Un pas mic pentru Tudorel Toader, un pas uriaș pentru Liviu Dragnea

Câinii latră, caravana trece!
Din păcate...

Nu comentez articolul, este absolut OK, dar titlul, sorry, extrem, extrem de neinspirat - e o blasfemie; să faci o paralelă între senzaționala debarcare a omului pe Lună, inclusiv vorbele acelea nemuritoare ale lui Neil Armstrong și infama, infecta mânărie juridicoasă Toader&Dragnea e o absolută blasfemie!

In cazul revenirii asuparacompleturilor de cinci judecatori eu vad problema astfel: sa ramana verdictele asa cum sunt dar in privinta celor judecati,cat despre cei ceau dat verdicte strambe si eronate sa fie exclus din instante si sa fie sanctionati cu taierea pensiei,si sa i se confiste tot.
Sa nu ma faceti sa cred ca doamna Livia Stanciu si Cristina Tarcea faceau permanent parte din completuri,daca cineva nu le-a asigurat ca cat timp va da deciziile"asteptate"de sefi care le-a plantat in varful ICCJ ,dumnealor in naivitatea lor nu cunosteau faptul ca aleatoriu e aleatoriu.
Sau aleatoriu e aleatoriu minus 20% din suta la suta ,patru erau extrase numele aleatoriu darcand decizia era doua voturi din cinci,normal venea presedintaICCJ si practic decidea alb sau verde. Cand se va respecta sintagma: nimeni nu e mai presus de lege ,chiar de e presedinte de stat sau a unui complet de 3 sau5 judecatori doar atunci cred ca justitia meritata drepturi ,ori pana atunci adteptam ca si procurorii si judecatorii sa fie pedepsiti prin suspendarea serviciului ori a pensiei atunci va fi infaptuit actul de justitie.

Ar fi fost de dorit ca reforma Justiției din România sa fi fost realizata in alt context astfel încât afirmația destabilizării numai de către PSD a Justiției sa nu fie hazardata fără a aminti „scheletele” din fișetele Justiției. Justiția din România nu a ajuns in acesta situație din cauza PSD-ului, terenul a fost cultivat cu mult timp înainte chiar de către Justiție care si-a creat propriile slăbiciuni. Din cauza tratării numai ca senzațional, cetățenii români nu au realizat ca acesta destabilizare a fost realizata acum mult timp chiar din interior de către Justiția româna, astfel încât faptul ca despăgubirile CEDO plătite nelegal din bugetul public împotriva dispozițiilor art. 56 alin. (3) din Constituția României au fost trecute pre ușor cu vederea de comunitatea din România si nu au fost tratate ca fiind un semnal de alarma ca fiind de drept un atac la drepturile fundamentale cetățenești garantate de Constituție. Din analiza sumara a hotărârilor CEDO care ne situează pe primul loc in rândurile tarilor ex socialiste, si unde se detașează chiar acele caracteristici care ar trebui sa definească justiția si care reprezenta 92 % din totalul hotărârilor CEDO date in perioada 1996-2016: art. 2 – dreptul la viața = 10, absenta anchetei = 113; art. 5 – dreptul la libertate si siguranța = 114; art. 6 (1) – dreptul la un proces echitabil = 426, durata procedurilor =129, neexecutarea hotărârilor = 46; art. 7 – pedeapsa fara lege = 3; art. 8 – dreptul la viața privata = 82; art. 9 – libertatea de gândire, de conștiința si de religie = 1; art. 10 – libertatea de expresie = 25; art. 11 – libertatea de asociere = 6; art. 13 – dreptul la un recurs efectiv = 22; art. 14 – interdicția discriminării = 32; art. 3 – Protocolul 1 – alegeri libere = 5; art. 1 – Protocolul 1 – dreptul la proprietate = 46, dovedesc ca Justiția din România nu era „justa” cu mult înainte de „atacurile” PSD. In temeiul celor de mai sus in opinia mea comunitatea din România ar trebui sa stea in expectativa, sa ia atitudine numai in cea ce privește siguranța cetățeanului (ex. „iertarea” criminalilor sau a demnitarilor corupți), ca la sfârșit după ce se aduna „cadavrele” sa impună o Justiție dreapta fără derapări hotărâri CEDO.
Nu as fi dori sa-i dau dreptate, dar demersul ministrului TuDorel Toader in legătura cu contestarea instanțelor nelegal constituite, este in drept, pe lângă prevederile legislației interne ca fiind de nulitate absoluta de interes public si o respectare a jurisdicției CEDO care prevede obligativitatea unui mecanism intern pentru soluționarea încălcărilor prevederilor Convenției, provăduitorii prezumției de validate a hotărârilor judecătorești uitând a menționa ca acesta validate este data de legalitatea respectării procedurilor legale si nu a rezultatului dorit, fiind echivalent cu un examen de soluționare a unei probleme de matematica la care calculele de obținere a rezultatului sunt evident aiurea dar rezultatul presupus corect. sursa: https://www.juridice.ro/essentials/893/romania-20-de-ani-de-jurisdictie-a-cedo-privire-statistica-si-de-sinteza

Cristian Enache crede ca promovarea, perfect legitima, ( inclusiv cu avizul CCR ) a unor schimbari in Justitie ar decredibiliza sau destabiliza Justitia romaneasca. Morala este ca nu trebuie schimbat nimic, chiar daca insasi ICCJ a incalcat procedurile legale prin nerespectarea modului de desemnare a completului de judecata.
Distinsul autor al acestei postari nu observa ca aceasta bine-venita schimbare nu permite doar condamnatilor sa solicite re-judecatrea proceselor care nu au respectat INTEGRAL procedurile legale, ci si procurorilor care au fost nemultumiti de sentintele acordate ( achitari sau condamnari considerate de procurori ca prea blande ).
Dl. Enache admite, cu timiditate si cu deferenta, ca cei vinovati de nerespectarea procedurii de selectare aleatorie a judecatorilor ar trebui sa fie cercetati si eventual sanctionati.
In concret, cei vinovati sunt doi, adica doua doamne, fosta si actuala sefa a ICCJ, Lidia Stanciu si Cristina Tarcea.
Fac un pariu cu dl. Enache ca doamnele respective nu vor fi deranjate de nimeni !
Pe de alta parte, dl. Enache, in dorintza domniei sale ca nimeni sa nu modifice nimic in Justitia noastra independenta, nu stie sau nu vrea sa stie ca Romania,
compania ne-onoranta a Turciei si Rusiei, este pe podium-ul celor mai sanctionate state la CEDO exact si fix pentru incalcarea drepturilor si libertatilor omului de catre sistemul judiciar.
Este perfect adevarat ca re-judecarea catorva zeci sau poate chiar sute de procese costa si timp si bani, insa DEMOCRATIA COSTA, doar DICTATURILE sunt IEFTINE.
Daca dl. Enache ar rasfoi analele judiciare din lumea democratica, ar afla ca intr-adevar au fost cazuri de achitare a unor persoane acuzate cu probe pentru crima, coruptie, viol, etc, nu pentru ca erau nevinovati, ci tocmai pentru incalcarea unor proceduri judiciare. Este o realitate ! Insa reluarea anchetelor si proceselor respective cu respectarea tuturor procedurilor a dus in unele cazuri pana la urma la condamnare. Sau uneori chiar la achitare.
Marota vehiculata de adversarii PSD, in frunte cu Johannis, cum ca un intreg aparat al Statului, adica Guvern si majoritate parlamentara, s-ar mobiliza pentru a ""salva"" de la puscarie un singur om, recte Dragnea, este, in opinia mea, de o stupizenie absoluta.
Insa chiar daca am putea crede intr-o asemenea aberatie ( Statul in slujba unui singur individ-Dragnea ), daca ""salvarea"" lui Dragnea va inseamna schimbari in Justitie care sa garanteze ca magistratii raspund direct pentru erori sau abuzuri, ca avocatul si procurorul vor fi in sfarsit egali in fatza judecatorului ( pana mai ieri procurorul sedea pe podium-ul salii de tribunal alaturi de judecator, ca doar erau ""parteneri"" conform viziunii doamnelor Stanciu si Tarcea ), daca ""salvarea"" lui Dragnea va inseamna ca eventual, asa sper eu, procurorii sa nu mai fie ""magistrati"", adica egali cu judecatorii, revenind la statutul lor firesc de functionari ai Statului, atunci eu zic ca asa-zisa salvare a lui Dragnea va avea un efect benefic pentru Justitie.....
Din pacate, nu am citit pe acest site nici macar o singura analiza, pertinenta si profesionala, despre sistemul judiciar din Romania, cu bunele si cu relele sale. Toate analizele s-au rezumat la ideea ca orice schimbare promovata de dl. Toader are ca singura menire, ""slavarea"" lui Dragea.
Doar la acest lucru se rezuma analistii sistemului judiciar care scriu aici. Cam putin, si cam prea partinic.
Este perfect legitim sa nu ne placa Dragnea si al lui PSD, avem inca deplina libertate sa criticam orice si pe oricine.
Insa o analiza corecta a sistemului judiciar romanesc necesita, pe langa cunostinte juridice ( si majoritatea criticilor lui Toader sunt ignoranti la acest capitol ) si un pic de luciditate si obiectivitate, fara lozinci pro sau anti, si daca se poate, fara spume la gura si ochi holbati.
Sunt sigur ca, in buna traditie a acestui site, nici aceasta opinie a mea nu va fi acceptata de Big Brother-ul site-ului. Desi nu strica, macar de ochii lumii si pentru evitarea monotoniei, sa existe si opinii diferite, fie ele si contrare celor vehiculate aici.
Dar ""Republica.ro"" este un site particular si, din aceasta perspectiva, are tot dreptul sa cenzureze opiniile care nu sunt pe placul fondatorilor. Ca acest lucru nu este tocmai democratic, e o alta discutie.
Dar nu pot sa nu remarc cu tristetze ca daca Big Brither cenzureaza adesea opiniile contrare ( e totusi dreptul site-ului ), nu cenzureaza si unele postari exprimate intr-un limbaj suburban, insultator, de mahala, daca aceste opinii sunt ""pe linie"".

Treaba e, dupa cat se pare, ca sentintele definitive au fost date de completuri ilegal constituite. Nu ma prea pricep, dar dupa mintea mea, daca as fi fost condamnat de un astfel de complet (repet, ilegal constituit), as cere imediat anularea sentintei, si cu siguranta as castiga. Va intreb atunci ce e mai bine: anularea sentintelor pentru fiecare in parte (deci scapa toti), sau legiferarea cu obligatia reluarii procesului ?

Din ceea ce s-a făcut public până acum rezultă că este o legătură de cauzalitate directă între cele două ilegalități ( constituirea completurilor de 5 și protocolul strict secret încheiat cu SRI ) comise de către colegiul director al ÎCCJ.
Conform acelui protocol secret se desemnau un număr limitat de magistrați care să colaboreze cu SRI având acces la documentele strict secrete ale SRI și ca urmare era necesar ca în fiecare complet să existe obligatoriu un astfel de magistrat.
OUG pentru repunerea în termen nu trebuie decât să modifice articolul 428, aliniatul 2 din Codul de procedură penală la care să adauge și litera „d” de la articolul 426 din același cod.
În rest „lung prilej de vorbe și de ipoteze”.

Acum vreo două luni, Liviu Dragnea întreba senin ”Care DNA? Mai există DNA?”.
Cîți s-ar mira sincer dacă peste o săptămînă va întreba ”Care justiție? Mai există justiție?”?