Profesorul universitar Valerius Ciucă, de la Facultatea de Drept a Universităţii „A.I. Cuza" Iaşi, fost judecător la Tribunalul Uniunii Europene, îl contrazice pe ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în ce privește dosarul Insula Belina, scrie Ziarul de Iași.
Ministrul Tudorel Toader, fost decan al Facultăţii de Drept din Iași şi rector suspendat al Universităţii „A.I.Cuza", declara recent că legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorul, ci judecătorul specializat în contencios administrativ.
„Hotărârile de guvern sunt acte normative infralegale, sub lege, în ierarhia actelor normative. Hotărârile de guvern pot crea suspiciuni privind legalitatea. În această ipoteză, că e hotărâre de guvern, că e ordin de ministru, verificarea legalităţii catelor normative infralegale se realizează de către instanţa de contencios administrativ. Multe hotărâri de guvern au fost atacate la instanţele de contencios administrativ spre a se verifica de către judecător legalitatea unui act normativ inferior legii. Prin urmare, în opinia mea, legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorul, ci judecătorul specializat în contencios administrativ", declara marţi Tudorel Toader.
Într-o postare pe pagina personală de Facebook, judecătorul european Valerius Ciucă l-a contrazis pe fostul său superior din punct de vedere ierarhic.
Postarea integrală a judecătorului Ciucă:
„Curtea Constituțională și contenciosul administrativ...
Orice acțiune (inclusiv în contencios administrativ) este compatibilă cu acțiunea penală.
Penalul ține în loc nu doar civilul, ci întregul ansamblu al acțiunilor în justiție dacă, firește, există elemente penale. Altminteri, toți infractorii din instituțiile statului ar nega competența generală a titularului unic al acțiunilor publice, nimeni altul decât Ministerul Public. Îmi și imaginez cum, într-o crimă de înaltă trădare, surprins în flagrant, inculpatul s-ar apăra negându-i statului dreptul de-a-i anihila imoralul rezultat..., sau ar solicita competență exclusivă a ... comisiei de etică...
Acțiunea penală nu cunoaște sincope temporale decât în situații excepționale și nici "insule de non-penalitate" pe teritoriul României. Statul acesta este suveran pe fiecare milimetru pătrat din pământul sau, iar acțiunea penală este un atribut al suveranității sale! Ea este continuă și "panteica"...Nu cunoaște "locuri de azil, de refugiu" ci, eventual, tot în situații excepționale, o temporizare de ordin politic și constituțional în legătură cu funcțiile dotate cu imunitate temporară. Dar, sub aspectul realității, al calității unui act (nu este normal ca un legiuitor să fie vulnerabil în fața faptelor de lobby...), ei bine, nu există nici un obstacol.
Așa stau lucrurile în dreptul european (de fapt, noi cunoaștem povestea recentă, tristă, a unor europarlamentari...) Investigația penală nu se oprește la poarta niciunui "altar"... Nu există "sanctuare" de impunitate într-un stat civilizat! Și, N.B.!, fapt interesant, principiul "actualității" acțiunii penale înlocuiește, tot mai mult în statele civilizate, vechiul principiu al "oportunității", sub imperiul căruia guvernanții, oamenii puterii majoritare, în general, erau cercetați doar după terminarea mandatelor politice...
În cazul Belina, noua obsesie națională, contenciosul este absolut irelevant: lipsește subiectul activ (adică un eventual petent nemulțumit; dimpotrivă, cu excepția justițiarilor, toată lumea-i mulțumită...); dar, și mai interesant, lipsește și cauza, deoarece faptele incriminate vizează simple acte pregătitoare (modificări de clasificări etc.). Paradoxal, pentru a avea un tablou de-a dreptul hilar, lipsește și "pârâtul", deoarece nu miniștrii, ci guvernul este cel ce exprimă voința "administrativă" de transfer al proprietății, voința, eventual, cenzurabilă...
De meditat...”
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Procesul s-a desfăşurat la tribunalul raional Codăeşti. În zadar a încercat instanţa să afle mobilul crimei. Ambele părţi susţineau că cearta s-a produs din cauze minore: porecle, înjurături, fete etc. Apărarea inculpaţilor a susţinut că acest conflict a apărut ca un episod al luptei de clasă . Mocanu senior era trecut la chiaburi. În pledoaria sa ,avocatul apărării nu mai folosea numele de Mocanu, ci Chiaburul. În faţa unui complet de judecată dominat de asesorii populari, acest aspect conta foarte mult, putând duce chiar la o achitare a inculpaţilor Ciobanu, tată şi fiu. Avocatul familiei Mocanu, nu-i mai numea nici el pe inculpaţi Ciobanu, ci ,,legionarii" pentru că descoperise faptul că Ciobanu fiul a fos botezat de Corneliu Zelea Codreanu, Ciobanu tatăl fiind membru legionar şi cumătru cu C.Z. Codreanu. Leliţa Maria Ciobanu, mama unui inculpat şi soţia celuilalt inculpat a apelat la o vrăjitoare pentru a influenţa pri mijloace specifice completul de judecată. Vrăjitoarea i-a cerut o sumă de bani şi o pernă din puf de gâscă albă. Leliţa s-a conformat. Cu o noapte înainte de a se da sentinţa, Leliţa Maria a visat că era în sala de tribunal şi că toată sala era cuprinsă de o ceaţă albă, lăptoasă, în care pluteau judecătorii, asesorii, inculpaţii, reclamanţii, asistenţa, abia distingâdu-li-se chipurile. Privind mai atentă această ceaţă, leliţa Maria a constatat că aceasta era un fluid compus din particule asemănătoare cu nişte fulgi din perna dată vrăjitoarei. A plecat la tribunal convinsă că vraja şi-a făcut efectul. Dar, ghinion, soţul şi fiul au fos condamnaţi.
Revenind la situaţia noastră actuală, ambele tabere încearcă, cu mijloace media, fără puf de gâscă, să producă ceată în jurul aceste probleme. Timpul şi urnele vor da sentinţa.
..
Ce ne spune domnul profesor? Citez:
" Îmi și imaginez cum, într-o crimă de înaltă trădare, surprins în flagrant, inculpatul s-ar apăra negându-i statului dreptul de-a-i anihila imoralul rezultat..., sau ar solicita competență exclusivă a ... comisiei de etică..".
Înalta trădare este infracţiune prevăzută de Codul penal. Păi şi domnul Toader a spus că dacă era vorba despre săvârşirea unor infracţiuni (dare sau luare de mită, trafic de influenţă, fals, uz de fals etc) DNA-ul avea şi are tot dreptul să ancheteze orice membru al guvernului, dar nu pentru oportunitatea sau legalitatea hotărârii de guvern. Pentru legalitate trebuia sesizată instanţa de contencios. Dacă instanţa de contencios decidea că hotărârea de guvern nu este legală şi existau indicii că pentru adoptarea acesteia s-au săvârşit infracţiuni, atunci DNA-ul putea începe o anchetă. Simplu fapt că hotărârea respectivă este nelegală nu atrage răspunderea penală. Tot aşa cum declararea unui text de lege ca neconstituţional nu atrage răspunderea penală a celor care l-au propus/adoptat, dar poate atrage răspunderea penală dacă se dovedeşte faptul că unii dintre cei care l-au iniţiat sau votat au săvârşit infracţiuni (dare sau luare de mită. trafic de influenţă etc)...
Deci: pentru săvârşirea unor infracţiuni cu ocazia adoptării unor acte normative DNA-ul are dreptul să ancheteze pe oricine din guvern, dar nu şi atunci când este vorba doar despre oportunitate sau legalitate.
"Care sunt infracţiunile invocate în comunicatul DNA?"
Din comunicatul DNA:
"Cu privire la problema de drept invocată în declarațiile ministrului Justiției, precizăm că aceasta a fost tranșată în mod definitiv de către Înalta Curte de Casație Și Justiție prin Decizia penală nr. 13 din 24 ianuarie 2014 a completului de 5 judecători, prin care s-a stabilit că fapta ministrului care promovează o hotărâre de guvern având ca obiect trecerea în mod nelegal a unui bun imobil din domeniul public al statului într-o altă formă de proprietate publică, PRODUCÂND un AVANTAJ PATRIMONIAL unei SOCIETĂȚI COMERCIALE, constituie INFRACȚIUNEA de abuz în serviciu."
Iar trecerea în mod nelegal a unui imobil din domeniul public al statului într-o altă formă de proprietate publică trebuie constată de instanţa de contencios administrativ. După ce instanţa de contencios administrativ stabileşte că acea schimbare a fost nelegală putem vorbi de eventuale infracţiuni. Şi mai este ceva... după ce Curtea Constituţională a decis că infracţiunea de abuz în serviciu este neconstituţională (în parte), toate instanţele din România care au fost sesizate cu asemenea cauze au respins acţiunile parchetelor pe motiv că infracţiunea nu există. Până când nu se va modifica Codul penal, în sensul celor dispuse de CCR, această infracţiune nu există. DNA-ul insistă degeaba, deşi a primit refuzuri pe bandă rulantă. Alba Iulia, Oradea, Craiova etc.
Infracțiunea de abuz în serviciu RĂMÂNE în Codul penal și după decizia CCR-ului doar că de la data publicării ei se consideră că îndeplinirea actului sau neîndeplinirea corespunzătoare se referă la atribuțiile de serviciu descrise în legislația primară (legi, ordonanțe și ordonanțe de urgență). Ca urmare, CCR a decis că numai comportamentul care constă în „încălcarea legislației primare” – adică a legii emisă de Parlament, dar și a ordonanțelor și ordonanțelor de urgență ale Guvernului – au consecință penală.
