Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Tu știi ce „scrie” în realitate pe cardul tău de sănătate? Fiecare asigurat trebuie să primească anual decontul serviciilor medicale care i-au fost înregistrate pe card

spital--

(Foto: Guliver / Getty Images)

Fraudele din sănătate sunt mai mari decât în alte domenii. O spun procurorii, o spun medicii, o spun ONG-urile. O spunem noi toți, de ani de zile. Dar, probabil, nu va reuși nimeni, niciodată, să stabilească exact cât s-a furat din sistemul de sănătate în toți acești ani în care bugetul a crescut, fără însă să se reflecte în calitatea serviciilor, a dotărilor sau în nivelul salariilor acordate cadrelor medicale.

Începând de la Colectiv și apoi de la dezvăluirile presei privind cazul HexiPharma am început să devenim mai atenți la ce se întâmplă în sănătate, am început să înțelegem că dimensiunea corupției din sistem e uriașă și că ne afectează pe fiecare dintre noi.

Dar de ce se fură așa de mult în sănătate?

Pentru că e ușor să o faci dacă ești din interior. Pentru că e un sistem închis, greu de pătruns, de cunoscut și de înțeles. Pentru că totul este opac, netransparent, hiperbirocratizat și aproape imposibil de deslușit de cineva din afara sistemului. Și, mai ales, pentru că orice tentativă de transparentizare a fost îngropată în programe informatice de zeci de milioane, concepute special pentru a fi ușor de manipulat după cum o cer interesele unor grupuri și nicidecum pentru a asigura trasabilitatea banilor și controlul facil al cheltuielilor.

Dar să o luăm pe rând:

Licitațiile publice, despre care adesea se spune că sunt trucate sau aranjate. Cum e posibil atâta vreme cât aceste licitații se fac într-un sistem transparent, SEAP?

Aici avem exemplul investițiilor aprobate de Consilul General al Bucureștiului în toamna anului trecut, pentru cele 19 spitale pe care le are în administrare, atunci când noi, la Dăruiește Viață, am descoperit prețuri umflate și de 1000 de ori, iar Primăria, în urma presiunii publice, a recunoscut o așa-zisă eroare materială de peste 5 milioane de euro.

Ce s-ar fi întâmplat dacă acele valori nu erau descoperite? Ele primeau aprobarea Consiliului General și deveneau astfel valori de referință în anunțul licitației ce urma să fie postat pe SEAP. Și erau valori de referință pentru care conducerea spitalelor nu mai avea nicio responsabilitate, nu-i așa? Pentru că fuseseră aprobate în Consiliul General, deci în forul superior.

Valoarea de referință într-o licitație este cheia acelei licitații, pentru că valoarea de atribuire a contractului va fi apropiată de această valoare de referință.

Am urmărit și o altă licitație publică, lansată de Spitalul Universitar București, în mai anul trecut, pentru construirea unui centru de radioterapie. Valoarea de referință a acelui anunț era, după părerea noastră, de cel puțin 2 ori mai mare decât valoarea pieței. Din fericire, licitația a fost anulată... dar o așteptăm din nou.

Am văzut însă în cazurile Malaxa, Obregia și altele prezentate de presă că licitațiile trucate sau aranjate nu sunt excepții sau accidente. Acest lucru este posibil pentru că nimeni, până acum, niciun guvern, nu a vrut sau nu a reușit să implementeze standarde de cost în domeniul investițiilor din sănătate, care să limiteze la maximum posibilitățile de fraudă. Nu e nevoie să inventăm roata, trebuie doar să ne uităm cum fac cei din alte țări pentru a nu avea corupția pe care o avem noi în sistem.

Medicamentele și serviciile medicale decontate abuziv sau ilegal de Casa Națională de Sănătate, casă care ar trebui să reprezinte interesele asiguraților în raport cu furnizorii de medicamente și servicii medicale, dar care, așa cum am văzut de-a lungul anilor și mai ales în ultima săptămână, este cea care a girat adevărate rețele criminale.

Ne amintim de rețeaua rețetelor false din domeniul oncologic (celebrul caz Vonica), de rețeaua Sgîrcitu de la Casa de Sănătate Brăila, de acuzațiile aduse foștilor sefi ai CNAS și exemplele pot continua.

Dar cum e posibil să se fure medicamente și să se deconteze servicii medicale fictive, în condițiile în care există cardul național de sănătate? Păi tocmai în acest card stă secretul, în modul în care a fost conceput și implementat.

Ce faceți când mergeți la spital? Vi se cere cardul și codul PIN și, evident, le dați fără ezitare... Recuperați cardul mai târziu sau la externare. Nu, asta nu înseamnă că toți medicii sunt corupți sau că în toate spitalele se întâmplă lucruri necurate, înseamnă doar că sistemul a fost conceput astfel încât celor care sunt tentați să fure să le fie ușor să o facă.

Niciunul dintre noi nu știm ce se întâmplă cu cardul nostru de sănătate atunci când îl lăsăm la spital, la medicul de familie sau îl dăm firmei care prestează servicii medicale la domiciliu. Nu știm ce servicii sau medicamente sunt înregistrate în numele nostru.

Anul trecut, Rise Project a prezentat cazul Alexandrei, o tânără care suferă încă din copilărie de o boala autoimună, pentru care primește un tratament decontat de CNAS. Când tânăra a solicitat casei de sănătate un extras al serviciilor medicale de care a beneficiat a aflat că pe numele ei, fără să știe, au fost decontate, alături de medicamentul pentru tratamentul propriu, numeroase alte medicamente pentru boli de care nu suferă, precum hepatită, diabet, HIV, afecțiuni psihice etc.

Acest caz, alături de dezvăluirile făcute săptămâna trecută de DNA, ne creează convingerea și temerea că frauda prin decontări de costuri fictive, fie pentru tratamente și servicii medicale, fie pentru îngrijiri la domiciliu, este mult mai profundă decât se bănuiește în momentul de față.

Poate fi oprit furtul? Sau, și mai bine, îl putem preveni?

Asociația Dăruiește Viață a găsit soluția și a solicitat Casei Naționale de Sănătate implementarea acesteia până la finalul anului 2017:

„Cerem Casei Naționale de Sănătate să implementeze cât mai rapid raportarea anuală a serviciilor medicale prestate asiguraților, astfel încât, la începutul anului 2018, fiecare asigurat să primească decontul serviciilor medicale de care a beneficiat în anul 2017.”

Această cerere se bazează pe legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care prevede între altele și dreptul fiecărui asigurat de a fi informat cel puțin o dată pe an, prin casele de asigurări, asupra serviciilor de care beneficiază, precum și asupra drepturilor și obligațiilor sale (art. 234).

În prezent, acest drept este doar unul formal, dar o dată ce se va concretiza într-o raportare detaliată a serviciilor medicale, expediată fiecărui asigurat, va deveni o cheie de control al cheltuielilor gestionate de CNAS și o metodă de a preveni tentativele de fraudare a sistemului.

Va răspunde CNAS prompt acestei solicitări? Va implementa rapid această metodă simplă care va transparentiza sistemul și va descuraja furtul și abuzul? Răspunsul la aceste întrebări depinde foarte mult de cât de independentă de grupurile de interese este actuala conducere interimară a Casei Naționale de Sănătate. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Care e statusul actual? Oare s-a schimbat ceva între timp?
    • Like 0
  • Foarte clar articolul si lamuritor pentru cine vrea sa inteleaga. Eu sunt una din putinele persoane care nu a acceptat ca pin-ul sa-i fie dictat de medic, si anume, patru cifre din data de nastere! Cand am auzit asa ceva m-a cuprins revolta. Cum sa-mi stie cineva pin-ul? Raspunsul m-a bulversat total. "Pai ce, doamna, cardul asta are bani pe el?" Nu, nu are bani, are toate informatiile despre viata ta. Ei bine, m-au contrazis oameni cu scoala, medici, farmacisti. Mi-am pierdut timpul explicandu-le cat de manipulabili sunt. Numai simplul fapt ca toata lumea da pin din data de nastere, e clar ca e o intentie de frauda. Faptul ca eu vreau sa-mi tastez pin-ul si nu sunt lasata sa o fac, denota intentia de frauda. Ce s-ar intampla daca pe card ar exista grupa sangvina sau acordul de donare a organelor? Daca nu exista inca(?) poate exista maine fara ca noi sa fim informati. Oamenii carora le-am spus aceste lucruri au ramas putin pe ganduri, dar si-au revenit repede spunand ca nu, asta nu s-ar putea intampla. Ce garanti avem in tara asta? Cate nu credeam noi ca nu se mai pot intampla dupa revolutie?
    • Like 1
    • @ Francu Silvia Margareta
      Multumesc ca mai gandeste cineva ca mine...nu am adoptat nici eu anul de nastere si toata lumea se uita la mine ca la un extraterestru. Dar...la ce mi-a folosit?!? Pana la urma pinul meu troneaza pe fisa. Si uneori sunt de acord sa-mi tasteze altcineva pinul, atunci cand stau copii sau batrani in asteptare si macar "reteta" traditionala poate fi gata cat eu mai cer niste relatii...
      • Like 0
  • danag check icon
    Pretul de productie al unui card bancar este sub 0,5 Euro. De ce cardul de sanatate al CNAS produs la CNUPPE costa 2Euro? Iar tehnologia este inferioara.
    • Like 0
  • Excelenta initiativa. As mai completa solicitarea dvs. catre Casa Nationala de Sanatate cu un punct. Oferirea accesului la codul sursa al Sistemului Unic Integrat pentru un audit tehnic condus din exterior de o companie de IT. Am afla astfel unde s-a spart "sacul" de 184 de milioane de euro (Sistemului Unic Integrat) si cine a avut si are acces pentru a frauda sistemul.

    Sunt sigur ca la nivelul comunitatii Republica ar fi suficienti specialisti din IT care sa dea curs unui astfel de demers, chiar si in mod voluntar.

    Ce ziceti ?
    • Like 2


Îți recomandăm

Nicolle Birta

- Maman, c'est du vrai chocolat? (mami, este ciocolată adevărată?). Întocmai ca în povești, băiețelul își lipise nasul roșu, înghețat de frig, de geamul vitrinei frumos decorate, cu prilejul Sărbătorilor de iarnă. - Mais bien sûr c'est du vrai chocolat, (desigur că este ciocolată adevărată), îi răspunsese mama.

Citește mai mult

Povestile Cristinei autografe

„Pe cerul albastru, într-o casă de nori mare și albă, trăiau șase norișori frați. Cinci dintre ei erau gri, iar unul era roz. Cei gri făceau mereu glume pe seama celui roz, pentru că era altfel. Nu numai că era roz, dar atunci când norișorii făceau ploaie, el nu putea să stoarcă nici măcar o picătură. Oricât de tare se străduia. Și toți norișorii râdeau de el...”

Citește mai mult

Eataly

„Am lucrat mulți ani pentru a alege mici furnizori excelenți din Sicilia, Sardinia, Calabria, din toate regiunile din Italia. Am reușit să conving furnizorii să producă mai mult, dar la același standard de calitate. Și să le scriu și spun povestea, să le creez noi ambalaje și tot programul tehnic pentru a face față birocrației. Acum avem 2.000 de furnizori, foarte, foarte mici”, spune Oscar Farinetti.

Citește mai mult