Trebuie să învățăm să ne reparăm singuri bunurile care s-au stricat pentru a le prelungi viața - lecția pe care o spune lumii întregi o expertă în economia circulară

Foto: CSC 2024

Ladeja Godina Kosir, fondatoare și directoare executivă a Circular Change, a venit la jumătatea lunii octombrie din Slovenia în România pentru a vorbit în cadrul Climate Change Summit de la București despre economia circulară. Pe scenă din sala Operei Române a prezentat participanților raportul Circularity Gap Report 2024, în care se evidențiază faptul că numărul discuțiilor legate de economia circulară s-a triplat în ultimii cinci ani la nivel internațional, dar în ciuda acestui lucru, inițiativele pentru economie circulară au scăzut cu 21% în timp ce consumul de produse noi a crescut cu 28%. Republica a stat de vorbă cu Ladeja imediat ce aceasta a coborât de pe scenă, iar una din remarcile principale pe care le-a făcut experta slovenă a fost că „de fiecare dată când cumpărăm ceva, votăm cu portofelul”, citând-o astfel pe autoare americană Anna Lappé. 

Idei din interviu:

• Fondurile de investiții și instituțiile bancare ar trebui să înceapă să se întrebe dacă urmăresc profitul doar de dragul câștigului financiar sau dacă nu ar fi mai avantajos, din toate perspectivele, să investească în soluții care au un impact pozitiv asupra mediului și societății.

• Trebuie să învățăm să ne reparăm singuri bunurile care s-au stricat pentru a le prelungi viața. Iar UE chiar încurajează această abordare.

• Am început prin a informa și educa oamenii cu privire la ce este economia circulară, apoi am co-creat cu guvernul o foaie de parcurs pentru economia circulară, astfel încât am cartografiat oportunitățile în care economia circulară poate prospera.

• Nu ar trebui să te îndrăgostești niciodată de o soluție, ci ar trebui să ai întotdeauna o imagine de ansamblu și să vezi dacă soluția din fața ta este soluția finală sau poate cauzează o altă problemă.

• Odată ce o companie își dă seama că prin implementarea economiei circulare va putea să obțină și profit, va direcționa eforturile către acțiuni sustenabile. Dar atâta timp cât acțiunile sustenabile rămân de aplicat doar pentru departamentul de durabilitate, schimbarea nu se va produce. 

Întrebată cum îi conectăm pe oameni la inițiative care să ajute mediul și comunitățile, Ladeja Godina Kosir spune că răspunsul la această întrebare întotdeauna reprezintă o provocare.

„Este ușor să spunem că ne place să colaborăm, dar când vine vorba de acțiune, ceea ce am menționat de mai multe ori și pe scenă, este nevoie de încredere. Și prea des ne imaginăm o plăcintă în care ai o bucată, iar dacă pierzi această bucată te gândești că vei pierde totul. Dar, de fapt, dacă începi să colaborezi și faci plăcinta mai mare, atunci și bucățica ta va deveni mai mare, așa că acesta este modul în care trebuie să abordăm colaborarea, explicând mai întâi că aceasta înseamnă să câștigi pe termen lung, deci nu este vorba despre un câștig instantaneu, ci despre modul în care co-creăm ceva care va fi benefic pentru toată lumea, pentru natură sau economie și, de asemenea, pentru societate”, spune experta în economie circulă în interviul pentru Republica.   

De asemenea, aceasta ține să precizeze că oamenii sunt nedumeriți adesea și nu mai știu în cine să aibă încredere, cine este cel care conduce schimbarea ori transformarea sau cine are influență asupra alegerilor noastre.

„Aveți încredere în cei care considerați că merită încrederea voastră, aveți încredere în intuiția voastră, aveți încredere în știință”, e îndemnul Ladejei, care ține totuși să precizeze că și când vorbim despre gândirea sistemică, și când vorbim despre soluțiile pe care le creăm, este foarte important să ținem cont de modul în care lucrurile sunt interconectate. 

Dreptul de a repara pe o planetă cu resurse limite 

Ladeja Godina Kosir a vorbit despre resursele limitate ale planetei și a spus că nu putem consuma în mod constant ceva ce nu este disponibil. „De aceea este atât de important să înțelegem cum să păstrăm limitele atunci când ne planificăm acțiunile, deciziile”, a indicat aceasta.

Scoțând în evidență ideea pe care a subliniat-o și pe scena Climate Change Summit, experta în economie circulară din Slovenia a indicat că în Europa din acest moment ne confruntăm cu toate riscurile la care suntem supuși.

„Nu este vorba doar de resursele disponibile, ci și de ceea ce ne determină deciziile și de modul în care ne planificăm acțiunile în funcție de riscurile care devin din ce în ce mai importante”, consideră Ladeja.

Aceasta a vorbit și despre dreptul la directiva europeană privind dreptul la reparație, care a fost adoptată în vară și care îi obligă pe producătorii de electronice și electrocasnice să repare produsele clienților, inclusiv smartphone-urile, la prețuri rezonabile, chiar dacă au ieșit din garanție. În maximum doi ani cele 27 de state ale UE trebuie să transpună directiva europeană în legislație națională.  

„Vedem că la nivelul Europei, apar o mulțime de legislații, cum ar fi, de exemplu, directiva privind dreptul de a repara. Pentru unii dintre noi, mai bătrâni, ar putea să pară ridicol că e nevoie de o astfel de lege, pentru că eram obișnuiți să reparăm totul. Dar acum avem nevoie de reglementări în acest sens, deoarece în ultimii 30-40 de ani, consumerismul ne-a împins în direcția în care nu mai reparăm pantofi. Mai degrabă cumpărăm pantofi noi. Nu reparăm frigiderul, ci cumpărăm unul nou. Deci, cumva trebuie să ne întoarcem sau să ne îndreptăm atenția spre acele vremuri în care respectam resursele. E important să înțelegem că o economie circulară nu se referă doar la reciclare, ci este mult mai mult. Procesul începe chiar din faza de proiectare a unui produs. Atunci trebuie să ne gândim că dacă producem ceva, cum facem să-l menținem cât mai mult timp posibil”, a mai punctat Ladeja.

Ea precizează că atunci când vorbim despre economia circulară nu este vorba doar de modul în care producem lucruri și le menținem în ciclul de consum cât mai mult timp posibil, iar la sfârșit le reciclăm, ci este vorba și de partea biologică, care este legată „de pământul nostru, de apele noastre, de pădurile noastre”.

„Cum să folosim toate aceste resurse naturale fără să nu abuzăm de ele?” - asta e întrebare, care spune Ladeja, ar trebui să și-o pună fiecare dintre noi, în acțiunile noastre zilnice, cât și companiile or autoritățile, în acțiunile generale ori specifice mai ample.

Experta slovenă crede că ar trebui să ne pese mai mult dacă cumpărăm o pungă de plastic sau dacă bem apă de la robinet sau apă îmbuteliată. „Da, contează toate aceste gânduri, chiar dacă ține de acțiunile noastre zilnice obișnuite, pentru că atunci când punem cap la cap toate aceste acțiuni, schimbarea este absolut vizibilă”, consideră Ladeja Godina Kosir.

„Economia circulară are legătură cu modelele de business, are legătură cu guvernanța, dar în egală măsură are legătură cu modul în care trăim”, a mai spus aceasta în interviul pentru Republica, reiterând una din principalele idei expuse pe scena Climate Change Summit.

Cum începe schimbarea

Ladeja Godina Kosir a povestit că a început să-i facă pe oameni mai conștienți de economia circulară și beneficiile acesteia în anul 2016, când a lansat organizația Circular Change.

„Am început prin a informa și educa oamenii cu privire la ce este economia circulară, apoi am co-creat cu guvernul o foaie de parcurs pentru economia circulară, astfel încât am cartografiat oportunitățile în care economia circulară poate prospera. Apoi am ajuns să lucrăm cu comunitățile locale, cu orașul Ljubljana, de exemplu, am creat o foaie de parcurs privind economia circulară și pentru oraș. Ulterior am ajuns să colaborăm cu regiunile țării, iar acum avem un proiect foarte interesant în zonele unde erau mine de cărbune și unde acum trebuie să găsească noi oportunități. Așadar, aceasta este abordarea noastră: mergem la fața locului, lucrăm cu oamenii, dar, pe de altă parte, colaborăm întotdeauna cu guvernul sau cu autoritățile locale. În același timp menținem legătura și colaborăm și cu alte părți interesate, cum ar fi companiile locale sau ONG-urile, instituțiile de învățământ sau centrele de cercetare. Iar misiunea noastră e să creăm între toate aceste părți o punte”, a indicat Ladeja Godina Kosir. 

Întrebată care a fost cea mai importantă lecție personală pe care a învățat-o în ultimul an în ceea ce privește sustenabilitatea, experta slovenă în economie circulară a dat un răspuns mai general, spunând că a învățat să învețe constant și că acest lucru reprezintă pentru ea cea mai mare lecție din ultimul timp.

 

„Cu cât mă ocup mai mult de subiect, cu atât mai mult înțeleg cât de puține știu despre el, pentru că răspunsurile pe care le obțin ulterior la întrebările pe care mi le pun inițial sunt atât de complexe și atât de interconectate încât ceea ce am învățat este că nu ar trebui să mă îndrăgostesc de o soluție, ci ar trebui să am întotdeauna o imagine de ansamblu și să văd dacă această soluție este soluția finală sau poate cauzează o altă problemă. Așa că motto-ul meu ar fi să nu te îndrăgostești de ceva ce găsești ca fiind soluția finală”, e îndemnul Ladejei.  

Ea a vorbit și despre percepțiile oamenilor legate de modul sustenabil în care trăiesc cei din jurul lor.

„Noi, oamenii, vrem să aparținem, am vrea să fim respectați și dacă acest lucru se bazează pe bunurile materiale pe care le avem, atunci vom încerca să cumpărăm și să investim în lucruri materiale. Dacă tu ma analizezi acum și îmi spui că am un ceas scump la mână și sunt îmbrăcată cu nu știu ce haine de firmă, vei avea cumva dorința să ajungi să porți și tu un ceas asemănător și niște haine asemănătoare. Dar calea corectă e să îți dai seama că valoarea noastră este în ceea ce facem și cum putem schimba lucrurile în jurul nostru, chiar dacă purtăm aceeași jachetă de zece ori pe o scenă și dacă este și la mâna a doua sau dacă folosim transportul public în loc să avem trei mașini în fața casei. Abia atunci lucrurile se schimbă, în momentul în care ne dăm seama, ca societate, care este cea mai mare valoare a noastră și cea mai mare valoare nu este doar cea materială. Atenție, nu sunt deloc împotriva acesteia și consider că toți merităm o viață bună, dar eu mă refer la acele valori care ne spun ce este suficient și ce ne face ca oamenii să putem supraviețui pe această planetă”, a transmis Ladeja Godina Kosir. 

Soluții practice spre o economie circulară 

„Eu zic că trebuie să punem în practică ceea ce spunem. Nu este vorba despre a predica ceea ce ar trebui să facem, ci despre acțiuni reale ale căror rezultate să se vadă în jurul nostru. Trebuie să fim atenți la ce prețuim și apoi cum ne comportăm în conformitate cu ceea ce prețuim. Dacă vrem să protejăm planeta și civilizația, atunci vom începe să ne comportăm astfel: să avem grijă să nu avem risipă de alimente, să folosim transportul public, așa cum am spus, să nu ne cumpărăm adidași noi în fiecare săptămână, să ne folosim telefonul mai mult de doi ani și așa mai departe”, crede Ladeja Godina Kosir.

La finalul discuției cu Republica, experta slovenă a ținut să spună și câteva cuvinte despre epoca responsabilității față de mediu și greenwashing, indicând în același timp că stakeholderii dintr-o economie de piață, că sunt companii, fonduri de investiții sau instituții bancare, ar trebui să înceapă să se întrebe mult mai serios dacă urmăresc profitul doar de dragul câștigului financiar sau dacă nu ar fi mai avantajos, din toate perspectivele, să investească în soluții care au un impact pozitiv asupra mediului și societății, implicit asupra clienților și angajaților lor. 

„Da, există o mulțime de campanii de greenwashing, dar aș spune că afacerile sustenabile și care adoptă economia circulară sunt afaceri bune, în sensul că sunt viabile din punct de vedere economic, deoarece prin punerea în aplicare a principiilor de protejare a mediului, economia, în ansamblu, precum și afacerea proprie, vor prospera. Deci nu este vorba doar despre salvarea planetei, ci și despre salvarea afacerii. Și hai să fim mai specifici: pentru a produce telefonul pe care îl utilizați se folosesc resurse rare, iar exploatarea acestora costă mult. Dacă după un timp vreți să vă schimbați telefonul și îl reciclați, economisiți bani, și dacă sunteți o companie, dar și dacă sunteți o persoană privată. Odată ce vă dați seama că, prin implementarea economiei circulare, puteți face economii și vă puteți construi o afacere sustenabilă, atunci veți urma această cale. Dar atâta timp cât acest lucru este doar pentru departamentul pentru durabilitate al companiei, schimbarea nu se va produce”, crede Ladeja Godina Kosir. 

Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp