Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Ursula von der Leyen vine la București pentru a prezenta evaluarea privind PNRR. Pe ce vrea România să cheltuiască 29,2 miliarde de euro

Ursula von der Leyen

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine luni la Bucureşti, pentru a prezenta evaluarea privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. După amiază, ea se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Florin Cîţu, iar ulterior va vizita împreună cu aceștia Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, care ar urma să beneficieze de fonduri din partea programului NextGenerationEU.

România urmează să primească prim mecanismul european de cooperare și reziliență 29,2 miliarde de euro - 14,248 de miliarde de euro sub formă de granturi și 14,935 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.


PNRR este structurat pe 15 componente care acoperă şase piloni: tranziţia verde; transformarea digitală; creşterea inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii; coeziunea socială şi teritorială; sănătate, rezilienţă economică, socială şi instituţională; politici pentru noua generaţie.

Cea mai mare alocare bugetară este la Transporturi 7,6 miliarde euro, pe locul doi aflându-se Educația, cu 3,6 miliarde euro, în timp ce Sănătatea va primi 2,5 miliarde de euro.

Iată cele mai importante investiții prevăzute în PNRR

1. Managementul apei. Buget: 1,46 miliarde euro

Exemple:

- 600 milioane euro pentru apă+canalizare în localități cu peste 2000 locuitori;

- 168 milioane euro Program prima conectare - 88.000 de gospodării vor primi bani pentru conectare

2. Împădurim România și protejăm biodiversitatea. Buget: 1,173 miliarde euro

Exemple:

-730 milioane euro - Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri inclusiv în păduri urbane (45.000 de hectare noi de pădure)

3. Managementul deșeurilor. Buget: 1,2 miliarde euro

Exemple:

-452 milioane euro - Înființarea de centre de colectare prin aport voluntar

- 84 milioane euro - Centre integrate de colectare prin aport voluntar destinate aglomerărilor urbane

4. Transport sustenabil - Buget: 7,6 miliarde euro

Exemple:

3,1 miliarde euro - autostrăzi (434 km)

Construcții infrastructură rutieră situate pe rețeauaTEN-T Core:

- A7 – Ploiești-Pașcani - 324 km

- A8 –Tg.Mureș-Miercurea Nirajului și Leghin-Tg. Neamț(Moțca) - 59 km

- A1 - Secțiunea Marginea-Holdea - 9 km

- A3 - Nădășelu-Poarta Sălajului - 42 km

600 milioane euro - metrou

-M4 București: Gara Filaret de Nord (6 stații) - 5,2 km

- M1 Cluj-Napoca: SF.Maria - Europa Unită (9 stații) - 7,5 km

3,5 miliarde euro - modernizare și reabilitare cale ferată (315 km)

- 315 km linii de cale ferată modernizate cu o capacitate crescută cu 30% și cu ERTMS 2 instalat

- 110 km linii de cale ferată electrificată

- 400 km de căi ferate reînnoite cu o viteză mărită de 15%

- 400 milioane euro - material rulant (locomotive electrice + infrastructură alimentare hidrogen)

Siguranță rutieră: Cele 267 de puncte negre existente în 2021 vor fi reduse cu cel puțin 120 (45%)

5. Fondul pentru Valul Renovării. Buget estimat: 2,2 miliarde euro

Exemple

- 987 milioane euro - Schema de granturi pentru eficiența energetică - blocuri (1.500 - 2.000 blocuri)

- 1,2 miliarde euro - Schema de granturi pentru eficiență energetică - clădiri publice

6. Energie. Buget: 1,6 miliarde euro

Exemple

-400 milioane euro: Infrastructura de distribuție de gaz natural în combinație cu hidrogenul verde 

- 460 milioane euro: Noi capacități pentru producția de electricitate din surse regenerabile

7. Cloud guvernamental și servicii publice digitale. Buget: 1,9 miliarde euro

Exemple

- 560 milioane euro - infrastructură cloud și migrare în cloud

-  400 milioane euro - Investiții pentru realizarea unui sistem integrat de eHealth și telemedicină

8. Reforme fiscale și reforma sistemului de pensii. Buget: 456 milioane euro

Exemple

- 10 milioane euro - Crearea Băncii Naționale de Dezvoltare

- 80 milioane euro - sprijin pentru evaluarea dosarelor de pensii + servicii electronice pentru sistemul național de pensii

- 161 milioane euro - operationalizarea platformei de Big Data + case de marcat electronice pentru firme

9. Mediul de afaceri și cercetare, dezvoltare & inovare. Buget 2,6 mld euro

Instrumente financiare

- 500 milioane euro -Garanția de portofoliu pentru reziliență și acțiune climatică (partener FEI)

- 400 milioane euro - Fondul de fonduri de capital de risc pentru IMM-uri si mid-caps (partener FEI)

- 300 milioane euro - Fond de Fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes (partener: BEI)

 GRANTURI

- 500 milioane euro - digitalizarea IMM

- 500 milioane euro - Microelectronică – Procesoare cu putere redusă și semiconductori (participare consorțiu european)

10. Fondul local pentru tranziția verde și digital.  Buget: 2,1 miliarde euro

Exemple

-282 milioane euro - Construcția de locuințe pentru tineri / locuințe de necesitate / locuințe pentru specialiști în sănătate și educație

- 4.418 de unități de locuit pentru tineri din comunități/grupuri vulnerabile

- 1.104 de unități de locuit pentru specialiști în sănătate și educație

- 580 milioane euro - Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziția de vehicule nepoluante)

- 1135 vehicule noi nepoluante cu zero emisii gaze de eșapament 

11. Turism și cultură. Buget 449 milioane euro

Exemple:

- 247 milioane euro -Amenajarea a 3000 km de trasee velo naționale

- 68 milioane euro - Muzee și memoriale, finanțare construcții noi/restaurare

- Modernizarea și crearea muzeelor memoriale 

12. Sănătate. Buget 2,5 miliarde euro

Exemple:

- 795 milioane euro - Investiții în infrastructura spitalicească publică - echipamente și dotări, ATI nounăscuți, reducerea riscului de infecții spitalicești

- 518 milioane euro - Investiții în infrastructura spitalicească publică - infrastructură nouă

13. Reforma Socială. Buget 196 milioane euro

-Implementarea venitului minim de incluziune (VMI)

14. Reforma sectorului public, creșterea eficienței justiției și întărirea capacității partenerilor sociali. Buget 152 milioane euro

Exemple:

- Reforma funcției publice prin digitalizare și managementul parcursului de carieră

- Modificarea și modernizarea legislației privind sistemul de salarizare

- Intensificarea luptei împotriva corupției

- Examen național

15. România educată. Buget 3,6 miliarde euro

Exemple:

-478 milioane euro - Schemă de granturi pentru digitalizarea școlilor

- 500 milioane euro - Programul de prevenire a abandonului școlar

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cine din toti cetatenii eu i-au aprobat aberatiile? Referendum ceva?!
    • Like 0
    • @ Aloha Dieux
      De ce vă opriți la jumătate? N-ar fi mai bine ca toate deciziile să fie luate prin referendum?
      În felul acesta nici n-am mai avea nevoie de guvern. Și nici de parlament.
      Evrika!! Am rezolvat și cu corupția și cu incompetența. În plus, poporul are întotdeauna dreptate.... numai avantaje.
      • Like 0
  • Nu mai bine ar veni cu solutii de cost similare cu cele actuale si facilitate de utilizare identica iar doar dupa sa ceara tranzitiile lu peste?
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult