Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Irlandezul care le-a arătat românilor ce cred străinii cu adevărat despre ei. „Cetățenii informați din Europa par mult mai avizați în ceea ce privește realitatea din România decât jurnaliștii”

Conor Clyne

Conor Clyne, un prieten de-al meu irlandez (fost avocat într-un cabinet de avocatură de top din Bruxelles), a dezvoltat de curând o inițiativă interesantă. Urmând să călătorească în România, și-a propus să meargă în poate cel mai cosmopolit loc din Europa (Place Luxembourg – Bruxelles) și să facă un „studiu”. A întrebat circa 20 de persoane de naționalități diferite ce cred despre România în interviuri de maximum 2 minute. 

Cu impresiile europenilor despre România a mers la București, acolo unde i-a întrebat pe români ce cred despre ce cred europenii despre ei. Discuțiile avute au fost sintetizate într-un film interesant și atipic (de circa 15 minute), care a strâns deja pe Youtube cca 90.000 de vizualizări. În ceea ce mă privește am fost „asistentul” de la Bruxelles pentru realizarea acestui film. 

Călin: Salut, Conor! Canalul tău, Language Tsar, se focusează pe multilingvism și călătorii. Cum ți-a venit ideea să faci un video despre România?

Conor: Am fost în România de multe ori și am învățat chiar câte ceva din frumoasa voastră limbă, dar am fost, de asemenea, uimit de reacția pe care am primit-o în legătură cu călătoriile mele aici, la întoarcerea în Europa de Vest. Erau multe stereotipuri și unele dintre ele erau false, așa că am devenit curios în legătură cu imaginea pe care România o are în Europa.

Călin: Care sunt stereotipurile despre care ai descoperit că sunt false?

Conor: Unele dintre cele pe care le-am auzit au fost că România este o țară săracă și periculoasă, că românii sunt țigani, că fetele românce sunt prostituate.

Călin: Serios? Și cum te-ai simțit când ai auzit aceste stereotipuri?   

Conor: Dezamăgit și frustrat. Mi s-a părut că mulți oameni sunt plini de prejudecăți, gândesc simplist și sunt induși în eroarea de reprezentarea românilor în media.

Călin: Așa că te-ai gândit că, dacă ai face un video, ai putea schimba această percepție?

Conor: Este puțin probabil ca un singur video de pe YouTube să aibă un impact major asupra percepției legate de o țară, așa că am vrut mai mult să prezint imaginea României așa cum o evaluează diferite naționalități europene și să văd reacția românilor la această imagine. Mi-am propus mai degrabă să încep o discuție în țară despre cum poate fi îmbunătățită imaginea României.

Călin: De ce ai ales Bruxelles-ul ca loc de filmare pentru prima jumătate a videoului tău?

Conor: Bruxelles este un oraș pe care îl cunosc foarte bine, de vreme ce am petrecut câțiva ani lucrând în inima instituțiilor UE și în „euro-bulă”. Știam că va fi ușor să intervievez multe naționalități de pe tot cuprinsul Europei într-un singur loc și era destul de probabil ca ei să fie mai familiarizați cu românii decât cei din alte orașe.

Călin: Te-au surprins răspunsurile lor?

Conor: Un pic, pentru că erau mai favorabile României decât mă așteptasem. Păreau mult mai informați, aproape toți au avut colegi și prieteni români și mulți dintre ei și vizitaseră țara. Unul a comentat chiar că „vechile stereotipuri sunt moarte”. Nu părea că se întâmplă însă asta, dacă citeai media britanice senzaționaliste înainte de înlăturarea restricțiilor de muncă pentru români. Un britanic pe care l-am intervievat a lăsat că această acoperire media a fost foarte nedreaptă. 

Călin: Așadar, ce ai descoperit la Bruxelles a fost că există o discordanță între felul în care România este prezentată de media din multe țări și părerea oamenilor care au vizitat-o?

Conor: În mod clar! Cetățenii informați par mult mai avizați în ceea ce privește realitatea din România decât jurnaliștii care sunt interesați în primul rând să prezinte o a numită poveste despre țară pentru scopuri politice interne (cum s-a întâmplat în UK).

Călin: Apoi ai venit la București cu trei dintre cele mai frecvente imagini pozitive și negative despre România. Cum te-ai simțit să zbori în România după Bruxelles?

Conor: Eram destul de entuziasmat (după cum se poate vedea și pe filmare) și curios în legătură cu felul în care vor merge lucrurile în București. Aceasta a fost de asemenea și prima dată când filmam în stil vox pop, așa că totul era nou pentru mine.

Călin: Au reacționat românii diferit decât oamenii din Bruxelles atunci când ai încercat să îi intervievezi?

Conor: Da, românii au fost mult mai timizi și puțin suspicioși în legătură cu motivul pentru care cineva are o cameră și le pune întrebări. Bruxelles-ul, ca și Belgia, e capitala politică a Europei. Sunt echipe de filmare peste tot, nu este o imagine neobișnuită acolo. Oamenii de la București au fost cu siguranță mai reticenți.

Călin: Dar ai putut totuși intervieva o varietate destul de oameni în București? Cum s-au raportat la imaginea pe care România o are în Europa?

Conor: Cele trei stereotipuri pozitive erau că femeile românce sunt frumoase, că peisajele sunt uimitoare și că românii sunt prietenoși. Mi-am dat seama că, începând cu lucrurile pozitive oamenii erau motivați și fericiți să comenteze. Cei mai mulți români cu care am vorbit au fost de asemenea de acord în mare parte cu percepțiile negative despre țară: corupție, probleme cu infrastructura și faptul că romii din România provoacă probleme sociale cerșind. Mi-au împărtășit și ideile lor pentru rezolvarea acestor probleme.

Călin: Așadar care este concluzia ta după ce ai realizat acest video? Cum pot românii să îmbunătățească imaginea României peste graniță?

Conor: În mod clar, educația a fost o temă majoră, atunci când i-am întrebat pe români despre această chestiune. Educația pe două nivele. Creșterea nivelului de educație al românilor pentru a avea un succes mai mare la nivel european și pentru a proiecta o imagine mai bună și, de asemenea, educarea celorlalți europeni asupra realităților din România și încurajarea mai multor oameni să viziteze țara, de vreme ce persoanele care a făcut-o au o imagine mult mai informată și, în final, mai favorabilă României. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mike mike check icon
    Macar noi avem "creoli" care cersesc doar; altii au "creoli" care se arunca in aer si fac mii de victime...chiar in Bruxelles.
    • Like 0
  • Credeam ca am scris un comentariu corect, avizat si documentat. Nu inteleg din ce motiv a fost "eliminat" dintre comentariile la acest articol ???????
    • Like 0
  • Joe Doe Joe Doe check icon
    Media acum are bias,in functie de cine le plateste salariul.
    • Like 0
    • @ Joe Doe
      Cam asa, John Doe, fara sa mai socotim ca - din cate aud - pretul la 'Condeieri" scade pe zi ce treca - ca si calitatea, de altfel ! Parca lumea a "uitat" sa mai scrie din convingere... Si, oricum, e stresant sa devii jigodia pe care o doreste Patronul, nu ? In cele din urma, uiti cine erai...ce iubeai, cu ce echipa de fotbal tineai - tot ce era al tau, a disparut !
      • Like 1
  • check icon
    P.S. Cei care-și închipuie că imaginea unei țări se construiește «politic» se înșală. Ce imagine poate avea o capitală unde mașinile sunt parcate aiurea (inclusiv și mai ales unde este semnul staționarea interzisă),pietonii merg pe stradă, iar mașinile stau pe trotuare, iar șoferii claxonează ca demenții, peste tot atârnă sărme etc. Am dat exemple vizibile, nu mai intru în detalii...
    • Like 1
  • check icon
    În toată lumea, sunt foarte puțini jurnaliști care-și permit sau vor să fie obiectivi, căci ei lucrează pt. niște entități(patroni,firme,agenții), ce impun ce „adevăr„ să fie dat publicului și care PLĂTESC până la urmă serviciile acestora. Ca atare oamenii care vor să cunoască cât de cât o țară, se interesează despre ea din surse serioase,
    diverse,(exclus cotidiene,jurnale,etc.), pt. a face o „medie„ a informațiilor dacă nu pot să o viziteze. În cazul de față, da, în linii mari s-a spus adevărul, avem o țară și femei frumoase dar coruptă la toate nivelurile, cu pb. de integrare socială,educație deficitară,etc.Frumos reportaj.
    • Like 3
    • @
      1. obiectivitate nu exista; nu la subiectii umani, ci doar la camerele de inregistrare 24x7; dar cine se poate utiliza tot acest volum de informatie? este nevoie de un subiect uman [robotii inca nu reusesc asta] care sa deosebeasca informatia de zgomot; iar ceea ce definim informatie, si ceea ce definim zgomot difera in functie de ce anume cautam: dirijarea traficului? identificarea autorilor unui jaf in apropiere? soferi agresivi? prin urmare, nici ziaristii, ca nici un alt om, nu sunt obiectivi, by design; tot ceea ce i se poate cere unui ziarist este profesionalism; asta presupune constientizarea propriilor limitari, determinate cultural, care ii deformeaza in mod inevitabil vederea, si hotararea de a obtine o imagine cat mai apropiata de adevar, prin verificarea informatiei din cat mai multe surse independente [minim trei] si verificarea relatarii sale de catre cat mai multi colegi [ediate, supraeditare, viza bun de tipar, etc]; 2. intr-adevar, pentru confort psihologic, ziaristul trebuie sa incerce sa lucreze la acel patron ale carui vederi se potrivesc cel mai mult cu ale sale; desigur, este posibil sa ajungi la concluzia descurajanta ca nici un organ media nu serveste interesul public, ci interesul unui grup restrans, al unei familii sau al unui individ, iar atunci fie sa te inrolezi, ca orice mercenar, pentru ca si tu si copiii tai trebuie sa manance, sau se te arunci in freelancing - care tot un fel de mercenariat este, doar ca pe bani si mai putini si cu riscuri personale si mai mari pentru tine; 3. si, da, de acord, publicul trebuie sa incerce sa se informeze din cat mai multe surse, dar de ce EXCLUS din presa? e gresit!; daca acolo, in presa, se concentreaza puroiul distorsiunii informatiei in folosul portofelelor grase, nu ar trebui sa fie citite si acelea, sau TOCMAI acele surse, pentru a sti cine sunt nestimabilii? 4. in final, propun si aici, pentru a nu stiu cata oara, ca macar in Romania sa ajungem la nivelul de transparenta in care atat mijloacele de informare CAT SI ZIARISTII sa isi publice sursele de finantare, respectiv sursele de venit. Atunci vom sti clar cine pe cine citeste.
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult