Înainte de începerea pandemiei, România era pe ultimul loc din UE în ceea ce privește procentul tinerilor cu vârste între 16 și 24 de ani care dețin cel puțin competențe digitale de bază (56%), la polul opus aflându-se Croația (97%), urmată de Estonia, Lituania și Olanda (toate trei 93%), dar și Grecia (92%). Ultimul an a arătat cum digitalizarea și abilitatea de a utiliza tehnologia fac diferența între șansa la educație și lipsa educației, între conectare și izolare, între afaceri care merg înainte și afaceri care se opresc. În deceniile viitoare, când automatizarea va fi prezentă în aproape toate domeniile vieții, toată lumea, indiferent de ocupație sau vârstă, va trebui să se adapteze. „Noi vorbim despre competențele secolului 21 pentru că ne gândim la felul în care o să arate societatea în următorii 20-30 de ani și la ce putem să facem noi acum pentru a preveni decalaje majore care ar putea să apară.
Suntem în situația în care competențele digitale nu mai sunt apanajul unui singur domeniu, trebuie să ai competențe digitale ca să fii un cetățean funcțional într-o societate care va fi din ce în ce mai digitalizată”, spune Raluca Negulescu-Balaci, director executiv al UiPath Foundation.
Din acest motiv, UiPath Foundation și Brio, platforma de teste digitale standardizate adresate elevilor români, au început să lucreze la dezvoltarea primului test de evaluare a literației digitale din România.
Instrumentul se adresează elevilor din clasele I-XII, va fi disponibil gratuit pe platforma brio.ro și va fi dezvoltat în concordanță cu reglementările cuprinse în Cadrul European pentru evaluarea competențelor digitale emis de Comisia Europeană. Acesta va include itemi de testare pentru toate nivelurile de dificultate și va corela competențele digitale pe care ar trebui să le dețină fiecare copil, pentru fiecare nivel de vârstă.
„Școala nu e un mediu sigur pentru mulți copii din familii vulnerabile”
UIPath Foundation lucrează în 6 comunități vulnerabile, din București, Cluj, Galați, Vaslui, Botoșani și Olt, unde copiii au nevoie de ajutor pe toate planurile - de la alimentație și sănătate, până la consiliere psihologică și acces la educația de caliatte. „Nu poți să faci educație pe stomacul gol, părinții se confruntă cu foarte multe dificultăți, nu au locuri de muncă sau dacă au e un efort extraordinar de a susține copiii și a le oferi ce au nevoie. Trebuie să ne uităm la toate nevoile de bază, la tot ce înseamnă acces la servicii medicale. Ce am observat este că elevii din comunitățile sărace au probleme de concentrare și pentru că părinții nu își permit să-i ducă la oftalmolog să le pună ochelari, e o lipsă și de informare, și de acces.
Ce am mai observat, o spun și prin prisma unor sisteme de monitorizare și evaluare de impact, pe care le-am dezvoltat în toate programele în care am lucrat, este că stima de sine a acestor copii este la un nivel extrem de scăzut. Și asta vine și pe fondul faptului că aud foarte mult în jurul lor, din păcate și în școală, că nu pot face mai mult. Din păcate, în cazul copiilofrde etnie romă sunt profesori care consolidează acest mesaj. Că ei fiind de etnie romă nu pot să-și depășească condiția și nu pot să iasă din starea de vulnerabilitate și nu sunt capabili de mai mult. Asta imprimă o foarte mare provocare, pentru că școala nu e un mediu sigur pentru mulți copii din familii vulnerabile, în care ei simt că își dezvoltă potențialul. Este un mediu care-i amenință constant, cu mesaje negative și uneori, din păcate, și cu violență fizică și verbală”, spune Raluca Negulescu-Balaci care a început să facă voluntariat în comunități sărace la vârsta de 15 ani. Dincolo de intervențiile societății civile, este nevoie de intervenții asupra sistemului ca întreg, pentru a le oferi tuturor copiilor oportunitățile de care au nevoie.
„Noi, la UIPath Foundation, avem această misiune de a-i susține pe copii să aibă acces la educație de calitate. Dar facem asta printr-o abordare la 360 de grade, în așa fel încât ne uităm la nevoile de bază, alimentație, nutriție, partea medicală, îmbrăcăminte, rechizite și construim acest sistem de sprijin pentru fiecare copil în parte, lucrând îndeaproape cu familiile, școlile și cu partenerii noștri locali. Oferim și sprijin psihologic, acolo unde este nevoie, pentru că lucrăm cu copii din familii monoparentale, copii care au fost expuși la violență domestică și trăiesc cu părintele care a plecat din relația abuzivă.
Cred că trebuie să fie un efort sistemic și să găsim o modalitate prin care sistemul educațional poate să le ofere acestor copii șanse egale. Trebuie să avem grijă la modul în care formăm profesorii să vadă potențialul copiilor și să le dezvolte competențele pe termen lung”, crede directoarea executivă a UIPath Foundation. Organizația pe care o conduce lucrează cu ONG-uri precum OvidiuRO și Teach for România, împreună cu care dezvoltă de la programe de educație timpurie la programe de pregătire pentru profesori.
Tablete sau toalete? „Dacă noi gândim în această paradigmă la nivel de sistem în România, o să ajungem să-i lăsăm pe copii și mai în urmă”
Raluca Negulescu-Balaci spune că este important ca și copiii din comunități vulnerabile să aibă acces la programe care să le dezvolte competențele digitale. De multe ori, există reproșul că ajung tablete în școli și gospodării care nu au toalete. „Până la urmă e un reproș bazat pe realitățile cu care se confruntă copiii din familii sărace. Pe de altă parte, dacă noi gândim în această paradigmă la nivel de sistem în România, o să ajungem să-i lăsăm pe copii și mai în urmă. Între timp, competențele digitale au devenit parte a unui pachet de caracteristici pe care trebuie să le bifeze fiecare absolvent de școală din România. În toate domeniile, nu doar în IT, trebuie să știm să operăm sisteme digitale și, cumva, toată viața noastră se digitalizează. Dacă rămânem în paradigma asta, decalajul se va conserva și se va perpetua. Atunci trebuie să găsim o formulă în care simultan răspundem la nevoile copiilor și înțelegem că realitățile de acolo nu pot fi ignorate și în același timp oferim și acces la oportunități educaționale pe zona de competențe digitale.
Motivul pentru care noi am ajuns să colaborăm, cu cei de la Brio, dincolo de faptul că fac o treabă excepțională pe evaluare standardizată, are de-a face și cu faptul că lucrăm cu copii din 6 comunități și i-am testat pe toți la partea de literație și numerație. Pentru noi e important să monitorizam progresul educațional al copiilor, trebuie să optimizăm tot timpul intervențiile și pentru asta avem nevoie de instrumente care să ne arate de unde pornim și ce putem să îmbunătățim. iar rapoartele Brio sunt extrem de detaliate la română și matematică și așa vor fi și cele de literație digitală. Noi n-am găsit un astfel de instrument și, din acest motiv, am căutat un instrument care să se preteze la categoria cu care lucrăm - 11-16 ani, și care să reflecte și cadrul european de competențe digitale”, arată Raluca Negulescu-Balaci.
Testele de literație digitală, disponibile gratuit pentru toți elevii
Testele de literație digitală Brio vor fi disponibile gratuit pentru toți cei 2,8 milioane de elevi din clasele I-XII. „Noi avem această misiune de a ajunge la copiii din familii dezavantajate și vom duce acest instrument acolo unde în mod normal n-ar fi accesibil. Dar acest instrument va fi disponibil în mod gratuit pentru toate școlile din România, va ține practic de inițiativa din fiecare școală și din fiecare comunitate ca el să fie dat. Testele reprezintă un diagnostic, iar raportul, fiind atât de detaliat, permite intervenții pe zona de educație digitală focusate pe acele elemente unde copilul nu este la nivelul potrivit pentru vârsta sa. Cei de la Brio au în spate o documentare academică foarte solidă și atunci au un număr foarte mare de itemi, iar testele nu se vor repeta. Ne asigurăm că elevii dau teste care să repete competențele, nu itemii”, spune directoarea executivă a UIPath Foundation.
Pentru a demonstra cât de importante vor fi abilitățile digitale în anii ce vor vebi, Raluca Negulescu-Balaci amintește de experimentul derulat de Finlanda care și-a propus pentru început să pregătească 1% din populație, adică în jur de 55.000 de oameni, indiferent de vârstă și profesie, în domeniul inteligenței artificiale. Procentul urmează să crească gradual. O astfel de inițiativă este în acord cu direcția în care evoluează societatea. „De la doctori la profesori, de la ingineri la oameni de business, toți vor avea nevoie în viitor de noțiuni despre inteligența artificială”, spune ea.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.