Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Un nou atac speculativ: Cine ar mai fi astăzi în stare să contracareze o eventuală explozie peste noapte a prețului motorinei?

Cozi la carburanți

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Cică oamenii au stat la cozi din benzinării din cauză că suntem o țară de proști și că în niciun caz nu s-ar fi mărit prețul motorinei.

În 2008, atacul speculativ asupra leului a fost parat cu mari eforturi de Isărescu. Guvernatorul a reacținat atunci ca o mangustă și a gâtuit atacatorii, înainte ca ăia să provoace daune. Acum, cine să contracareze o eventuală explozie peste noapte a prețului motorinei?

Au existat informații operative că e posibil să apară majorări semnificative de prețuri, peste noapte. Dar cine să te ajute să blochezi o asemenea manevră, dacă pe domeniu n-ai un Isărescu d-ăla uns cu toate alifiile finanțelor internaționale, ci ai niște băștinași a căror calitate este că nu au nicio calitate deosebită, în afara unor doctorate mânărite?

Explozia prețului motorinei de peste noapte, preconizată de niște Serghei, Artiomi și Ivani, ar fi avut un efect rapid: camionagiii din țară ieșeau în stradă mâine, Bucureștiul ar fi fost un vacarm de tiruri, taxiuri, claxoane și înjurături. Țara ar fi fiert în proteste exact în ziua în care – ce coincidență – tot mâine vine aici Kamala Harris. Numai a țară sigură nu am fi arătat.

Nu a existat decât varianta blocării operative a acestei diversiuni, cu riscul de a genera o mică bulă de tulburare, cu niște cozi de o seară la benzinării. Dar altă variantă de a pune presiune publică nu a existat. Fie îți asumi să aștepți deciziile oficiale în domeniu, dar blochezi țara în proteste în chiar ziua în care vine aici vicepreședintele SUA, fie acționezi, pui presiune publică urgentă și rezolvi treaba operativ.

Câteva informații propagate cu viteză profesionistă către zonele de interes au declanșat lanțul necesar unei atitudini publice rapide. Situația s-a amplificat discret, până când s-a ajuns la punctul critic în rețelele sociale și în media. Presiunea publică a ajuns la nivelul necesar și, într-un final, situația a fost controlată, astfel încât rezultatul să fie cel dorit.

În 2008, Isărescu a demantelat o diversiune autohtonă și a transmis un mesaj ironic. Acum, s-a reușit o victorie de etapă împotriva unor aventurieri alogeni care au încercat să aplice la noi măsurile active, activnâie meropriatia. Dar mesajul ironic al lui Isărescu de atunci se potrivește și acum, adresat însă altora: „Mari ambiții, mari dureri”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult