Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

USR ar trebui să revină la sigla USB

Subsemnatul am votat USR Plus în alegerile europarlamentare. Criteriile au fost două și simple: sunt tineri și nu-i știu. Exista deci șansa unor surprize plăcute, în vreme ce de la bătrânele șulfe din celelalte partide, pe care le știu prea bine, n-aveam nicio așteptare.

Și iată că useriștii mă blagoslovesc cu surprize, dar numai plăcute nu.

USR a votat moțiunea de cenzură. Dacă-i întrebi de ce, răspunsul este „dărâmarea guvernului Dăncilă”. Un răspuns fundamental greșit, din cel puțin două motive.

Mai întâi, expresia „dărâmarea guvernului”, des folosită de politicieni, este improprie. Ea a fost împământenită după `89 de către liderul PNȚCD Corneliu Coposu: „M-am întors să dărâm guvernul”. Or, guvernul nu se „dărâmă”, căci asta duce gândul la desființarea guvernului în sine, verbul sugerând prăbușirea chiar a Palatului Victoria. Guvernul este schimbat – parțial sau total.

Moțiunea de cenzură nu poate fi un scop în sine. Este unul dintre mijloacele de a schimba guvernul. Nu poți să votezi moțiunea și pe urmă să refuzi de plano intrarea la guvernare. Mai mult, să stai pe margine și să obstrucționezi formarea unui nou guvern, punând tot felul de condiții pentru a-l susține. Un vicepreședinte USR, recent identificat de Gabriel Liiceanu ca „un Neo-Păturică”, anunţă chiar că, dacă se supără, USR va vota împotriva guvernului Orban.

De ce aţi mai votat moţiunea? l-am întrebat în direct pe un parlamentar USR. „Pentru alegeri anticipate”, a răspuns dl Ungureanu, cu un vag surâs care îmi arăta că nu crede nici el în ce debitează.

Din nou incorect și ilogic. Consecința trecerii unei moțiuni de cenzură este exclusiv demiterea automată a guvernului în funcție. Nu are nicio legătură cu alegerile anticipate. Acestea pot fi declanșate doar de președinte, prin dizolvarea Parlamentului sau de Legislativ, în ipoteza că majoritatea parlamentarilor și-ar da simultan demisia.

Îți recomandăm

De fapt, gândindu-ne bine, președintele nu are nicio putere, dacă în Parlament nu există o voință majoritară de a respinge două propuneri de premier. Id est: alegeri anticipate poate face doar Parlamentul, dacă alege să se autodizolve.

(Observație: punând cazul în care guvernul Orban nu trece și Klaus Iohannis îl repropune pe Ludovic Orban, care ar fi respins din nou, CCR îi poate refuza președintelui posibilitatea de a dizolva Parlamentul, pe motiv că nu sunt două propuneri diferite).

Prin urmare, dacă USR vrea gaia-mațu anticipate, n-are altă cale decât să propună un pact în acest sens Parlamentului. Dacă este respins, atunci USR nu mai poate invoca niciun motiv să nu participe la guvernare sau s-o torpileze.

Și, la urma urmelor, chiar și în urma celebrelor anticipate, USR își imaginează că ar ajunge să guverneze singură?

Toată această vânzoleală cu care Uniunea se înmlăștinează singură are o cauză pentru mine clară: dorința candidatului Dan Barna de a avea la dispoziție gogorița anticipatelor, ca mijloc de presiune asupra candidatului Iohannis. Barna vrea să apară în ochii electoratului de dreapta ca mai radical anti PSD decât Iohannis.

Este singura speranță a acestui ins, care începe să mă enerveze mai dihai decât Mircea Diaconu, căci cu ce altceva să cucerească voturi: cu nesiguranța grăbită pe care o transmite întreaga lui făptură, cu faptul că nu vorbește, ci turuie, nereținându-se ce spune nici dacă ar anunța o explozie atomică pe Valea Prahovei, cu ochii mereu larg deschiși, ca să nu zic holbați, care însă nu transmit nimic altceva decât o fixitate sticloasă, cu afirmația „Dacă aș fi fost eu președinte, n-am fi avut un caz Caracal”, cu incapacitatea, ce mi-l amintește pe un politician poreclit odinioară Prostănacul, de a ieși din situații idioate în care se pune singur?

Cred că USR ar trebui să revină la sigla cu care s-a lansat în 2016: USB. Nu pentru că ar salva mai abitir Bucureștiul decât România, ci pentru că, acum, asta ar însemna „Uniunea Salvați-l pe Barna!”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult