Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Un nou atac speculativ: Cine ar mai fi astăzi în stare să contracareze o eventuală explozie peste noapte a prețului motorinei?

Cozi la carburanți

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Cică oamenii au stat la cozi din benzinării din cauză că suntem o țară de proști și că în niciun caz nu s-ar fi mărit prețul motorinei.

În 2008, atacul speculativ asupra leului a fost parat cu mari eforturi de Isărescu. Guvernatorul a reacținat atunci ca o mangustă și a gâtuit atacatorii, înainte ca ăia să provoace daune. Acum, cine să contracareze o eventuală explozie peste noapte a prețului motorinei?

Au existat informații operative că e posibil să apară majorări semnificative de prețuri, peste noapte. Dar cine să te ajute să blochezi o asemenea manevră, dacă pe domeniu n-ai un Isărescu d-ăla uns cu toate alifiile finanțelor internaționale, ci ai niște băștinași a căror calitate este că nu au nicio calitate deosebită, în afara unor doctorate mânărite?

Explozia prețului motorinei de peste noapte, preconizată de niște Serghei, Artiomi și Ivani, ar fi avut un efect rapid: camionagiii din țară ieșeau în stradă mâine, Bucureștiul ar fi fost un vacarm de tiruri, taxiuri, claxoane și înjurături. Țara ar fi fiert în proteste exact în ziua în care – ce coincidență – tot mâine vine aici Kamala Harris. Numai a țară sigură nu am fi arătat.

Nu a existat decât varianta blocării operative a acestei diversiuni, cu riscul de a genera o mică bulă de tulburare, cu niște cozi de o seară la benzinării. Dar altă variantă de a pune presiune publică nu a existat. Fie îți asumi să aștepți deciziile oficiale în domeniu, dar blochezi țara în proteste în chiar ziua în care vine aici vicepreședintele SUA, fie acționezi, pui presiune publică urgentă și rezolvi treaba operativ.

Câteva informații propagate cu viteză profesionistă către zonele de interes au declanșat lanțul necesar unei atitudini publice rapide. Situația s-a amplificat discret, până când s-a ajuns la punctul critic în rețelele sociale și în media. Presiunea publică a ajuns la nivelul necesar și, într-un final, situația a fost controlată, astfel încât rezultatul să fie cel dorit.

În 2008, Isărescu a demantelat o diversiune autohtonă și a transmis un mesaj ironic. Acum, s-a reușit o victorie de etapă împotriva unor aventurieri alogeni care au încercat să aplice la noi măsurile active, activnâie meropriatia. Dar mesajul ironic al lui Isărescu de atunci se potrivește și acum, adresat însă altora: „Mari ambiții, mari dureri”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Mircea Lucescu poate fi considerat cel mai mare antrenor român, dar, vorbind strict de cifre și performanțe, unii spun că nu se ridică la nivelul marilor antrenori ai lumii. Într-adevăr, și pe mine m-a surprins anvergura imaginii europene a lui Lucescu la moartea sa.

Citește mai mult

Trump și iepurașul / sursa foto: Profimedia

Invitați în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Vasile Bănescu, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, și Francisc Doboș, fostul purtător de cuvânt al Arhidiecezei Romano-Catolice de București, au vorbit despre soarta omenirii, în contextul liderilor mondiali actuali.

Citește mai mult

Pastele cu masca / sursa foto: Profimedia

În ultimii ani, îmi tot amintesc de întâmplările pe care urmează să vi le povestesc și cred că singurul motiv pentru care nu le-am pus pe hârtie până acum este faptul că au avut loc în pandemie. O perioadă bulversantă pentru toți, pe care nu am știut cum să o abordăm, de la care nu-mi vine să cred că au trecut șase ani și la care, bineînțeles, nu mă întorc cu mare plăcere. Așadar, Paștele acela cu mască, în care am stat acasă și în care lumina a venit ea la noi, în loc să mergem noi după ea la biserică.

Citește mai mult