Este adevărat, nu mai este considerată a fi infracțiune de abuz în serviciu încălcarea atribuțiilor prevăzute în fișa postului, regulamente, norme tehnice, ordine de serviciu, dispoziții de primar, hotărâri ale consiliilor locale sau județene etc. și aceasta chiar dacă au produs prejudiciu sau au vătămat drepturile sau interesele unor persoane. Pentru astfel de încălcări ce pot fi considerate abuzuri există alte forme de sancționare: disciplinară, administrativă, CIVILĂ.
Exemplu: Generalul în rezervă Costică Silion, fostul comandant al Jandarmeriei Române, condamnat în 2014, de Completul de 5 judecători de la Înalta Curte, la trei ani de închisoare pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, a fost achitat de către Tribunalul Militar București. Instanța militară, care a judecat, la începutul acestei luni, o contestație la executare formulată de Silion, a constatat că infracțiunea de abuz în serviciu este dezincriminată, inclusiv în raport cu prevederile Legii nr. 78/2000, pentru prevenirea și sancționarea faptelor de corupție.
Câte hotărâri vrei să-ţi dau exemplu? DNA-ul a pierdut pe bandă rulantă procesele de acest fel în toată ţara, dar se încăpăţânează. Procurorii DNA nu pot face atâtea dosare de abuz în serviciu câte pot respinge instanţele. Danileţ şi alţii ca el vorbesc, dar nu-i ascultă instanţele.
Ce-a mai mare prostie care a pus stăpânire pe ţara asta după demonstraţiile din februarie împotriva Ordonanţei 13/2017 este că tot românul se pricepe la dreptul penal. Omule, asta este o meserie! Cum alţii nu se pricep să practice meseria ta, acceptă că nici tu nu te pricepi la toate.
Referitor la opiniile juridice, poate că nu ştiai, dar se spune că acolo unde sunt doi jurişti, sunt trei păreri. Dar asta nu înseamnă că ei sunt proşti, cum greşit concluzionezi tu: eşti prost!, eşti secretar...sau cum mi-ai spus. Aşa-i în domeniul juridic.
DAR, în materia abuzului în serviciu, deşi sunt diferite opinii juridice, instanţele de drept juridic au emis sentinţe pe bandă rulantă în sensul că infracţiunea a fost dezincriminată. Nu mă mai interesează opinii cu privire la această infracţiune din moment ce 99% dintre instanţa nu o mai consideră infracţiune. Nu ştiu care instanţe mai condamnă în baza unui text neconstituţional, care nu a fost corectat în termen de 45 de zile, aşa cum prevede lege, dar am admis că 1% ori fi. Repet, eu nu cunosc.
Omule, dacă tot te adresezi atât de categoric, ești specialist in drept penal?
Am încheiat discuţia, chiar nu vreau să fac atac cerebral.
Exemplu: Generalul în rezervă Costică Silion..."
1. In ceea ce-l priveste pe dl. Costica Silion - hotararea nu este definitiva, asa ca nu trebuie sa va pripiti
2. Contraexemple - unele cu hotarari definitive:
- Mihai Bălan, condamnat la 3 ani de închisoare pentru abuz în serviciu - hotarare definitiva pronuntata 25 septembrie 2017
- Dragoș Prelipcean, angajat al Ocolului Silvic Marginea, condamnat pentru abuz în serviciu şi furt de arbori / hotarare definitiva 26 septembrie 2017
- Flavius Cristian Câmpeanu, fost director tehnic la Registrul Auto Român (RAR), a fost condamnat, la cinci ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu / 8 mai 2017 (hotararea nu este definitiva)
- S.a.m.d.
Sunt diverse interpretari ale hotararii CCR, in general generate de haosul creat in sistem de unii infractori ajunsi in posturi unde nici cu gandul nu ar fi trebuit pomeniti.
Iar lupta unora pentru dezincriminarea abuzului in serviciu o consider de-a dreptul o golanie fara margini.
O seara buna va doresc!
Nu, opinia ta a fost fermă pentru că te-ai bazat pe un copy-paste din Jurnalul.ro:
"Generalul în rezervă Costică Silion, fostul comandant al Jandarmeriei Române, condamnat în 2014, de Completul de 5 judecători de la Înalta Curte, la trei ani de închisoare pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, a fost achitat de către Tribunalul Militar București. Instanța militară, care a judecat, la începutul acestei luni, o contestație la executare formulată de Silion, a constatat că infracțiunea de abuz în serviciu este dezincriminată, inclusiv în raport cu prevederile Legii nr. 78/2000, pentru prevenirea și sancționarea faptelor de corupției."
http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/lovitura-pentru-dna-abuzul-in-serviciu-dezincriminat-si-in-raport-cu-legea-anticoruptie-747952.html
1. Ce au uitat sa-ți spună sclavii lui Voiculescu de la Jurnalul.ro este că infracțiunea "de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor" în cazul de fața, cea comisă de Silion, NU A INCĂLCAT legislația primară (și vezi ce vorbeam mai sus). Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor: fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Costica Silion nu a ideplinit în mod defectos prin incălcare legislatiei primare... dar a comis abuzul! Așa era in 2014, decizia Curții e din 2016, iar dacă legislația primara ar fi fost incălcată, Judecătorul de acum nu ar mai fi spus nimic despre abuz in serviciu discriminat, pentru că nu e cazul.
2.Dosarele de abuz în serviciu soluționate definitiv până la momentul publicării deciziei CCR nu pot fi redeschise cu motivul că a apărut această decizie. DE AICI A PORNIT CONTESTAȚIA DNA! Citez: "procurorii DNA au cerut, la rândul lor, Tribunalului Militar București să sesizeze cu excepție de neconstituționalitate patru articole din Codul de Procedură Penală care I-AU DAT POSIBILITATEA LUI SILION DE A FORMULA ACEASTA CONTESTATIE LA EXECUTARE."
Așa că întoarce-te unde vrei tu, ca să nu mai spun secretariat. Am văzut, cu legislația penală ești paralel. Ai demonstrat asta atunci.
Iron Spike m-a contrazis mai sus pe motiv că soluţia invocată de mine nu este definitivă, dar n-a spus ca tine că am luat exemplul din presă, considerând că este normal. Iar punctul lui de vedere se bazează tot pe informaţii din presă şi nici nu se poate altfel. Lucrările de specialitate în care apar hotărâri al diferitelor instanţe sunt cumpărate de cei care lucrează în domeniul penalului şi, în concluzie, ne-ar fi aproape imposibil să ne raportăm la asemenea cărţi. Noi ne raportăm la ştirile apărute în presă.
De exemplu, dezbaterile cu privire la Belina se fac pe baza informaţiilor din presă, nu avem acces la dosar...
Dacă am avut altă opinie decât sursele pe care le-ai invoca, de parcă erau infailibile, mi-ai spus că sunt paralel cu legislaţia penală. Habar n-ai despre ce vorbeşti. Într-un proces penal, de exemplu, procurorul suţine o serie de acuze şi cere o pedeapsă, avocatul părţii vătămate poate considera că cel acuzat se face vinovat de mai mult decât susţine procurorul iar avocatul apărării consideră că cel pe care îl apără este nevinovat... În final, judecătorul decide, iar decizia sa poate să nu confirme susţinerile celor trei, în sensul că nu se pronunţă o condamnare pentru săvârşirea a 4 infracţiuni, aşa cum a cerut procurorul, nici pentru săvârşirea a 7 infracţiuni, aşa cum a cerut avocatul părţii vătămate, ci doar pentru 3 infracţiuni, judecătorul considerând că doar pentru cele trei există dovezi. După gândirea ta de om-topor cei trei (procuror+avocaţi) sunt paraleli cu dreptul penal, pentru că n-au avut dreptate.
Te rog să nu mai comentezi postările mele, consider că nu avem ce discuta.
Aşa este, în speţa invocată de mine soluţia nu este definitivă, dar este soluţia unei instanţe. Sunt şi soluţii definitive.
Cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu am altă părere. Sunt de acord cu cei care consideră că această infracţiune nici nu ar trebui cuprinsă în Codul penal, având o lege penală destul de generoasă în fapte incriminate: fals, uz de fals, trafic de influenţă, dare şi luare de mită etc. Dar pentru infracţiunile enumerate de mine trebuiesc probe, în cazul abuzului în serviciu este suficientă o compunere... Această infracţiune este un instrument prin care oricine poate fi condamnat. Ştiţi că se aplică şi în mediul privat.... Dacă vânzătoarea de la magazin uită să vă dea restul 10 bani a săvârşit un abuz în serviciu... Asta-i nebunie.
În rest, vă respect punctul de vedere şi chiar nu trebuie să fim de acord unii cu alţii.
"Dacă am avut altă opinie decât sursele pe care le-ai invoca, de parcă erau infailibile, mi-ai spus că sunt paralel cu legislaţia penală."
Nu, tu ai avut atunci o opinie incompletă... din cauza necunoașterii (legislației penale).
Să fii sănătos!
Dacă n-ai folosi in mod excesiv clișeele lui Mircea Badea, ca cel de sus, poate mi-ai da de gândit. Dar așa, nu e cazul...
Și încă ceva, te-ai lămurit cum stă treabă cu art. 13 ind. 2 din Legea anticorupție nr. 78/2000 (de care tu habar nu aveai că se aplică)?...
O zi bună îți doresc! :)