Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Virgil Bălăceanu, general în rezervă: Ucraina are capacitatea de a rezista și de a prelungi rezistența cel puțin o jumătate de an

Virgil Balaceanu

Foto Captura digi24

Cât ar putea rezista Ucraina, în fața invaziei Rusiei? Un răspuns a venit de la generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost comandant al brigăzii multinaționale din sud-estul Europei. Luând ca punct de referință asediul de la Mariupol, oraș-port cu valoare strategică, care nu a fost cucerit de ruși după o lună de la declanșarea războiului, dintr-un „joc al calculului” reiese că Kievul și-ar putea prelungi rezistența cel puțin jumătate de an, consideră Virgil Bălăceanu.

Invitat sâmbătă la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, generalul a declarat că în Ucraina se conturează un război de uzură, pe care nu l-ar asemăna cu cel din Afganistan, cu care nu are similitudini.

„E greu de presupus să ajungem la o definire cu mai multă exactitate a unui termen legat de rezistența Ucrainei. Mi-aș permite însă un joc al calculului. Să îl considerăm doar un joc. (...) Lucrurile sunt evidente: în Ucraina se duce luptă în mediul urban, nu asistăm cel puțin deocamdată la manevre de forțe și mijloace în afara mediului urban, în teren deschis, pe înțelesul tuturor.

Ca atare, dacă extrapolăm exemplul Mariupolului, care a fost și rămâne un obiectiv strategic foarte important - și Mariupol încă nu este cucerit, în Mariupol se duc lupte de stradă, se duce lupta în localitate și noi am intrat în prima săptămână a celei de-a doua luni de război -, asta înseamnă că, prin comparare, dacă Mariupol a rezistat mai bine de o lună, cât ar putea să reziste Kievul?

Mariupol avea la începutul invaziei 400.000 de locuitori, Kievul - 2.500.000 de locuitori. Kievul ar presupune ca timp, mergând pe exemplul Mariupolului, de 5-6 ori mai mult, asta ar însemna încă 5-6 șase luni, plecând de la ideea că, dacă n-a picat Kievul, asta înseamnă că nu ai cucerit Ucraina”, explică generalul în rezervă.

Pe de altă parte, Virgil Bălăceanu spune că, dacă va pica Kievul - „putem lua în calcul si un asemenea scenariu”-, nu înseamnă că lupta de rezistență nu va continua. „Lupta de rezistență a Ucrainei poate continua și de la Liov”, spune oficialul din armata română.

„Se conturează ca un război de uzură. Ei au intrat într-un gen de război - să nu îl asemuim cu Afganistanul, pentru că trebuie să avem niște similitudini de apropiere. Afganistanul înseamnă cu totul altceva.

În mod sigur, Putin are sindromul Groznîi, cele două războaie din Cecenia, mai ales primul război pe care rusii l-au pierdut, pentru că a fost iarăși un război atât în mediul urban, cât și în zonă muntoasă împădurită, un avantaj pentru ceceni, la momentul respectiv. Și atunci lucrurile din perspectiva aceasta se complică. Pentru că el a avut nevoie de o victorie militară în timp scurt, a avut nevoie de un blitzkrieg al secolului 21, nu l-a realizat și intră în paradigma războiului de uzură (...) Și nu am adăugat ceea ce ar reprezenta cel mai complicat lucru: lupta de insurgență. Noi militarii încă nu am inventat acele instrumente ca operațiile de contrainsurgență să aibă succes. Exemplul Afganistanului e concludent din punctul ăsta de vedere”, a mai spus Virgil Bălăceanu.

„Ucraina are capacitatea de a rezista și de a-și prelungi rezistența cel puțin o jumătate de an, care înseamnă destul de mult. Pe de altă parte, nici nu trebuie să pornim de la ideea că o lună și jumătate înseamnă definirea înfrângerii sau a victoriei”, spune generalul în rezervă.

Marea problemă a armatei Rusiei 

Cât își pot permite rușii să susțină această invazie? a fost întrebat Virgil Bălăceanu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

„O problemă pentru armata rusă o reprezintă resursa umană, vorbim de resursa forța terestră. Probabil le-a rămas un număr redus de batalioane de profesioniști. (...) Ei au serviciul militar de un an de zile, se apropie anul, trebuie să îi lase la vatră. Pot să prelungească stagiul militar, dar marea problemă care se pune e aceea a gradului de pregătire. În mod sigur, în momentul în care vor introduce batalioane de militari în termen în luptă, pierderile vor fi enorme. Își pot reface rezerva militară prin concentrarea rezervistilor, dar impactul ar fi negativ și asupra populației, deși populația îl sprijină în continuare pe Putin. Și ar însemna și introducerea în luptă a unor unități care nu sunt foarte bine pregătite”, vede generalul Bălăceanu.

Emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O, sper ca ucrainenii sa faca asta. Le da ocazia rusilor sa-si inlocuiasca vechiul armament cu unul nou, dar in acest timp, din Ucraina nu va mai ramane nimic.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Telegondola Mamaia, între demolare și autostradă prin aer. Ce ar trebui făcut, de fapt, cu simbolul stațiunii?

În mai puțin de doi ani, Telegondola din Mamaia a trecut - cel puțin în declarațiile publice - prin toate scenariile posibile. Mai întâi, arhitecții care lucrau la noul Plan Urbanistic Zonal al stațiunii au propus eliminarea instalației, considerând că stâlpii și cablurile afectează imaginea urbană și zonele istorice din Mamaia. Apoi, primarul Constanței a spus răspicat că telegondola nu va fi desființată. Acum, președintele Consiliului Județean Constanța anunță că instituția ar putea prelua instalația și că, în viziunea sa, traseul ar putea fi extins spre Năvodari, spre Delfinariu și chiar către sudul litoralului.

Citește mai mult

Telegrame din taberele copilăriei. De la „Bobiță” și biscuitul în ochi, la autocarul pentru copiii căzuți pe Vulcanii Noroioși

Recent, am devenit nostalgic după taberele copilăriei - nu știu exact motivul, dar poate o să-l deslușesc până la finalul articolului. Șase veri la rând, din 1998 până în 2003, adică de la 9 ani până am intrat la liceu, am fost în taberele de creație literară „Tinere condeie” de la Tismana (județul Gorj), apoi Poiana Pinului și Arbănași (ambele din județul Buzău).

Citește mai mult

cernavoda

Oprirea ambelor unități de la Cernavodă scoate din sistem aproximativ 1.400 MW capacități de producție continuă și predictibilă. România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice.

Citește mai mult