Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Un boss mafiot devenit vlogger tulbură apele în guvernul Turciei. Dar nu se atinge de Erdogan

Erdogan - Profimedia

Foto: Adem Altan/ AFP/ Profimedia

Germania nu duce lipsă de controverse nici în aceste „ultime" zile de pandemie. Ministrul Sănătății, Jens Spahn, a fost aspru criticat în această săptămână din pricina afirmațiilor cu tentă discriminatorie făcute la adresa Balcanilor și a Turciei: Spahn a afirmat că din cauza vacanțelor și vizitelor la rudele aflate în regiunile menționate, numărul infecțiilor din vara trecută a atins un nivel îngrijorător - ceea ce trebuie neapărat evitat anul acesta.

Desigur, reacțiile nu s-au lăsat așteptate. Proaspătul prim-ministru al Albaniei, Edi Rama, a contestat vehement spusele lui Spahn, amintind faptul că nu există probe în acest sens. Prin urmare, nu se poate discredita un stat pe baza unor supoziții. Evident, prin discreditare se face referire la eventualele daune aduse sectorului turistic, de o popularitate promițătoare, mai ales pentru că în prezent Albania nu pretinde testul PCR negativ la intrarea în țară.

Și reprezentantul comunității turce din Germania, Serhat Ulusoy, și-a exprimat dezaprobarea față de afirmațiile lui Spahn, fiind de părere că persoanele cu un „trecut migratoriu" (Migrationshintergrund) nu pot fi făcute responsabile pentru gestionarea defectuoasă a crizei Covid din 2020. 

În contextul politic german doar sintagma „trecut migratoriu" suscită controverse, fiind un termen considerat deja prea „încărcat" de conotații negative - s-a propus deja renunțarea la scară largă la expresie, substitutul fiind termenul mai „politically correct" de „imigranți și urmași".

Nici Turcia nu este scutită de controverse în ultima vreme. Iar pentru prima dată în ultimii ani, președintele Erdoğan nu este cel luat în colimator: în centrul atenției este nu este un politician sau încă un guvernator de bancă națională concediat fără milă, ci un personaj interlop, un individ ce a stârnit furori cu ale sale povești postate în episoade pe Youtube.

Este vorba de Sedat Peker, boss mafiot turc devenit blogger nu doar „fără veste", dar peste noapte și de peste mări și țări, mai exact din Dubai, unde se află în exil.

Peker a procedat la fel ca omul de afaceri Muhamed Ali în Egiptul anului 2019: s-a revelat împotriva foștilor parteneri și a început să spună „din casă", deci să înșiruie tot felul de istorii legate de politicieni și foști miniștri implicați în scandaluri de corupție, crimă organizată, trafic de droguri și de influență (un exemplu concludent: fiul ultimului prim-ministru, Binali Yıldırım, acuzat de legături cu mafia sud-americană). 

Cel crucificat de către Peker este ministrul de interne Süleyman Soylu, la care se referă în perorațiile sale prin diminutivul sarcastic „süslü" („înzorzonat") și pe care îl consideră „tartorul" responsabil de toate mașinațiunile „statului profund", la care ar fi afiliată și organizația teroristă de dreapta Lupii Cenușii. O consecință vizibilă a activității lui Soylu ar fi eliberarea recentă a lui Mehmet Ağar, acuzat de crime grave în scandalul „Susurluk" din anii 90, în care au fost implicate persoane cheie din Serviciile Secrete și din Forțele de Poliție.

Cu toate acestea, Erdoğan, pe care Peker îl numește „Tayyip abi" (frate mai mare), a luat poziție în 26 iunie și a respins acuzațiile aduse guvernului pe care îl conduce - un astfel de scandal intern este ultimul lucru de care avea nevoie Turcia în acest moment. „Sultanatul" lui Erdoğan nu are doar grave probleme pe plan intern, dar și pe plan extern, în special de la afirmațiile antisemite și anti Israel făcute de lider în timpul bombardamentelor din Fâșia Gaza. Așadar, „ofensiva de șarm" inițiată de ministrul de externe Çavușoğlu nu a contat în fața Germaniei și a Austriei, care nu pot accepta o politică ce contestă existența statului israelian. Săptămâna aceasta și Parlamentul European a propus stoparea tratativelor de aderare la UE a Turciei.

Egiptul lui Fatah el-Sisi a rezistat crizei din 2019 și s-a dovedit a fi unicul real învingător în recentul conflict Israel-Hamas, căci și-a jucat excelent cartea de mediator și a obținut recunoașterea mult râvnitei legitimități și din partea Americii lui Biden. Cât despre Turcia, ea continuă să se îndepărteze de Europa. Doar perspectiva turismului și interesele economice au un efect unificator.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult