Tunisia, în faţa unei noi dictaturi, după zece ani de la „Primăvara arabă”?

Foto: Fauque Nicolas/Images de Tunisie/ Abaca Press / Profimedia

În 2011, tunisienii îl răsturnau de la putere pe autoritarul preşedinte Ben Ali: se năştea astfel „Primăvara arabă”, mişcarea pan-arabă care spulbera regimurile încremenite în timp ai bătrânilor dictatori ai Orientului Mijlociu şi Magrebului. Ulterior, în 2015, Premiul Nobel pentru Pace era acordat Cvartetului pentru Dialog Naţional din Tunisia pentru „contribuţia decisivă la construirea unei democraţii pluraliste în Tunisia în urma Revoluţiei Iasomiei din 2011.”

Zece ani mai târziu, după ce Tunisia rămăsese singura democraţie funcţională printre statele eliberate de furtuna „Primăverii arabe”, însă încercată de probleme economice şi, mai ales, de pandemia actuală, preşedintele Kais Saied l-a demis pe primul-ministru Hichem Mechichi şi a suspendat activitatea parlamentului pentru 30 de zile.

Nemulţumirile populaţiei se acumulaseră în ultimii ani pe fondul şomajului ridicat şi al incapacităţii partidelor politice de a asigura continuitatea guvernamentală. Anul 2020 a însemnat şi scăderea semnificativă a încasărilor din turism, sector care asigura locuri de muncă şi venituri importante. Vara lui 2021, care ar fi trebuit să însemne relansarea domeniului, a început cu o explozie a cazurilor de coronavirus, sistemul sanitar fiind depăşit, iar opinia publică arătând cu degetul guvernul pentru incapacitatea de a gestiona pandemia şi a asigura vaccinarea populaţiei.

Gestul preşedintelui a fost motivat, conform explicaţiilor sale, de protestele izbucnite duminică împotriva guvernului, mişcări organizate în online, care au vizat inclusiv sediile partidului islamist Ennahda, mişcare interzisă în timpul regimului autoritar al lui Ben Ali, însă revenită în forţă după 2011, acesta fiind susţinătorul principal al guvernului demis.

Mişcarea de duminică seara a preşedintelui în funcţie a fost caracterizată drept o lovitură de stat de către fostul preşedinte Mouncef Marzouki, iar luni, împotriva suspendării parlamentului au avut loc proteste oprite de forţele de ordine. De altfel, în urmă cu trei zile, preşedintele Saied a declarat stare de urgenţă, care presupune interdicţia de a ieşi din case după ora 19 şi adunarea a mai mult de trei persoane în locurile publice.

Dacă Uniunea Europeană a solicitat respectarea legii şi a statului de drept, ministrul turc de externe, adică unul dintre oamenii forte ai preşedintelui Erdogan, s-a declarat „profund îngrijorat” de ultimele evenimente şi a solicitat reinstaurarea unei democraţii legitime. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, i-a cerut, la rândul său, preşedintelui Kais Saied, în cursul unei convorbiri telefonice, să respecte principiile democratice şi statul de drept.

Rămâne de văzut cum vor evolua evenimentele din această ţară, poate singura democraţie veritabilă din regiune, cu o societate construită după model european, pentru al cărui destin politic democrat ţările Bătrânului Continent au făcut prea puţin în aceşti ultimi zece ani de libertate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp