Urmărește LIVE, pe România Nedescoperită, pregătirile de sărbători din Maramureș!

În pagina de Facebook România Nedescoperită, românii considerați adevărate tezaure umane vii ne învață LIVE cum să așteptăm sărbătorile! Miercuri, de la ora 19.00, aflăm cum să ne pregătim casa și masa după datinile păstrate de mătușile din Oaș.

Astăzi putem să străbatem, cu ajutorul tehnologiei, distanțe pe care ne-ar fi greu să le parcurgem fizic pentru a-i cunoaște pe cei care păstrează tradițiile românilor.

Cu puțin timp înaintea sărbătorilor, pagina de Facebook România Nedescoperită aduce mai aproape tradițiile românești de iarnă cu ajutorul unor oameni care păstrează vii meșteșuguri și obiceiuri de care, poate, cei mai tineri nici nu au auzit vreodată. Iconarul Nicolae Muntean, cojocarul Dumitru Sofonea, doinarul Nicolae Pițiș și tușa Floare Finta sunt păstrătorii unei culturi populare atât de prețioase, încât au fost declarați „Tezaure Umane Vii” de către Ministerul Culturii. România Nedescoperită vi i-a prezentat în această toamnă pe toți patru și le-ați putut cunoaște astfel povestea de viață care se leagă de felul cel vechi de a trăi al românilor. Înainte de sărbători, îi puteți întâlni din nou și puteți afla chiar de la ei, în direct, cum arătau, pe vremuri, Crăciunul și Anul Nou în câteva sate îndepărtate din România.

„Ne adunam la frăgar, lângă biserică, să pornim de acolo cu toții”

„Trei nopți și trei zile la Căciun tot jucai, la Anul Nou, două, și la Bobotează una”, povestește doinarul Pițiș, din Țara Lăpușului, despre petreceau pe vremuri oamenii de sărbători.

Iconarul Nicolae Muntean din Vinerea, judeţul Alba, își amintește de zilele în care, copil fiind, mergea să colinde împreună cu ceilalți băieți din sat. „Noi, copiii, alergam prin tot satul ca să primim nuci și colaci”, poveștește acesta. Cu straița pe umăr și cu încălțări cu două numere mai mari, Nicolae Muntean pleca să se întâlnească cu prietenii săi. 

„Ne adunam la frăgar, într-o parte a satului, lângă biserică, să pornim de acolo cu toții. După aceea, greu te mai alipeai unui grup, erai considerat intrus. Și strigam toți: Bună Dimineața la Moș Ajun. Porneam aproape în fugă, iar la porți ieșeau oamenii cu nuci, cu colaci, cu mere. Și mai aveau câte unii strânși bani mărunți, pe care ni-i aruncu ca să ne întărâte. Și după aia mergeam acasă și eram atât de făloși pentru ce adunaserăm”, povestește iconarul Nicolae Muntean. În ziua de Crăciun se făceau Craii, un obicei legat de povestea celor trei crai de la Răsărit și despre regele Irod. „S-au găsit compuneri ale unor copii de școală de pe la 1900, în care era vorba despre crai”, spune iconarul.

Pieptarul pe care Moș Sofonea l-a făcut în urmă cu 75 de ani

Cojocarul Dumitru Sofonea și soția lui au primit de curând un pieptar la cârpit. Fusese făcut în urmă cu 75 de ani chiar de mâna copilului Dumitru Sofonea, care își făcea ucenicia în cojocărit. Împreună cu soția lui, povestește despre vechile tradiții de Crăciun și de Anul Nou. În fiecare an se făcea o ceată de feciori, iar la poarta unuia dintre ei se punea un brad, ca să știe toată lumea de unde vin colindării. Apoi începeau să colinde și îi „zoreau” prima dată pe preot și pe primar. În ziua de Crăciun, mergeau toți la biserică îmbrăcați în cojoace albe. „Toată lumea era în portul ăsta”, povestește soția lui Moș Sofonea, care spune că în tinerețe purta doar haine făcute de mână.

Miercuri, de la ora 19:00, românii se vor putea întâlni pe pagina de Facebook România Nedescoperită cu tușa Floare Finta Țara Oașului

O Românie de poveste

Pagina de Facebook România Nedescoperită face accesibilă oricui acea Românie de poveste aflată la capătul cărărilor neumblate sau la marginea unui sat de munte.

Cu ajutorul ei, oricine a putut lua parte la o șezătoare autentică din Oaș, un recital de fluier susținut de ultimul doinar, o lecție de cojocărit ori de pictură naivă pe sticlă.

Personalitățile recunoscute drept Tezaure Umane Vii pentru păstrarea obiceiurilor străvechi și-au spus aici poveștile în direct. Românii au putut astfel intra în legătură cu Moș Sofonea, cojocarul din Drăguș, judeţul Braşov: „Tata a fost cojocar și i-a învățat pe mai mulți. Și, la rândul meu, când am fost de a cincea la școală, mi-a zis: Norma - faci atâtea, te duci cu schiurile. Nu faci, nu te duci. Pe strada noastră era un pârâu. Și când făcea pod de gheață, păi te duceai câte 100 de metri și numai de două ori dădeai din bețe”, îsi amintește Dumitru Sofonea.

Totodată, l-au ascultat pe Pițiș, doinașul din Țara Lăpușului. „Or dispărut multe hori. Cu cânepa nu mai horește nimeni. Nu mai seceră nimeni, numai combinele, combinele nu horesc. Numai cu oile am mai putea hori. Nu știe tineretul a hori. Nu se mai horește cu boii. Cu cătănia, cât de mândru cântau fetele de băieții în cătane, cât de mândru cântau băieții de fete... Nu mai cântă”, le-a spus doinarul Pițiș celor adunați în fața ecranelor.

Iconarul Nicolae Muntean crede că icoana ar trebui făcută de un artist aflat la maturitate, care să pună în ea dragoste și să aducă în casa oamenilor o bucurie și o bucată din biserică. Iar să faci acest lucru este de multe ori o încercare. „Când o faci cu suflet, o faci mult mai greu. Și, pe lângă asta, eu simt, o zi-două după ce lucrez, că sunt vlăguit. Pentru mine fiecare icoană pe care o fac este un început”, povestește iconarul.

Pagina de Facebook România Nedescoperită i-a purtat pe cei care au accesat-o și la o șezătoare din Țara Oașului, unde au cunoscut-o pe Tușa Floare. Aceasta a învățat să lucreze în copilărie și, odată cu meșteșugul, a deprins o lecție de viață, pe care le-a transmis-o la rândul ei celor care o privesc. „Îmi plăcea să fac de toate, să cos, să mă îmbrac, să mă duc la dans, să fac chită. Când am fost de 13 ani am băgat chita în cuptor. Trebuie să ai ambiție să faci, că, de n-ai ambiție, nu faci nimic. Pui mâna și faci, și bine, și rău. Numai așa te înveți”, crede Tușa Floare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp