Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Un cuvânt esențial pe care unii români îl descoperă de abia acum, la greu, dar care altora le ghidează viața de cel puțin 30 de ani: solidaritate

Cookies

Foto: Friedmann Vogel/ EPA-EFE/ Profimedia Images

Vorbind cu prietena mea bună, coordonator de programe la Fundația Special Olympics România, despre provocările izolării, ale muncitului, școlitului și șezutului #încasă, dar și despre campania globală de repoziționare a sistemului comunist în salvator măreț al umanității, ea mi-a atras atenția că există un concept abuzat prin repetiție obsesivă în ultimul timp, de parcă tocmai ce l-am descoperit rătăcit prin dicționar: „solidaritate“.

„Este timpul să fim solidari, să ne gândim și la ceilalți, să ne ajutăm unii pe alții.“

Imaginați-vă perplexitatea și chiar frustrarea oamenilor care practică această meserie a solidarității de zeci de ani de zile în ONG-urile care deschid ochii României la auzul acestor discursuri revelatoare despre umanitate și responsabilitate! „Este timpul...!“ - Pentru ei, timpul a fost dintotdeauna; timpul este și acum, când mulți se simt neputincioși pentru că nu pot fi în prima linie să ajute, să aline, să ofere mai multe șanse la viață; timpul va fi și peste câteva luni, când lumea ieșită din coșmar își va reintra în rutină și cuvântul „solidaritate“ se va pierde iar din vocabular. Pentru ei, timpul de a fi oameni nu a venit odată cu o tragedie globală, ci a fost dintotdeauna o mare certitudine. Să luăm câteva exemple:

Special Olympics Romania susține persoanele cu dizabilități intelectuale de peste 25 de ani, prin programe de antrenamente și competiții sportive. 

Hope and Homes for Children au început revoluția sistemului instituționalizat de protecție a copilului în urmă cu 21 de ani. 

SOS Satele copiilor oferă familii copiilor care au rămas fără sprijin parental de 25 de ani. 

Mihai Eminescu Trust pune în mișcare oamenii din comunitățile transilvănene prin programe de meșteșuguri și antreprenoriat rural de peste 20 de ani. 

Light into Europe lucrează cu copii și tineri cu dizabilități de vedere și de auz de 30 de ani. 

Tot din 1990, World Vision România susține copiii din mediul rural și dreptul lor la o educație de calitate. 

Centrul pentru Jurnalism Independent militează pentru etica jurnalistică, libertatea de expresie și accesul liber la informațiile de interes public din 1994. 

Hospice Casa Speranței a introdus în 1992 conceptul de îngrijire paliativă în România, dezvoltându-l prin programe educaționale.

Asociația Little People oferă programe de suport psihosocial pentru copii și tineri bonavi de cancer din 1996. 

Fundația Motivation pledează pentru integrarea socială, educațională și profesională a persoanelor în scaune rulante din 1995. 

WWF România protejează mediul sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării din 2006. 

Let’s Do It, Romania mobilizează de 10 ani o țară întreagă în campanii de curățenie națională. 

Lista continuă cu sute de fundații și asociații neguvernamentale care, solidare unor principii sănătoase de viață, au reușit să-i dea României o față mai blândă, mai tolerantă și mai responsabilă după ce ne-am câștigat libertatea de a fi oameni în toată puterea cuvântului. Guvernele care s-au perindat, multe cu tentă socială, nu au avut nicio strategie pentru milionul de români care trăiește cu mai puțin de 2 dolari pe zi, nici pentru milionul de copii cufundat într-o sărăcie cruntă, nici pentru toate pădurile tăiate despre care presa și ONG-urile au urlat până la răgușire. Nu au gândit legi pentru a sprijini sectorul neguvernamental, care le făcea treaba cea mai grea, pentru că timpul pentru solidaritate nu fusese încă descoperit.

Astăzi, acest guvern are menirea să demonstreze că este timpul solidarității inclusiv prin demararea unei strategii pe termen lung de susținere a ONG-urilor din România. Pentru că ONG vine de la Oameni Născuți pentru Generozitate, care trăiesc revelația solidarității în fiecare zi. Când va trece frenezia schimbării în bine, a întrajutorării și a salvării planetei și omenirea se va regăsi în cutumele ei individualiste, sectorul neguvernamental va trebui să ducă mai departe luptele pe care nimeni nu vrea să le poarte, dând relevanță definiției din DEX a noțiunii de om: „ființă superioară, socială, caracterizată prin gândire, inteligență și limbaj articulat, prin poziție verticală și membre superioare apte de a efectua mișcări fine“. În timp ce unii abia descoperim sensul acestei verticalități, alții și-au dedicat an după an toate mișcările lor fine sau hotărâte construirii de spitale, case, instituții, programe, cursuri și strategii din solidaritate cu vocația simplă de fi om pe planeta Pământ.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cred ca vorbiti mai degraba de empatie solidaritate puteti observa foarte bine si la cei afectati(sac) de pensii speciale
    • Like 3
  • Cred ca vorbiti mai degraba de empatie solidaritate puteti observa foarte bine si la cei afectati(sac) de pensii speciale
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult