Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Un băiețel îi spune bunicului că vrea să aibă mașini frumoase, case mari și îl întreabă cum poate să le obțină. Percepția tinerilor despre succes

mașină - far

Foto: Frank Roeder / imageBROKER / Profimedia

Am tot auzit în ultima perioadă comentarii la adresa dorințelor de viitor ale noilor generații. Fie că ar fi superficiale, nerealiste sau chiar arogante. Însă copiii sunt oglinda adulților care i-au crescut, îndrumat și care le-au servit ca modele.

Asta mi-a adus aminte de o parabolă. Un băiețel îi spune bunicului că își dorește să fie celebru, să conducă mașini frumoase, să aibă case mari. Și-l întreabă pe bătrân cum să facă să le obțină pe toate. Bunicul observă un future superb și-l îndeamnă pe băiat să-l prindă.

Câteva minute mai târziu, obosit și dezamăgit, copilul își recunoaște înfrângerea. Atunci bunicul îi spune: „Dacă îți petreci timpul alergând după fluturi, aceștia vor zbura. Dar dacă îți petreci timpul creând o grădină frumoasă, fluturii vor veni la tine.”

Pentru a transforma în realitate orice vis e important să fii perseverent. Investiția în tine va atrage oportunitățile mai bine decât alergatul după oportunități cu tolba goală. Riști când le întâlnești să nu știi ce să faci cu ele. Sau pur și simplu să nu le poți identifica.

Ce înseamnă asta în practică? Să investești timp și energie în a cultiva abilități, cunoștințe și competențe pentru a construi lucruri de valoare. Să îți antrenezi răbdarea și perseverența. Să construiești relații și colaborări pentru a realiza proiecte mai mari decât puteai face tu singur. Să dezvolți un caracter puternic cu valori pe măsură ca să fii înconjurat de oameni similari.

Și astfel vei atrage în mod natural de-a lungul vieții oportunități, experiențe și succes. Acestea sunt adevăratele reușite în viață, nu obiectele din jurul nostru. Însă dacă cei tineri ne văd pe noi, adulții, că suntem consumați de a deține obiecte, asta își vor dori și ei.

Apoi se vor uita în jurul lor și vor vedea cine și cum pare că obține cel mai repede cele mai multe obiecte. Astfel vor identifica, așa cum pot ei la vârsta lor, modelele pe care cred ei că trebuie să le urmeze pentru a obține „succesul”. Adică acel ceva care acaparează timpul, atenția și energia adulților.

Ne dorim întotdeauna pentru copiii noștri o viață mai bună. Și în general traducem asta în slujbe mai prestigioase, case mai frumoase, mașini mai bune decât am avut noi. Însă acestea sunt doar rezultate, nu scopuri. Să punem accentul pe a fi, iar abia apoi pe a avea. Cine suntem va rezolva și ce avem. Ce avem nu va schimba în bine cine suntem.

Scopul unei vieți bogate este să devii cea mai bună versiunea ta – ca om, prieten, partener sau ca specialist într-un domeniu sau altul. Să fim siguri că tinerii înțeleg lecția asta cât mai devreme pentru a-și investi timpul, atenția și energia în adevăratele bogății ale vieții.

Și chiar și noi, adulții, să ne privim cu atenție deciziile zilnice, pentru a nu irosi timp prețios alegând după fluturi pe care nu-i vom prinde niciodată.

Articol publicat anterior pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Parabola este foarte frumoasă dar, cum-necum, ajunge finalmente tot la atragerea fluturilor.
    Oare nu fluturii sunt problema? Ce fel de fluturi au avut în cap Sfântul Francisc, Confucius, Socrate, Mahatma Gandhi și mulți alții asemenea lor? Cu siguranță nu modelul de fluturi ai fraților Tate.
    • Like 2
    • @ Andrei Tarlea
      Valentin check icon
      Frații Tate nu mai sunt atât de populari în rândul tinerilor. Or mai fi câțiva amețiți care îi admiră, dar pentru restul au picat rău. Nimeni nu-și imagina povestea cu pușcăria. În fine, dacă vrem model de bogăție măcar îl alegem pe Elon Musk. Are doctoratul în economie și fizică, spre deosebire de frații Tate.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Sper să aveți dreptate. Oricum, nu pe Tate am vrut să-i scot în evidență ci mașinile de figuri, viloaiele și banii fără număr...
      • Like 1


Îți recomandăm

Nico si Rafael

Nico și Rafael sunt niște oameni de toată isprava. I-am remarcat imediat într-un restaurant ticsit de turiști din stațiunea austriacă Ischgl. Erau cei mai săritori și binedispuși ospătari, mereu cu zâmbetul pe buze. Cu turiștii vorbesc în limbile lor, dar între ei Rafael (32 de ani) și Nico (23) vorbesc în română: “Du o ciorbă cu găluște la domnii de la masa 2”.

Citește mai mult

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult