Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Trăiască România educată! Din meditații

Klaus Iohannis într-o sală de clasă

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

De luni, reîncepe școala „fizic” doar acolo unde rata de vaccinare a angajaților trece de 60 la sută.

Măsura este discriminatorie, abuzivă și ineficientă.

1. Este discriminatorie. Copiii au „dreptul la învățătură” asigurat prin Constituție.

În condițiile în care realitatea ne-a arătat că „școala online” a însemnat de fapt „zero școală” pentru o mare parte dintre copiii acestei țări, în special în cazul copiilor săraci…

În condițiile în care statul va ține în continuare cel puțin 1 milion de copii (o treime) departe de școală printr-o decizie arbitrară și abuzivă, în special pe acei copii din medii sărace…

Dreptul la învățătură al copiilor este încălcat deliberat tocmai de statul care ar trebui să-l protejeze.

Părinții pot da statul în judecată pentru tot ce le-a făcut copiilor lor în această perioadă.

2. Este abuzivă. Primul profesor al țării a dictat măsura, ministrul Educației a executat-o cu mâna la chipiu. Nu a fost discutată nicio clipă cu „beneficiarii”, nici cu asociațiile de elevi, nici cu cele de părinți, nici cu cadrele didactice. Așa a decis într-o bună zi Președintele, ca Vodă prin lobodă! Nimeni nu a răspuns la întrebarea „De ce trebuie să sufere copiii pentru deciziile/ greșelile adulților?” Ce vină are un copil de la țară pentru că în școala lui învățătoarele cred în deochi, nu în vaccin? Ce vină are un copil de la oraș pentru că în școala lui procentul de vaccinare al adulților e de 55 la sută, și nu de 60? Cine a stabilit, în definitiv, baremul de 60 la sută? Pe ce criterii? Care e modelul european de urmat? Dl. Arafat dă din umeri, ministrul Câmpeanu ne trimite „la specialiști”, profesorul K. Iohannis tace abisal după ce a dat de la catedra Cotrocenilor această temă.

3. Este ineficientă. Procentul de vaccinare dintr-o școală este doar o estimare făcută pe baza declarațiilor pe propria răspundere a angajaților. Nimeni nu verifică dacă, în realitate, cadrele didactice s-au și vaccinat. Când îl întrebi pe dl. ministru de asta, răspunde cu secretul datelor, GDPR, salsa-malsa… Deci 60 la sută este nu doar un criteriu stabilit arbitrar, ci și un criteriu viciat de subiectivism. Apoi cum poți să decizi deschiderea școlilor doar pe seama procentului de vaccinare al profesorilor? Copiii nu se infectează? Nu transmit virusul? Nu-l pot duce acasă la bunici și părinți sau de acasă la școală, la colegi și profesori? Alte țări care pun preț pe educație au rezolvat demult problema ca să-și țină școlile deschise: certificat verde pentru profesori, testare pentru copiii care nu pot fi vaccinați. Noi, nu! Noi ne facem că facem. Noi suntem campioni la mimat. Premianți la furatul căciulii.

În lipsa unor măsuri ferme, obiective și echitabile pentru toți copiii, autoritățile bâjbâie, iau decizii haotice, le comunică prost, în disprețul milioanelor de școlari, părinți și profesori din țara asta. Efectul e că la această oră se duc războaie interminabile pe grupurile de WhatsApp ale clasei, fiecare înțelegând în felul propriu o decizie altfel de neînțeles. Impotente, autoritățile care au atribuții în domeniul educației mută furia justificată a părinților dinspre Incompetențele Lor spre profesori, blamați că închid sau, dimpotrivă, deschid școlile.

„România educată” a președintelui Klaus Iohannis este un program național care se bazează pe o filosofie simplă: Dacă nu-i poți convinge, zăpăcește-i!

Îți recomandăm

PS. În realitate, în multe locuri, școala nu a fost închisă nicio oră în toată această perioadă. E drept, nu pentru toată lumea, ci doar pentru copiii ai căror părinți și-au permis să plătească. Multe învățătoare și mulți profesori au făcut meditații zi lumină, fizic sau la distanță, de la clasa pregătitoare, la clasa a douăsprezecea, la toate materiile, nu doar la matematică, română și limbi străine. Sistemul de meditații a suplinit sistemul clasic de educație până a ajuns să-l înlocuiască cu totul. Nu poți să-i blamezi nici pe părinți, nici pe profesori. Fiecare a încercat să-și salveze copilul cum poate. Știu multe familii în care un salariu se duce pe meditații, altul pe întreținere și mâncare. Dar statul aceasta, care chipurile pune „România educată” pe primul plan, este de blamat. Ce ipocrizie! Ce minciună! Ce bătaie de joc! Niciodată n-a fost mai mare furia părinților care văd viitorul copiilor lor călcat în picioare de niște guvernanți cu morgă profesorală care în realitate urăsc școala.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Gecaba Gecaba check icon
    Orice familie are grija de sanatatea si educatia copiilor, asadar parea firesc ca orice partid sa se bata ptr a prelua cele doua ministere ca sanatatea si educatia sa fie asigurate. Cat de idioti pot fi politicienii,incat nu realizeaza consecintele lipsei educatiei si sanatatii acestui popor!
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult