care costa 30000 de euro metrul pătrat ? Acum pentru a repara trebuie adusă toată masa de sol excavată și construit tunel. Sau mutarea cu câțiva zeci de km spre munte unde roca este stabilă . Soluții de a repara sunt multe ... dar nu trebuia sa se ajungă la găsirea unora. Ajungem sa plătim o autostrada de 3 ori , din prostie .
    • Like 0
  • Curat milimetru coane Iorgule. Fără nici un fel de copăcime, mă întreb oare ce stabilizează dealul ăla? Cred că trebuie să-l chemăm pe Daniel Iancu să ne cânte "Ne-a bătut dealul la poartă"...
    • Like 0
  • Asta este problema proiectelelor pe fonduri europene , a castigat si s-a finantat proiectul cel mai ieftin ! Acum n-avem decat sa ne descurcam cum putem cu el odata facut ! Inchideri si consolidari la intervale variabile de timp pana se va construi un traseu ocolitor ! Analogia cu Colectiv insa este fortat dramatizata , lutul nu e nici foc alimentat nici caderea de pietre si stanci de pe Valea Oltului ! Tendinta lutului este de merge vertical in jos in primul rand , deci trebuie ras incepand cu varful dealului care apasa in jos si impinge lateral unde i s-a luat sprijinul ! Un contract de exploatare cu o fabrica de caramida din Sibiu va fi salutar pt toata lumea ! :)
    • Like 0
  • check icon
    ...asta spuneam și eu : http://mcscrib.blogspot.ro/2016/10/crapa-intai-apoi-se-rezolva.html
    • Like 0
  • Ma intreb, ce expert geolog respectiv, pedolog si chiar de mediu, a semnat avizul de amenajare al acestui versant? Trebuie ca nu prea a trecut pe la scoala sau diploma lui de expert echivaleza zero, sau... constiinta lui ca om, este de asemeni - nula. Eu nu pot intelege cum in Romania se construieste majoritar prost, pe proiecte avizate de "expertii"cu vechime politica si nu exista nimeni care sa raspunda pentru niste stampile si semnaturi. Acele semnaturi si stampile pe care un neavizat le priveste superficial au in spatele lor o greutate tehnica enorma. Cred ca in viitorul apropiat se va darama incet, aproape tot ce s-a construit in ultimii 15 ani. Parerea mea...
    • Like 0
  • un articol de genul acesta - doar 2 comentarii... 3 cu al meu... tb sa asteptam senzationalul - alunecarea, mortii... ca sa ne intereseze! iese cineva in strada pt asta? a iesit cineva in strada pt pacientul cu viermi din spital...
    nu intereseaza pe nimeni decat post tragedie! nici autoritati nici populatie!
    dupa colectiv a interesat pe cineva, in special "strada" care a schimbat guvernul, ca acel guvern instalat cu sprijinul ei a amanat de 2 ori data intrarii in vigoare a obligatiei de autorizare pt securitatea la incendiu! a ars bamboo si asa am aflat ca dupa un an tot nu avem autorizatii nu stim cine ce verifica... bine ca nu a murit nimeni! atunci erau oamenii interesati si se revoltau...
    • Like 0
  • Casargoz check icon
    Pana la tragetdia de la Acilu, unii isi pierd pieteni sau apropiati pe drumurile prietenoase si pitoresti ale romaniei. Nu ar fi mai frumos sa gestionam riscul cait-st va intreb:
    https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25084567

    Care este riscul? Va fi o aluncecare de teren brusca sau una lenta care nu pune in pericol decat inchiderea autostrazii. Despre ce tip de alunecare de teren vorbim:
    http://www.dot.ca.gov/dist05/projects/bigsur/inventory_reports/landslide_report_final.pdf
    Apoi mersul pe jos e mult mai sigur decat cel cu masina, in California de exemplu nu -sa renuntat la autostrazi:
    http://www.dailymail.co.uk/news/article-1367404/Landslide-shuts-Californian-Highway-1-big-chunk-falls-sea.html
    http://methowvalleynews.com/2013/08/14/mudslides-close-highway-20-crews-work-to-clear-6-mile-stretch/

    http://blogs.agu.org/landslideblog/2015/02/03/vestfold-1/
    https://books.google.ro/books?id=FwrNBQAAQBAJ&pg=PA144&lpg=PA144&dq=highway+landslide+uk&source=bl&ots=LssOUhacRr&sig=pU4EJHwL8P8kXWtFn5P6UdtdoSQ&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwiw16buy-DRAhXG1xoKHb8xDR04ChDoAQhCMAk#v=onepage&q=highway%20landslide%20uk&f=false
    Mie mi-ar place un studiu ceva in gen:
    http://www.cumbria.gov.uk/eLibrary/Content/Internet/538/755/1929/42130152428.pdf
    an so on ....
    http://www.nbcnews.com/id/36782187/ns/weather/t/landslide-buries-cars-cuts-highway-taiwan/
    http://registerguard.com/rg/news/local/33892149-75/landslide-buckles-highway-42-the-coos-bay-roseburg-highway-closes-roadway-indefinitely.html.csp
    http://www.bbc.com/news/world-latin-america-37786966
    http://blogs.agu.org/landslideblog/2010/04/26/the-mechanism-of-the-highway-3-landslide-in-taiwan/
    • Like 0
    • @ Casargoz
      Nu sunt geolog dar citind articolul imi dau seama ca alunecarea de teren in zona montana precum in exemplele tale difera de cea a unui deal argilos.
      Se poate ca alunecarea sa fie lenta pana la inchiderea in siguranta a autostrazii dar se poate sa fie una rapida si agresiva daca conditiile sunt propice.
      De exemplu daca vom avea in viitorul apropiat o crestere a temperaturilor combinata cu precipitatii + topirea zapezii existenta s-ar putea sa vedem o alunecare rapida a intregii portiuni cu consecinte grave.
      • Like 0
  • check icon
    „Mai poate fii ceva de adăugat?” Da, ar mai FI de adăugat că mie unul mi se pare că alunecările se datorează defrișării cvasitotale a versantului, aceste defrișări fiind și cauza multor alunecări de teren, uneori soldate cu tragedii. Și A 2 s-a construit „românește”, fără se se facă și împădurirea de ambele părți ale autostrăzii, vorbesc de o împădurire minimală măcar de cîțiva metri, care ar conduce și la un trafic mult mai bun iarna, mai ales, crivățul nu ar mai face ravagii. Știți, poate, că în antichitate în București și Feteși era un codru de nepătruns. Acesta, din motive militare, a fost defrișat masiv în Evul Mediu, fapt care a condus și la modificarea climei din zona de sud-est a României, lucru înrăutățit prin apariția lui A 2, care a amplificat tragedia cu sute de km pătrați de beton.
    • Like 0
    • @
      Sunt din Sibiu si iti spun ca dealul acela aluneca de cand ma stiu. Drumul national construit de comunisti este si el afectat de alunecarea acelui deal. La un interval de cativa ani portiunea de drum national in cauza este supus la reparatii. Nici macar inginerii de pe vremea comunismului nu or gasit o solutie pentru stoparea fenomenului. Impadurirea nu opreste alunecarea pentru ca stratul argilos care se misca este destul de gros pentru ca radacinile copacilor sa-l stabilizeze. Vei avea o padure care aluneca impreuna cu dealul.
      Io cred ca solutia era ca autostrada sa ocoleasca acel deal sau facut un tunel pe sub zona argiloasa care aluneca.
      • Like 0
    • @ Ovidiu Lupean
      check icon
      În acest caz, soluția era să nu se construiască pe acolo. Sau care? Totuși, cred că inginerii sînt și primii și ultimii care trebuie să dea și soluția tehnică de durată. Poate o altă soluție tehnică, așa cum am citit undeva.
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult