Presiunea incertitudinii ne afectează și credeți-mă, șase luni, un an este suficient pentru a ne schimba

Foto: Jack Guez / AFP / Profimedia

Urmăresc atent evenimentele atât din proximitatea mea cât și din spațiul mai îndepărtat și sunt la curent cu deciziile politice interne și internaționale, rezultatele cercetărilor și descoperirilor științifice importante, cancan-ul semnificativ și alte evenimente. Mă pot numi, în general, un om atent la informație. În avalanșa de subiecte și efervescența relatării jurnalistice sau pur și simplu de comunicare din ultimele luni, am încercat să-mi definesc o serie de puncte de sprijin pentru un desen schematic, dar cuprinzător și elocvent dedicat principalului eveniment al acestui an, pandemia SARS-CoV-2, a bolii asociate Covid 19 și a crizei economice consecutive. M-au ajutat enorm și cele câteva zile petrecute în singurătate într-un loc drag mie aflat la malul mării Adriatice, sunetul cicadelor și poate unul, două pahare de vin. Am ajuns surprins să nu pot uni ceea ce par a fi două planuri perfect paralele la care am ajuns ca urmare a încercării mele.

Lăsându-i, totuși, la o parte pe cei care cred că pământul este plat, că vaccinurile sunt făcute pentru a tâmpi populația și că acest virus nu există, nu pot să nu grupez informațiile, efectele reale, dar și percepțiile oamenilor ca pe elemente geometrice cuprinse în cele două planuri despre care vorbeam și care par a nu se întâlni niciodată înainte de infinit.

Într-unul dintre acestea găsim aspecte legate de sus-menționata criză care par a fi preponderent pozitive sau măcar fără potențial negativ și am să enumăr câteva:

- oprirea bruscă și apoi reducerea drastică a activităților umane (transport, consum de resurse, etc.) au generat cea mai mare scădere în emisii de carbon și au dus la cea mai importantă revenire a indicatorilor de poluare din epoca industrială, contribuind mai mult decât orice proiect de până atunci la încetinirea încălzirii globale;

- apariția pandemiei a generat cel mai mare efort cunoscut al omenirii pentru lupta împotriva unuia dintre cele mai mari riscuri ce ar putea duce la extincția omenirii, în conformitate cu toate studiile majore și autorizate și anume riscul pandemiilor cu virusuri mortale;

- work from home a readus familia cu importanța și provocările sale în atenția oamenilor, făcându-i să-i adreseze problemele;

- încetinirea activității în perioada de lock-down a dat ocazia majorității oamenilor să facă introspecție, activitate atât de importantă și de demult abandonată vârtejului zilnic de false probleme;

- guvernele au găsit resurse pretutindeni pentru a da oxigen companiilor, antreprenorilor, ridicând temporar sau subvenționând povara taxelor, oferind granturi pentru dezvoltare, pentru modernizare, împrumuturi subvenționate și câte și mai câte (nu știm încă, deoarece bila asta mai sare …). Uniunea Europeană a trecut cu brio peste superioritatea rece a nordului, găsind în sfârșit acceptabilă vorbăria caldă și amuzantă a sudului și mâini s-ar fi strâns prietene dacă normele de protecție nu ar fi interzis asta.

- până și președintele Trump care a tratat criza perfect și în același timp cel mai bine din lume (un fel de primul pe țară, al doilea pe județ…) s-a declarat îngrijorat și confuz aruncând recomandări care de care mai colorate;

- prețul energiei a scăzut, acțiunile cresc, băncile exultă împrumutând guverne care împrumută companii…

Ar arăta chiar foarte bine dacă n-ar exista celălalt plan, un plan care conține aspecte mai puțin pozitive, aspecte îngrijorătoare pe care-mi permit să le enumăr succint și incomplet:

- oameni mor! Peste 600.000 de oameni la ora la care scriu acest articol au murit din cauza acestui virus, ceea ce este cutremurător! Doar pentru comparație, în numai 6 luni această pandemie a făcut de cca două ori mai multe victime decât toate actele teroriste din lume produse din 2006 până în prezent;

- oameni își pierd locul de muncă! Cifrele șomajului remanent după încetarea lock-down-ului rămân mult peste media ultimilor 10 ani;

- politicieni nesiguri și inepți creează crize false în scopul distragerii atenției cetățenilor de la măsurile eronate pe care le iau în gestiunea situației generate de pandemie. Criza sanitară ar putea trece în 1-1,5 ani, însă efectele gâlcevei de băieței nematurizați ar putea să ne urmărească decenii;

-  banii care curg mărinimos spre toate buzunarele se mișcă în beneficiul instituțiilor financiare și vor fi plătiți cu vârf și îndesat în primul rând de noi, de noi contribuabilii și cu cât suntem mai mici, cu atât va atârna mai greu și va fi mai nemilos procesul;

- psihicul nostru al tuturor are de suferit! Simt, văd zilnic în ochii colegilor, ai prietenilor confuzia. O lentoare cu surse dubioase se instalează parcă în noi și acțiunile ne sunt nesigure. Presiunea incertitudinii ne afectează și credeți-mă, șase luni, un an este suficient pentru a determina schimbări remanente.

Cu siguranță am uitat lucruri, cu siguranță am omis aspecte importante din ambele planuri și vă invit să completați fiecare listele acestea. Cred totodată cu tărie că este important să înțelegem că nu pot exista aceste două planuri nesuprapuse, că ni se prezintă când unul când altul în funcție de interese sau culegem noi informațiile eronat din cauza biasului de confirmare. Cred că trebuie să învățăm și să ne pregătim totodată. Au existat 107 miliarde de oameni pe planeta noastră frumoasă înaintea generației prezente și avem o responsabilitate față de ei precum avem și față de multele miliarde care ne vor succeda dacă depășim această perioadă critică de 50-100 de ani așa cum filozoful Toby Ord frumos ne dezvăluie în cartea  „The Precipice”. Cred că prezenta criză face parte din marile provocări ale acestei perioade definite de el și mai cred că este o șansă să trăim în aceste vremuri și că se va vorbi despre oamenii care au trăit acum.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp