Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Un vlogger irlandez a venit în Transilvania să-l „omoare” pe Dracula: „Această asociere de brand e cam ieftină. Ardealul e un loc de vis, în topul celor mai frumoase 5 regiuni din Europa”

Language Tsar

Conor Clyne, cunoscut sub numele de Language Tsar, este un vlogger de călătorii britanic/irlandez care a făcut recent câteva video-uri în care prezenta experiența pe care a avut-o explorând România. După ce ne-a vizitat Capitala, București, Conor s-a aventurat spre centrul țării, spre magica Transilvanie, unde a făcut un video de călătorie „epic”. 

Călin: Salut, Conor! Ce știai despre Transilvania înainte să o vizitezi?

Conor: Trebuie să mărturisesc că, deși numele „Transilvania” este extrem de cunoscut în străinătate, din cauza asocierii lui cu romanul „Dracula” de Bram Stoker, nu aveam niciun fel de cunoștințe exacte despre Transilvania înainte să încep să mă documentez pentru călătorie.

Primul lucru care m-a lovit a fost comunitatea istorică germană din regiune și contribuția ei la dezvoltarea României, fie că este vorba despre literatura Hertei Müller sau despre mandatul de primar de Sibiu al actualului președinte al României, Klaus Iohannis. Etnicii germani au lăsat o amprentă valoroasă și de neșters asupra țării, iar acest lucru este evidențiat în mod deosebit de peisajul arhitectural al Transilvaniei.

Calin: Așadar, ca vizitator străin, ai găsit foarte interesantă moștenirea germană pe care ai întâlnit-o în România?

Conor: Da, cu siguranță. Foarte puțini europeni sunt conștienți de existența acestei comunități și de faptul că orașele istorice saxone precum Sibiu, Brașov și Sighișoara sunt locuri uimitoare de vizitat. Este o imagine foarte diferită de cea pe care o prezintă media occidentale. 

Calin: Ai menționat cartea „Dracula” și conexiunea ei cu Transilvania. Crezi că asocierea Transilvaniei cu romanul lui Bram Stoker este pozitivă sau negativă pentru imaginea regiunii?

Conor: Bram Stoker a scris „Dracula” având foarte puține cunoștințe despre Transilvania sau despre istoria ei și a scos personajul Vlad Țepeș din context făcându-l vampir în cartea sa. Așadar, conexiunea dintre Transilvania și faimosul vampir este fără valoare și întotdeauna mă face să zâmbesc ironic atunci când românii și vizitatorii străini nu sunt conștienți că Dracula este în esență creația fantastică a unui autor britanico-irlandez.

Acestea fiind spuse, Dracula oferă regiunii notorietate, în special pentru promovarea Castelului Bran și a altor situri istorice care sunt asociate cu Vlad Țepeș și prezentate ca având legătură cu Dracula. Din nefericire, găsesc această asociere cu Dracula cam ieftină și este păcat, având în vedere potențialul enorm pe care Transilvania îl are datorită culturii ei variate și frumuseții ei bucolice. Așa că, deși Transilvania se bucură de pe urma asocierii cu Dracula de beneficii în ceea ce privește numărul de turiști, simt că acest lucru scade într-o anumită măsură valoarea brandului.

Calin: Ai vizitat toate cele 50 de țări recunoscute ale Europei. Unde ai plasa Transilvania, luând în considerare frumusețea ei naturală și arhitecturală?

Conor: Chiar aproape. Islanda rămâne, probabil, țara mea preferată din Europa, datorită peisajului, care este cu adevărat fenomenal, dar Transilvania este clar, pentru mine, în topul celor mai frumoase cinci regiuni din Europa. Să-mi închei călătoria conducând pe Transfăgărășan, a sa panoramă unică și uimitoare, a fost cireașa de pe tort din această excursie remarcabilă. De neuitat!

Calin: Te-ai referit, de asemenea, la cultura „variată” a Transilvaniei. Ce tipuri de culturi ai întânit acolo? Nu doar română și germană?

Conor: Transilvania are diferite etnii, în afară de majoritatea română, care adaugă o savoare în plus amestecului. Locuitorii de etnie maghiară, germană, roma oferă regiunii o infuzie lingvistică, arhitecturală și culinară mai elaborată decât s-ar aștepta un vizitator în timpul unei excursii în România.

Calin: Ai menționat minoritatea roma ca una dintre etnii. În video-ul tău, ai intrat într-o mahala roma. Ce te-a motivat să mergi acolo? Nu ți-a fost frică?

Conor: Romii au o reputație negativă în Europa și uneori aceasta este conectată disproporționat la însăși România. Am observat când plecam o zonă locuită de romi dintr-un orășel și a fost o decizie de moment. Prietenul meu a avut o atitudine de genul: „La naiba, hai să o facem!”

După cum puteți vedea în acea parte a video-ului unul dintre copiii romi este politicos și încântat să încerce să vorbească în germană cu mine. Răspunde, de asemenea, în romani când îl întreb. Din păcate, ceilalți copii erau destul de nepoliticoși și mi-au cerut bani ca să vorbească cu mine în Romani. Au început, de asemenea, să deschidă ușa din spate, unde se afla echipamentul. În acel moment, am decis să plecăm… așa că, deși nu a fost o experiență intimidantă, a fost nevoie de prudență în interacțiunea cu copiii de acolo.

Calin: În final, cum ai rezuma călătoria ta în Transilvania?

Conor: De vis! Transilvania este un loc magic pe care fiecare călător din Europa ar trebui să îl viziteze. Cu siguranță, mă voi reîntoarce în curând. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu-mi place imaginea de circ cu maimuțe pe care o transmite articolul ăsta. Mă puteam lipsi de admirația unui vlogger irlandez care a venit bou și a plecat vacă!
    • Like 0
  • Joe Doe Joe Doe check icon
    Propaganda ungara a distrus siimaginea regelui vlad tepes.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult