Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Victoria unor cetățeni liberi în fața partidului-stat. După 669 de zile de protest continuu, mișcarea „Vă vedem din Sibiu” se oprește

Vă vedem/ Sibiu

Foto: Rareș Halici

Atâta timp cât un grup mic de oameni, înarmați doar cu ideile, umorul, ego-urile și valorile lor încă pot să se ia la trântă cu cei mai puternici oameni din stat și culmea, să mai și câștige, înseamnă că societatea noastră mai arată încă semne de sănătate. Sigur, Liviu Dragnea are o insulă lângă Dunăre, dar noi avem o mică bucată de trotuar din Piața Huet a Sibiului, unde abia dacă întorci carul, dar unde încap cot la cot, poeți și bucătari, peneliști și useriști, bebeluși și pensionari, preoți reformați, credincioși ortodocși, atei, politicieni și civici.

Punctul pus zilele acestea de mișcarea Vă Vedem din Sibiu vine, cred eu, și dintr-o dorință subconștientă a lucrului bine făcut și încheiat, într-o țară în care parcă suntem prea obișnuiți cu multe începuturi furtunoase, cu puseuri pasionale de furie și bucurie, anti-climaxuri vremelnice. Zona liberă de corupție s-a vrut o revizitare a Pieței Universității și a sa Zona liberă de neocomunism, dar, în același timp, poate o anti-Piață pentru că aveam nevoie să construim împotriva greșelilor trecutului pe care mișcările civice ce au răsărit din focul protestelor din ianuarie 2017 păreau dornice să le repete. Atunci, la OUG13, aproape o treime din populația Sibiului a fost pe stradă, apoi, pe măsură ce situația legată de legile justiției devenea tot mai gravă, iar energia în stradă tot mai puțină, spiritul protestelor ce durau deja de peste 10 luni, avea să se distileze în altceva, într-un fenomen construit să reziste testului timpului. Sibienii obișnuiți cu alergările de cursă lungă și-au dat seama că apărarea statului de drept în actualul context politic e un maraton și nu un sprint și așa au dat naștere celei mai noi linii de fortificații a orașului, clădită nu din cărămidă roșie ca odinioară, ci din carne-idei și oase-valori, construcție organică și adaptabilă, greu de înțeles și învins de monoblocul partidului-stat, ascuns în spatele draperiilor verticale.


În fața camerelor de supraveghere ale PSD-ului și sub urechea lor, s-au desfășurat cele mai aprige ședințe de brainstorming și tactici pentru proteste – un idealist ar spune că atunci când ai dreptatea de partea ta și nimic de ascuns, lucrurile sunt chiar foarte simple. Situația era atât de gravă, că ne venea să plângem, dar sentimentul de împreună a fost atât de puternic, încât acest tip de activism a devenit pe alocuri o plăcere vinovată, iar ZLC, locul în care mergeai să te simți mai bine, să te reculegi 15 minute în liniște lângă niște oameni la fel ca tine iar la final să faci mișto de comunicatele de presă paranoice ale organizației locale PSD, ori mai târziu, mai cu jumătate de gură, de ultima marionetă pasată de Dragnea în fruntea guvernului.

Ne-am hrănit din energia creativă, susținerea ce venea de peste tot din țară, dar și responsabilitatea pe care am resimțit-o atunci când ne-am dat seama că am devenit o voce, când l-am întâlnit pe premierul Tudose ori am început să vorbim despre România la mai toate televiziunile și ziarele importante din Europa. Și, ca în orice grup cu capete tari, ne-am luptat între noi, ne-am dezmembrat și ne-am asamblat la loc, ne-am enervat și ne-am împăcat pe spectrul credințelor noastre despre civism, politică, Dumnezeu, feminism, exhibiționism, libertate de exprimare, artă, marketing și oportunitate. Dezbaterea care a dus la decizia de a suspenda protestul a fost simptomatică, între grupul optimiștilor care dorea sărbătorirea momentului moțiunii și cel al scepticilor care favoriza răbdarea până la restaurarea statului de drept la stadiul dinaintea protestelor. Argumentele și votul democratic au consfințit până la urmă decizia și grupul de la Vă Vedem ar putea la un moment dat să devină material de studiu pentru vreun cercetător pasionat de cum au funcționat echipele eficiente în lupta civică din România acestui sfârșit de deceniu. Între timp, mulți dintre cei care au făcut parte din mișcare sunt acum membrii activi din noua generație de oameni politici care vor schimba fața României, alții își continuă munca din societatea civilă ori institutii publice. Societatea civilă și-a făcut datoria de a ține flacăra aprinsă prin cele mai grele vremuri ale democrației românești; speranța, uneori atât de vlăguită, pleacă acum în alte locuri. 



Mișcarea noastră rămâne ca o sărbătoare a civismului, dar și ca o amenințare pentru orice partid și guvern care va nesocoti parcursul democratic al țării și va subestima puterea cetățenilor uniți.

A existat un punct în care ne-am dat seama că oricât de grea ar fi situația, lucrurile se vor întoarce și avem nevoie să construim o viziune despre viitorul nostru comun, mai degrabă decât să doborâm un partid sau o cultură politică stricată. Fortificațiile pe care poporul român le-a ridicat în apărarea statului de drept având în vârful de lance valorile europene, au demonstrat că nu mai suntem în punctul în care avem nevoie să alergăm să prindem din urmă o Europă, ea însăși într-o criză identitară. Europa e fix aici și nu doar atât, noua Europa în care credem, se construiește bucată cu bucată, pornind chiar de la un grup mic de oameni ce nu e dispus să-și negocieze valorile, din Piața Huet, Sibiu, România. Aici începe Europa.


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Va multumesc pentru verticalitate, rabdare, perseverenta. Avem nevoie decat mai multi romani ca Dumneavoastra.
    • Like 1
    • @ Eugenia Guran
      ... de cât mai mulți români... este nevoie
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult