Foto: Inquam Photos / George Călin
Până la finalul lunii mai, România urmează să depună la Bruxelles dosarul privind PNRR, ce va include proiectele pentru care dorim să atragem bani europeni în vederea redresării economice și creșterii rezilienței.
De menționat că valoarea sumei pe care România dorește să o atragă este de 29,2 miliarde lei și este formată din două componente:
1. Granturi în valoare de 13 miliarde euro
2. Împrumuturi la dobânzi reduse, în valoare de 16 miliarde euro
România a optat pentru a atrage toți banii alocați de Comisia Europeană prin Planul National de Redresare și Reziliență (PNRR), spre deosebire de alte state europene care, cu excepția Italiei, au fost mai rezervate în a lua componenta de împrumuturi din PNRR. Împrumuturile, care înseamnă 16 mld. de euro din cele 29,2 mld. de euro alocate României, ar însemna circa 7% din PIB în plus la datorie în acest moment (47% din PIB). Datoria publică a României a crescut în 2020 cu 102 miliarde de lei (21 de miliarde de euro), mult peste ceea ce poate împrumuta guvernul prin PNRR. Diferența este că banii împrumutați prin PNRR nu pot fi folosiți în consum și salarii, ci doar în investiții.
Într-un interviu pe care l-am acordat recent Ziarului Financiar am afirmat următoarele:
Partea de împrumuturi poate fi un lucru pozitiv, cu condiția ca banii să fie investiți inteligent. Faptul că ne ducem și luăm inclusiv partea care presupune împrumuturi în partea noastră, într-adevăr cu dobânda mică, poate fi un lucru pozitiv cât timp banii vor fi investiți inteligent și vor produce valoare. Guvernul așteaptă acum aprobarea Comisiei Europene, după mai multe respingeri, pentru a putea începe să elaboreze proiecte în valoare de 29,2 mld. de euro din PNRR. Circa 13 mld. din acești bani reprezintă granturi și 16 mld. împrumuturi la dobânzi mai mici decât cele din piețele financiare.
Până la momentul actual nu avem informații în legătură cu modul în care ne propunem să redresăm economia și să asigurăm reziliența acesteia în fața unei viitoare crize.
PNRR nu include obiective clare, cu ținte de etapă și modul în care ducerea la îndeplinire ale proiectelor incluse în acesta vor asigura dezvoltarea echitabilă și unitară a României.
De asemenea, PNRR trebuie realizat în așa mod încât să asigure dezvoltarea armonioasă a întregii țări
Este neapărat nevoie să ne uităm atât la județele din sudul țării, rămase în urmă din punct de vedere economic. De asemenea, pentru Moldova, regiune ce a fost privată în ultimii 30 de ani de investiții majore, este necesar să acordăm o atenție sporită componentei de investiții. Și nu mă refer doar la construcția unei autostrăzi.
Cum va asigura redresarea economică și va crește reziliența un proiect precum construcția metroului din Cluj?
De ce pentru sudul României nu există un proiect, de exemplu, a unei autostrăzi între Craiova și Lugoj?
De ce nu există un proiect precum construcția unui spital în Constanța? Știu oare domnii care au conceput PNRR că spitalul din Constanța, construit în anii ’60, deservește două județe (Constanța și Tulcea), dar asigură servicii medicale și pentru turiștii care vizitează acest județ?
De asemenea, ar trebui să aflăm de ce sudul României este privat de investiții, precum sistemele de irigații care sunt mai mult decât necesare creșterii rezilienței în fața schimbărilor climatice. Majorarea producției în domeniul agricol va asigura nu doar adăugarea a 2-3% la PIB și micșorarea actualelor deficite bugetar și comercial.
Revenind la Municipiul Cluj-Napoca, acesta s-a dezvoltat fantastic în ultimii 10 ani și acesta este meritul primarului Emil Boc, dar și al alocărilor bugetare. Ar fi interesant de aflat de ce primarul Emil Boc dorește ca din PNRR să finanțeze construcția unui metrou în Cluj. Nu ar putea construi, de exemplu, o linie de tramvai, cu bani de la bugetul local? Cum va asigura acest proiect, al metroului, redresarea economică și reziliența în fața unei viitoare crize?
De asemenea, nimeni nu a clarificat ce înseamnă „Corelarea vârstei de pensionare atât la bărbați cât și la femei cu speranța de viață până în 2035” și ce caută această propunere în PNRR.
Totul pare un joc de putere în interiorul coaliției de guvernare, alături de proiecte vitale pentru România, precum construcția de autostrăzi, fiind incluse proiecte în funcție de influența exercitată de liderii politici.
Încă o dată, PNRR este despre creșterea rezilienței economiei românești, de la Timișoara la Iași și de la Constanța la Satu-Mare, nu despre creșterea rezilienței politicienilor.
Articol preluat de pe blogul autorului
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
- de ce trebuie inclus Metro-ul de la Cluj Napoca in program. Ce beneficiu aduce tarii? Chiar dimpotriva, dar ne uitam ce se intampla la Bucuresti o sa platim si aici biletul de transport din banii nostri.
- cand vom avea si noi o clasa politica si guvernanta care sa iasa din asocierea de gasca sau clan (asemanatoare interlopilor) sau grupuri (vezi grupul de la Cluj, etc.) si sa se uite la nivelul macro necesar pentru tara. Ca acele sali de sport facute in sate uitate de lume si multe neterminate nici acum
- cu pensionarea este clara. Particularii vor iesi la pensie spre 70 de ani. iar cei care lucreaza in institutiile de stat si de forta cu sporuri de antena, calculator, limbi straine, limba romana, pentru ca vin in fiecare zi la servici, spor de noxe la birou din cauza centralei termice, sport de auz pentru folosirea Iphone 12 alocat de firma, etc. etc. etc. vor iesi intre 35-40 de ani din cauza surmenarii. Si sunt de acord este extrem de greu sa stai degeaba si sa nu faci nimic.
P.S. Iar cand nepotii nostri vor ajunge spre varsta pensiei vor iesi numai cand vor muri, iar ceilalalti mentionati mai sus intre 25-30 de ani in functie de cati au nevoie sa isi termine studiile liceale si universitare
Degeaba. Oricine este la putere avem aceleasi comportamente toxice si toate lucreaza impotriva noastra si a acestei tari.
- de ce trebuie inclus Metro-ul de la Cluj Napoca in program. Ce beneficiu aduce tarii? Chiar dimpotriva, dar ne uitam ce se intampla la Bucuresti o sa platim si aici biletul de transport din banii nostri.
- cand vom avea si noi o clasa politica si guvernanta care sa iasa din asocierea de gasca sau clan (asemanatoare interlopilor) sau grupuri (vezi grupul de la Cluj, etc.) si sa se uite la nivelul macro necesar pentru tara. Ca acele sali de sport facute in sate uitate de lume si multe neterminate nici acum
- cu pensionarea este clara. Particularii vor iesi la pensie spre 70 de ani. iar cei care lucreaza in institutiile de stat si de forta cu sporuri de antena, calculator, limbi straine, limba romana, pentru ca vin in fiecare zi la servici, spor de noxe la birou din cauza centralei termice, sport de auz pentru folosirea Iphone 12 alocat de firma, etc. etc. etc. vor iesi intre 35-40 de ani din cauza surmenarii. Si sunt de acord este extrem de greu sa stai degeaba si sa nu faci nimic.
P.S. Iar cand nepotii nostri vor ajunge spre varsta pensiei vor iesi numai cand vor muri, iar ceilalalti mentionati mai sus intre 25-30 de ani in functie de cati au nevoie sa isi termine studiile liceale si universitare
Degeaba. Oricine este la putere avem aceleasi comportamente toxice si toate lucreaza impotriva noastra si a acestei tari.
Cred că Silviu Pop Sese a spus și el la întâmplare ce i-a venit în minte, a scăpat porumbelul, nu cred că a vrut să insinueze această temă ”fierbinte” anti-Kovesi :):):)
Dacă trecem peste stilul oficial ”prețios” și limbajul de lemn modern - uneori mai rău decât pe vremea lui Ceaușescu - lucrurile sunt clare. Intenția Comisiei Europene, prin acest plan general are 2 aspecte:
1) Redresarea economiilor / societăților europene după pandemie și
2) Reziliența economiilor / societăților adică ”întărirea”, creșterea adaptabilității, diminuarea fragilității lor în fața șocurilor posibile din viitor. Adică mai pe românește, să fim pe viitor mai pregătiți, mai puțin vulnerabili atunci când vine ”tragicul”.