Sari la continut
Republica
Prevenție

Valerie Cioloș, mindfulness coach: Din ce în ce mai mulți oameni își dau seama că e nevoie de o igienă mentală dacă vrei să supraviețuiești în lumea asta nebună

Valerie Cioloș

Foto: valerieciolosvillemin.com

Valérie Cioloş-Villemin este îndrăgostită de România de peste 25 de ani și a ales să trăiască și să profeseze aici într-un domeniu care îi aduce împlinire personală. Expertă în domeniul agriculturii cu focus pe zona României şi a Republicii Moldova, Valérie Cioloş-Villemin povestește într-o română graseiată că a simțit la un moment dat că este momentul să fie mai prezentă în viața ei, așa că a început să practice mindfulness.

“Am început să practic mindfulness în urmă cu 20 de ani dintr-o nevoie de a putea să mă autoreglez emoțional. Era o practică personală pentru mine și am încercat-o pentru că mă simțeam copleșită noaptea de gânduri și emoții. Sunt o persoană care simte foarte multe lucruri din mediul înconjurător, am o sensibilitate destul de mare și am avut nevoie de un instrument pentru a gestiona toți stimulii pe care îi percep, toate informațiile care vin spre mine. Sunt foarte recunoscătoare că am avut acces și la oameni și la aceste tehnici care permit o conținere personală”, spune Valérie Cioloş-Villemin.

În momentul discuției noastre se pregătea să intre într-unul dintre silence retreat-urile pe care le organizează în România. Cum rezistă oamenii câte 5 zile în astfel de retreat-uri fără interacțiune cu mediul de afară și mai ales în liniște deplină? “Mintea continuă să vorbească în cap așa că nu e nicio problemă”, explică trainerul de mindfulness.  

Silence Retreat de o zi vs. Silence Retreat de o săptămână

Valérie Cioloş-Villemin spune că sunt mai multe tipuri de silence retreat-uri pe care oamenii le pot alege în funcție de timpul de care dispun: “Uneori oamenii spun că nu au timp să practice mindfulness în fiecare zi, așa că o soluție e să îți găsești o săptămână din viața ta în care să mergi la un retreat și să practici mindfulness ca pe un sport intensiv. Ce facem acolo? Observăm corpul, respirația, mergem conștient, ne mișcăm conștient într-un cadru privilegiat și foarte sigur și apoi vedem cum se schimbă viața după un asemenea training bazat pe exerciții de prezență.”

Ce se întâmplă la un silence retreat de o zi? “Sunt 7 ore de practică pe care oamenii abia le așteaptă. E un fel de reset această zi. Challenge-ul este să îți faci timp. Dacă dai telefonul la o parte o săptămână, sau chiar o zi, te poți regăsi pe tine. E cel mai mare cadou pe care ni-l facem nouă și celorlalți. Creezi pentru creier un spațiu cu mai puțini stimuli și atunci apare o mai mare pace sau o mai mare conectare cu sine care aduce multe beneficii. E un sentiment foarte frumos să fii alături de mai mulți oameni cu care comunici altfel: îi vezi, le simți prezența. Sunteți împreună mult mai conștienți. Dacă ai gustat din experiența asta e foarte posibil să îți placă foarte mult”, spune trainerul de mindfulness.

“Oamenii nu sunt prezenți în acțiunile lor mai mult de jumătate din timp”, spune Valérie Cioloş-Villemin. Ca argumente folosește atât experiența ei cu clienții cât și un studiu făcut la Harvard în urmă cu 10 ani care atrăgea atenția asupra acestui aspect. Odată cu pandemia oamenii au devenit mai conștienți de nevoia de a se reconecta la propriul corp și la propria minte. 

„E importat să ai grijă de mintea ta. Să nu o lași să se plimbe și să facă ce vrea ea. Observ o deschidere timidă, dar totuși există” spune trainerul de mindfulness. Ce tip de români practică această tehnică? Valérie Cioloş-Villemin a identificat trei categorii principale: “sunt oameni care vin pentru că deja practică meditație și vor să o facă regulat și au nevoie de cadru și explorare. Alții sunt mai mult către limită și vin pentru că simt că trebuie să facă ceva pentru ei pentru că altfel cedează. Erau puțini înainte de pandemie, acum procentul lor a crescut. Înainte de pandemie cei mai mulți simțeau că ceva nu e bine și există loc de mai bine. Mai sunt situații frumoase în care persoane care urmează să fie părinți aleg să vină la cursurile de mindfulness ca să poată oferi viitorilor lor copii cea mai bună variantă a lor.”

Valérie Cioloş-Villemin: Nu ai nevoie de bani ca să practici mindfulness

În avalanșa de scuze pe care le inventăm ca să evităm să petrecem timp cu noi, reușim să fim destul de inventivi. Resursa cea mai prețioasă în acest demers nu sunt banii sau timpul, ci o formă de luciditate și o formă de disciplină care vine la pachet cu o dorință de a schimba ceva – spune Valérie Cioloş-Villemin.

Rețeta este simplă: “ca și la sport – să fie o anumită perseverență, o practică regulată și asta anunță schimbări semnificative. 3 minute, 5, dacă puteți mai mult. Rezultatele vor apărea. Dacă se poate 20, 25 de minute în fiecare zi. E un moment în care cablăm creierul către momentul prezent, în loc să îl lăsăm către trecut/viitor, acolo unde mintea joacă feste. Atunci învățăm progresiv să stăm aici și acum și în acest moment suntem mai vii, putem lua decizia clar pe baza a ceea ce vedem, nu pe ce credem că ar putea fi sau a fost. E o super putere de fapt”, explică Valérie Cioloş-Villemin.

O stare aici și acum în lucrurile mici de zi cu zi.

Ce este totuși mindfulness-ul? Valérie Cioloş-Villemin o descrie drept o stare de prezență binevoitoare care ne ajută să gestionăm mai bine stările de anxietate. “E o stare aici și acum în lucrurile mici de zi cu zi. Paradoxul este că această stare cultivată în viața de zi cu zi când ne ocupăm de legume, când spălăm vase și ne antrenăm atenția pentru a reveni în momentul prezent, acest moment se acumulează ca un training care va permite o prezență mai puternică ce lasă loc pentru momentele wow, momentele de fericire care sunt mici și accesibile în fiecare moment.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult