Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Un act de terorism

Răzvan Cuc, conferință

Foto: Inquam Photos

Această Mezei nu e o eroină a dreptății. Nici măcar avertizor public nu e. Dacă Cuc nu comitea „aroganța” cretină de a o da afară, femeia „din sistem” tăcea chitic. Pe fața ei se citește clar că nu voia această situație, e speriată, o face doar ca să se apere.

Ceea ce, pentru subsemnatul a fost cel mai puternic argument că Cuc chiar i-a cerut să oprească avioane la sol. Dar acum sunt și altele, care îl strâng cu ușa pe individ. Recunoaște că i-a cerut lui Mezei lista parlamentarilor care își rezervaseră bilete, s-a întâlnit cu directoarea TAROM noaptea, pe stradă, în fața casei ei. Cuc pretinde că Mezei i-a solicitat întâlnirea, că are să-i comunice lucruri importante – aberant, nu vine ministrul, noaptea, pe stradă, la subordonata sa, de față fiind și fratele acesteia, pentru niciun motiv. În cel mai rău caz o cheamă la birou să spună ce are de spus. Sau, vorbesc la telefon. Care era problema, dacă ar fi fost vorba de chestiuni legale de serviciu? 

Îți recomandăm

Relevantă este şi inconştienţa Mădălinei Mezei. Ea relatează că, pentru a refuza ordinul lui Cuc, a adus ca argument faptul că piloții n-o vor asculta. Nu realizează că, până la independența piloților, este vorba de sabotarea economiei naționale, atentat la siguranța națională și, în ultimă instanță, un act de terorism: deturnare de avion.

Adică, ani grei de pușcărie.

Fiecare oră petrecută de sinistrul Cuc la Transporturi înseamnă pentru madam Dăncilă să fie demisă la pătrat de opinia publică.

Context:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Lucrare de licenta despre pandemie / sursa foto: Inquam Photos

Trăim într-o epocă în care memoria publică este remarcabil de scurtă, un defect pe care politicienii îl exploatează cu o cinică voluptate. De aceea, am simțit nevoia unei radiografii riguroase, de factură interdisciplinară, a anilor 2020–2022. Am privit această perioadă nu ca pe un simplu accident epidemiologic, ci ca pe un veritabil test de stres aplicat instituțiilor libertății, combinând teoria politică, dreptul constituțional și studiul comunicării publice.

Citește mai mult

Dan Mihai Zarug

Erau 130 de kilograme și un diagnostic care suna ca o sentință: prediabet, steatoză hepatică gradul 4, la un pas de ciroză non-alcoolică. „Adică, mai urma să-mi scrie pe cruce: l-a omorât frigiderul”. Dan Mihai Zarug era în Sicilia, în vacanță, și nu se putea bucura de nimic. Îi era rușine să se dezbrace pe plajă. Abia urca două etaje. Știa că ceva trebuie să se schimbe, dar nu știa cum.

Citește mai mult

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult