Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Valoarea impozabilă a clădirilor va crește cu până la 60% în 2020

cladire de birouri -  Foto Guliver/Getty Images

 Foto Guliver/Getty Images 

Efectele majorărilor de prețuri ale materialelor de construcții din anul 2019, precum și efectul în lanț al creșterii salariului minim în sectorul construcțiilor conform OUG 114/2019, se regăsesc în modalitatea de stabilire a valorilor impozabile pentru anul 2020.

Aceste creșteri pot părea surprinzătoare, dar se încadrează în previziunile făcute la începutul anului 2019 de Comisia Națională de Statistică și Prognoză care estima o creștere a costului cu 47,9% – 57,9% ca urmare a creșterii manoperei în construcții.

Este extrem de important de precizat că modificarea valorilor impozabile nu conduce automat la modificarea impozitelor. Acest lucru se întâmplă doar dacă autoritățile locale păstrează neschimbate cotele de impozitare valabile la ultima reeevaluare.

Mai jos, prezentăm o simulare a impactului utilizării noilor indici asupra valorilor impozabile pentru câteva categorii principale de clădiri, fără ca estimarea să fie exhaustivă.

Cifrele prezintă o imagine a intervalelor posibile și probabile de creștere a valorilor impozabile, iar motivele acestor creșteri sunt obiective și sunt bazate pe realitatea evoluției prețurilor în 2019. Uzura fizică a construcțiilor din ultimii 3 ani nu va putea compensa creșterea valorii de nou a construcțiilor.

Noile valori impozabile se vor regăsi în rapoartele de evaluare care vor fi realizate, pentru contribuabilii care vor solicita acest lucru, la începutul anului 2020. Ca în fiecare an, perioada de realizare a rapoartelor de evaluare este 1 ianuarie – 31 martie 2020. Persoanele juridice care și-au realizat ultima reevaluare având data evaluării 31 decembrie 2016 pot evita creșterea cotei de impozitare la 5% prin realizarea evaluării pentru impozitare în primul trimestru al anului 2020.

Având în vedere că se cunoaște deja evoluția probabilă a valorilor impozabile (după cum se poate vedea mai jos) autoritățile locale ar trebui să țină seama de efectul acestora atât asupra bugetului cetățenilor cât și asupra bugetelor locale, astfel încât să ia măsurile necesare, dacă se impun, din timp. Decizia le aparține, iar realitatea obiectivă redată de cifrele de mai jos nu poate fi ignorată sau să fie considerată un factor subiectiv care, independent de autoritățile locale, a determinat creșterea impozitelor.

Fără a exonera evaluatorii de responsabilitate, trebuie înțeles în mod corect că metodologia de calcul este una unitară și că evoluția rezultatelor nu este facultativă sau discutabilă.

După finalizarea procesului de reevaluare se va ști exact impactul asupra fiecărei clădiri. Până atunci, astăzi avem aceste premise certe. Este în consecință decizia autorităților locale dacă vor interveni sau nu în modalitatea finală de stabilire a impozitelor. Însă, inclusiv datorită acestui material, nu vor putea spune că nu au știut.

SIMULARE

Intervalele de evoluție ale costului construcțiilor față de anul anterior pot fi:

(detalii complete despre bazele de calcul utilizate sunt precizate la finalul analizei )

1. Pentru casele de locuit - între 27% si 39%


2. Pentru blocuri de locuințe - între 31% si 38%

3. Pentru clădiri agricole - între 15% si 60%


4. Pentru clădiri de birouri - între 6% si 45%

5. Pentru spațiile comerciale - între 12% si 40%

6. Pentru clădirile cu regim turistic - între 16% si 40%


7. Pentru clădirile industriale - între 13% si 43%

Calculele au fost realizate utilizând Cataloagele de reevaluare a construcțiilor realizate de către domnul inginer Schiopu Corneliu (Costuri de reconstrucție - costuri de înlocuire clădiri rezidențiale - Editura IROVAL (vol.1) și Costuri de reconstrucție - costuri de înlocuire clădiri industriale, comerciale, agricole, construcții speciale - Editura IROVAL (vol.2), considerate lucrări de referință în estimarea costului de nou al construcțiilor și adoptate de către ANEVAR ca fiind cataloagele de reevaluare cele mai moderne și folosite cu preponderență în stabilirea valorilor impozabile.

Simularea s-a realizat cu ajutorul programului Kost Plus (vezi tutoriale și explicații) de calcul rapid al costului constructiilor pe baza costurilor din cataloagele Șchiopu / IROVAL – un instrument de productivitate util în aplicarea fișelor din cataloagele domnului Schiopu.

Articol publicat și pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Dosarele Epstein / sursa foto: Profimedia

Carevasăzică qanonii au avut dreptate. Doar că nu era o pizzerie, ci o insulă. Și nu erau (doar) democrații, ci toată lumea, de la extrema stângă (Chomsky) la extrema dreaptă (Bannon, Thiel), de la președinți și consilieri prezidențiali la actori și regizori, de la multimiliardari la cercetători și profesori, de la membri ai familiilor regale la burghezi banali.

Citește mai mult

Invatamant superior / sursa foto: Profimedia

Eu m-am mirat că în universitățile occidentale este posibil să existe profesori universitari proveniți direct dintre practicieni, unii nici măcar n-au studiat respectiva disciplină pe care o predau, în facultățile absolvite de ei. Contează doar priceperea practică. Cum se spunea la noi pe vremuri: teoria ca teoria, dar practica ne omoară. În mod evident, în societatea occidentală, inclusiv la nivel universitar, se pune accent mult mai mult pe activitatea practică.

Citește mai mult
sound-bars icon