Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

USR ar trebui să revină la sigla USB

Subsemnatul am votat USR Plus în alegerile europarlamentare. Criteriile au fost două și simple: sunt tineri și nu-i știu. Exista deci șansa unor surprize plăcute, în vreme ce de la bătrânele șulfe din celelalte partide, pe care le știu prea bine, n-aveam nicio așteptare.

Și iată că useriștii mă blagoslovesc cu surprize, dar numai plăcute nu.

USR a votat moțiunea de cenzură. Dacă-i întrebi de ce, răspunsul este „dărâmarea guvernului Dăncilă”. Un răspuns fundamental greșit, din cel puțin două motive.

Mai întâi, expresia „dărâmarea guvernului”, des folosită de politicieni, este improprie. Ea a fost împământenită după `89 de către liderul PNȚCD Corneliu Coposu: „M-am întors să dărâm guvernul”. Or, guvernul nu se „dărâmă”, căci asta duce gândul la desființarea guvernului în sine, verbul sugerând prăbușirea chiar a Palatului Victoria. Guvernul este schimbat – parțial sau total.

Moțiunea de cenzură nu poate fi un scop în sine. Este unul dintre mijloacele de a schimba guvernul. Nu poți să votezi moțiunea și pe urmă să refuzi de plano intrarea la guvernare. Mai mult, să stai pe margine și să obstrucționezi formarea unui nou guvern, punând tot felul de condiții pentru a-l susține. Un vicepreședinte USR, recent identificat de Gabriel Liiceanu ca „un Neo-Păturică”, anunţă chiar că, dacă se supără, USR va vota împotriva guvernului Orban.

De ce aţi mai votat moţiunea? l-am întrebat în direct pe un parlamentar USR. „Pentru alegeri anticipate”, a răspuns dl Ungureanu, cu un vag surâs care îmi arăta că nu crede nici el în ce debitează.

Din nou incorect și ilogic. Consecința trecerii unei moțiuni de cenzură este exclusiv demiterea automată a guvernului în funcție. Nu are nicio legătură cu alegerile anticipate. Acestea pot fi declanșate doar de președinte, prin dizolvarea Parlamentului sau de Legislativ, în ipoteza că majoritatea parlamentarilor și-ar da simultan demisia.

Îți recomandăm

De fapt, gândindu-ne bine, președintele nu are nicio putere, dacă în Parlament nu există o voință majoritară de a respinge două propuneri de premier. Id est: alegeri anticipate poate face doar Parlamentul, dacă alege să se autodizolve.

(Observație: punând cazul în care guvernul Orban nu trece și Klaus Iohannis îl repropune pe Ludovic Orban, care ar fi respins din nou, CCR îi poate refuza președintelui posibilitatea de a dizolva Parlamentul, pe motiv că nu sunt două propuneri diferite).

Prin urmare, dacă USR vrea gaia-mațu anticipate, n-are altă cale decât să propună un pact în acest sens Parlamentului. Dacă este respins, atunci USR nu mai poate invoca niciun motiv să nu participe la guvernare sau s-o torpileze.

Și, la urma urmelor, chiar și în urma celebrelor anticipate, USR își imaginează că ar ajunge să guverneze singură?

Toată această vânzoleală cu care Uniunea se înmlăștinează singură are o cauză pentru mine clară: dorința candidatului Dan Barna de a avea la dispoziție gogorița anticipatelor, ca mijloc de presiune asupra candidatului Iohannis. Barna vrea să apară în ochii electoratului de dreapta ca mai radical anti PSD decât Iohannis.

Este singura speranță a acestui ins, care începe să mă enerveze mai dihai decât Mircea Diaconu, căci cu ce altceva să cucerească voturi: cu nesiguranța grăbită pe care o transmite întreaga lui făptură, cu faptul că nu vorbește, ci turuie, nereținându-se ce spune nici dacă ar anunța o explozie atomică pe Valea Prahovei, cu ochii mereu larg deschiși, ca să nu zic holbați, care însă nu transmit nimic altceva decât o fixitate sticloasă, cu afirmația „Dacă aș fi fost eu președinte, n-am fi avut un caz Caracal”, cu incapacitatea, ce mi-l amintește pe un politician poreclit odinioară Prostănacul, de a ieși din situații idioate în care se pune singur?

Cred că USR ar trebui să revină la sigla cu care s-a lansat în 2016: USB. Nu pentru că ar salva mai abitir Bucureștiul decât România, ci pentru că, acum, asta ar însemna „Uniunea Salvați-l pe Barna!”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult