Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Unde se vor duce banii din majorările de taxe și impozite?

Taxe și impozite

Foto: Inquam Photos

Analiza proiectului măsurilor fiscale arată foarte puține tăieri de cheltuieli în sectorul public (impact bugetar circa 1% din cheltuieli) vs. extrem de multe taxe majorate la privat (microîntreprinderi, PFA, companii mari, bănci, IT, agricultură, construcții, HoReCa). În total? 500.000 de companii afectate, cu peste 2 milioane de angajați. Aproape toți din privat plătesc direct și absolut cu toții o să decontăm (prin inflație și dobânzi mai mari) … dar nu se spune pentru ce plătim? Unde se duc banii?

Este șocant cum politicienii trec, fără pic de rușine, de la o extremă la alta în mai puțin de o lună. Nu și-au asumat prima variantă de modificări fiscale („scăpată pe surse”) deoarece „nu vrem să destabilizăm mediul de afaceri” … și acum susțin a cincea variantă mult mai dură. Este șocant să vezi cum sunt „susținute” aceste modificări anticapitaliste, cu lozinci și conspirații, zero analize. Spre exemplu, microîntreprinderile cu profituri mari sunt acuzate, la pachet, că fac optimizare fiscală. Zero cifre și analize, doar niște exemple generale aruncate cu siguranță și tupeu maxim de toți cei care vociferează.

Eu singur am făcut o analiză în câteva ore de weekend și am demonstrat că 80% din microîntreprinderile cu profit peste 30% NU au nicio legătură cu optimizarea fiscală: funcționează de peste 8 ani, au peste 2 angajați, au făcut investiții, au credite și mulți clienți. Din cele 20% rămase, probabil 10% fac aceste optimizări fiscale la limita legii … restul de 90% sunt corecte.

Economia frânează puternic, de la 6% în 2021, la 4% în 2022 și un avans de doar 1,5% anul acesta. Inflația vă rămâne ridicată, mai ales cu aceste noi taxe (sunt atât de multe că au fost necesare peste 100 de pagini pentru a le detalia). Nu trebuie să știi multă economie ca să înțelegi că este total nepotrivit să majorezi generalizat taxele într-un asemenea context. Oare ce se va întâmpla în 2024 dacă, în ciuda creșterii taxelor, veniturile la buget vor scădea? Vor crește TVA-ul și alte taxe?

În timp ce sectorul privat este suprataxat, am mai aflat o știre de la Poliția Româna, via G4Media: Zero capturi de droguri în ultimii 2 ani în portul din Constanța.  Asta după ce, în ultimul deceniu, au fost capturate aproape 10 tone! În 2022 și 2023 - nicio captură. Scanerele de la vamă „nu funcționează”. Pentru ce plătim?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Unde se duc banii? O mare parte pe dobanzile mai mari pe care le va plati statul la imprumuturi de aici inainte.
    • Like 2
  • Cum, nu știm unde se vor duce banii din majorările de taxe și impozite? Se astupă gaura din buget. Iar menținerea acestor taxe și anul viitor va permite bugetarilor continuarea desfrâului, a cheltuirii ineficiente a banului public. Poate le vine mintea la cap celor care tot votează cu PSD sau cu anexa lui (PNL).
    • Like 2
  • Mihai check icon
    Cum nu e clar ce platim? Platim aparatul bugetar supradimensionat si populat de incompetenti spagari cu relatii, platim sinecuristii gen Daianu si alti abonati la functii bine platite, pensii speciale de la 40 de ani, contracte cu dedicatie din care sa pice spaga. Nimic nou...
    • Like 2
    • @ Mihai
      Dar despre ,,pensiile nesimtite ,,nu spune nimeni nimic ? Acolo se duce mare parte din buget. ! Tot isi ,,dau cu stangul in dreptul ,, si nimic concret ,Cred ca ar fi instare sa renunte la banii de la UE ,in favoarea pensiilor nesimtite !!
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon