Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Valeriu Nicolae construiește o grădiniță specială pentru copiii din Jilava și Ferentari. „Cu acești copii nu lucrează nimeni/ A face bine e molipsitor”

Foto: Valeriu Nicolae/Facebook

Foto: Valeriu Nicolae/Facebook

La periferia Bucureștiului, pe Strada Odăii din Jilava, se pun zilele astea cărămizile unui viitor la care mulți copii nici nu îndrăzneau să viseze. Asociația Casa Bună construiește o grădiniță specială pentru copiii din Ferentari și din Jilava. Proiectul e o continuare a „Grădiniței de Sâmbătă”, un program pilot inițiat de activistul Valeriu Nicolae în 2017. Într-un comentariu pentru Republica, acesta spune că în acest moment programul nu mai face față și are nevoie de un spațiu nou, pentru că în momentul de față „nevoile sunt pentru 90 de copii”. Valeriu speră că această grădiniță va fi gata în luna octombrie, căci „perioada de toamnă-iarnă e foarte dificilă” deoarece atunci „copiii se îmbolnăvesc și mănâncă foarte prost”.

„A face bine e molipsitor”, spune Valeriu Nicolae, care cere oamenilor să vină mai întâi să vadă ce face Asociația Casa Bună și abia apoi să decidă dacă vor să ajute. 

- Cum ați ajuns la ideea de a construi în Jilava o grădiniță pentru copiii defavorizați?

Noi am început un program de grădiniță prin 2017. Era vorba doar de o zi pe săptămână și la un moment dat ne-am dat seama, după vreo patru sau cinci ani, că copiii care treceau prin programul de grădiniță aveau rezultate mult mai bune la școală.

Odată ce te duci la școală și deja știi niște lucruri, începe să-și placă școala. Dacă te duci la școală și ești tâmpitul tâmpiților, adică nu ai trecut deloc prin grădiniță și ai un vocabular foarte slab și nu poți să numeri sau să faci adunări, atunci n-o să-ți placă școala. Și apoi am început să facem programul ăsta de grădiniță mult mai intensiv. O avem și pe Corina, care are un doctorat în Statele Unite pe comportamentul copiilor și care conduce tot programul ăsta. Așa am început să urmărim mai atent și ne-am dat seama că chestia asta e super importantă. După aia ne-am dat seama și că mare parte a copiilor cu care lucram noi, adică copii din Ferentari și din jilava, nu aveau nicio șansă să ajungă la grădiniță. De ce? Pentru că părinții lor nu au buletin permanent. Iar ca să faci înscrierea unui copil la grădiniță trebuie să te pricepi un pic să te înregistrezi pe un site, să scrii niște acte și așa mai departe. Însă mulți dintre părinții copiilor noștri sunt analfabeli funcțional în cel mai bun caz. Și așa am ajuns la concluzia că trebuie să facem o grădiniță. 

Noi am mărit programul de la o zi la două zile pe săptămână, dar nu mai încăpem. Adică avem prea mulți copii și spațiul clar nu mai e îndeajuns de mare ca să putem să facem ce trebuie să facem. Și copiii trebuiau să vină în câte două sau trei ture. Acuma sunt în trei ture, de exemplu. Deci, ca să vină o dată la grădiniță trebuie să aștepte de două ori pentru că sunt prea mulți copii și nu avem loc.

- Cum va funcționa grădinița? 

Vom avea o curriculă foarte adaptată copiilor cu nevoi speciale cum sunt copiii noștri. Ca să înțelegeți, copiii noștri vin din medii foarte dificile și trăiesc în niște condiții foarte greu de imaginat. De fiecare dată când mă duc cu cineva la copiii noștri să vadă condițiile în care trăiesc, e un șoc. De ce? Pentru că vezi unde stau acei copii. E plin de gândaci, șobolanii sunt peste tot, spațiul e foarte mic.

Mai toți au deficit de atenție și, în plus, au un vocabular foarte redus pentru vârsta lor, când începem noi să lucrăm cu ei. Și atunci facem un amestec de tot felul de metode, iar în timp am ajuns să știm care sunt cele mai bune metode în funcție de copii. Sunt unii care au un IQ mai ridicat, unii care au un IQ mai scăzut, unii pe care părinții lor i-au stimulat cât de cât, alții pe care nu i-au stimulat deloc.

- Când va fi gata grădinița?

Noi sperăm să o terminăm și să putem să-i dăm drumul în luna octombrie. Deci perioada de toamnă-iarnă e foarte dificilă și noi sperăm să ținem copiii timp de 6 zile la grădiniță, pentru că în perioada aia copiii se îmbolnăvesc, mănâncă foarte prost. Iar noi ne-am gândit că, cu cât putem să-i ținem mai mult în condiții din astea foarte bune, cu atât mai bine. Și sperăm să putem să începem să facem acest lucru, dar depinde foarte tare și de ce bani o să avem. 

- Câți copii vor beneficia de această grădiniță?

Noi sperăm să putem să facem grădinița la început pentru minim 40 de copii, dacă nu chiar pentru 50 de copii. Dar în momentul de față nevoile sunt pentru 90 de copii, deci nevoile o să crească continuu. 

- Cum poate lumea ajuta la acest proiect?

Noi, în general, suntem destul de atipici, pentru că noi cerem oamenilor să vină să vadă ce facem și apoi să decidă dacă vor să ne ajute. E una să le povestești și alta e să vadă chiar cu ce copii lucrăm, pentru că noi nu lucrăm cu cei mai buni copii din comunitățile sărace, ci lucrăm cu copiii cu care nu lucrează nimeni.

3,5% din impozitul pe venit ajută foarte tare. Adică un minut din viața celui care a completat formularul practic înseamnă două săptămâni acoperite de grădiniță pentru un copil, care altfel nu ar ajunge niciodată la grădiniță. Și, bineînțeles, ne ajută orice fel de sponsorizare. Cu cât avem mai mult, cu atât putem să ajutăm mai mult. Dar, în general, noi cerem oamenilor să vină să vadă ce facem. 

Desigur, avem continuu nevoie de voluntari. Aceștia, dacă vin, de obicei nu mai pleacă. Avem voluntari care sunt cu noi și de 12 ani. Și noi mergem pe ideea asta: că a face bine e molipsitor și s-a dovedit că așa e. 

Într-un interviu pentru HotNews, Valeriu Nicolae a transmis că „statul nu e capabil să facă aceste lucruri, și atunci am decis să le facem noi”. Întrebat de incapacitatea statului de a face lucruri pentru cetățeni și despre cum putem să avem un stat mai funcțional, care ajută societatea civilă, Valeriu Nicolae a mai declarat pentru Republica că nu crede că e neapărat vina politicienilor. 

„Cred că aici este o vină comună. Atâta timp cât noi nu devenim mai buni, e puțin probabil ca politicianul român să fie mai bun. Deci politicianul român reflectă societatea. Cu cât noi o să fim mai buni și o să facem mai multe lucruri, cu atâta și politicienii noștri o să fie mai responsabili și o să fie și mai buni. Fac treaba asta de 17 ani și sunt optimist, pentru că văd că lucrurile au devenit din ce în ce mai bune. Observ din ce în ce mai mulți oameni dispuși să ajute”, a mai spus Valeriu Nicolae. 

Asociația a început să strângă resurse încă din 2022 pentru construcție, iar în 2023 a cumpărat o bucată de pământ unde va funcționa centrul educațional care se va numi „Grădinița Bună”, potrivit Asociației Casa Bună.

Grădinița Bună este gândită ca un serviciu integral gratuit dedicat copiilor din comunități vulnerabile. Valeriu Nicolae a scris o carte special în scopul de a strânge bani pentru construcția grădiniței, iar când clădirea va fi gata asociația se va baza pe voluntari și pe donații, după cum mai relatează HotNews.

Mai multe informații despre cum puteți ajuta Asociația Casa Bună sunt disponibile aici.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sper ca autorul articolului poate adauga in articol si link-ul catre Ong-ul lui direct catre pagina de donatii.
    • Like 0
  • Francisc check icon
    Valeriu Nicolae e un român de etnie rromă (nu e indicat să spui „țigan”, că imediat ești catalogat ca fiind rasist!) de nota 10+. Omul ăsta încearcă să facă bine pe unde trece dar nu e ascultat.

    A candidat din postura de independent pentru Camera Deputaților la alegerile trecute, dar nu a reușit să strângă destule voturi. Îi mai lipseau câteva sute...

    Ce să caute un independent într-un Parlament dominat de cei care se ocupă de „bunăstarea” populimii? Uite-așa am ajuns să construim spitale și grădinițe doar din donații publice, că statul nu are fondurile necesare pentru asemenea „cheltuieli”.

    Ne aflăm încă o dată în fața unei alegeri. Lucrurile sunt mai simple decât par la prima vedere. Dacă ne place „stabilitatea” minciunii, alegem (din nou?) PSD și PNL, că ăștia-s băieții pricepuți la fentă și manipulare. Dacă ne-am săturat de atâta „bunăstare” (cu pensii mărite și salarii crescute din pix!) încercăm marea cu degetul, că nu avem ce pierde.

    Încep să cred că am trăit degeaba, devreme ce nu înțeleg „simbioza” asta între două ideologii total diferite. Cum să „împaci” capra cu varza, lupul cu oaia și minciuna cu adevărul? Uite că se poate. Aleșii noștrii nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le pute.

    Ce mai rămâne de făcut? Vorba lu' Valeriu: hai sictir, tovarăși!



    • Like 1
  • Primarul are un serviciu de autoritate tutelara pe hartie,daca nu se implica sa ajute asemenea oameni ca Valeriu Nicolae,ca astfel viitori cetateni ai comunitatii n-ar mai fi analfabeti functional si unii dntre cesti copii pot influenta sa nu mai vedem demnitari ala dancila,ciolacu,genunche,Alta intrebare,etc.lipsiti de cel mai elementar bun simt in batjocorirea limbii.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult