Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Vlad Mixich, despre vulnerabilitățile majore ale României în fața coronavirusului: La începutul unei epidemii nimic nu e mai rău decât lipsa informațiilor corecte

coronavirus - Foto Guliver/Getty Images

Foto: Guliver/Getty Images

„Impotența de a disemina rapid și în masă informații ușor de înțeles și corecte cu privire la epidemia de coronavirus stimulează zvonistica și reduce comportamentele prin care chiar putem împreună, ca o comunitate, reduce efectele epidemiei”, a scris pe pagina sa de Facebook Vlad Mixich, membru în conducerea Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă.

Mixich a reamintit „treimea sfântă împotriva coronavirusului”: „Ne spălăm pe mâini des - nu atingem fața cu mâinile nespălate - stăm acasă dacă avem febră+tuse+dureri musculare+oboseală.”

La nivel mondial au fost identificate peste 81.000 de persoane infectate cu coronavirus. 2.765 persoane au murit, iar 30.167 persoane s-au vindecat până în prezent.

Citiți și:

Redăm postarea lui Vlad Mixich:

„În prezent 3 sunt vulnerabilitățile majore ale României în fața coronavirusului:

1. Problema protecției personalului medical care va intra în contact cu pacienți cu coronavirus.

Pentru FIECARE caz suspect este nevoie de cel puțin 3 seturi de echipament de protecție (mască cu filtru respirator FFP2/3, ochelari, costum rezistent la apă, mănuși) pe zi! Pentru fiecare caz confirmat este nevoie de cel puțin 15 seturi de echipament de protecție pe zi!

Are România în prezent suficiente stocuri pentru ca personalul medical, atât de prețios, să se protejeze corect? Sunt aceste stocuri gata de distribuit spitalelor imediat atunci când vor apărea cazuri?

De ce e important? Infecția pare a fi mai severă la personalul medical: în China, 15% din cazurile de #Covid19 în rândul personalului medical au fost severe.

2. Problema protecției bătrânilor și, în special, a celor care locuiesc în comunități (cămine de bătrâni).

Vestea bună e că 81% din cazuri (practic 8 din 10 oameni infectați) au făcut doar o formă ușoară a bolii. Vestea proastă este că boala este chiar periculoasă pentru persoanele de peste 70 de ani.

Există deja protocoale cu măsuri de prevenție speciale pentru astfel de persoane? A fost personalul din căminele de bătrâni instruit specific pentru aceste situații? Dar cei care lucrează în spitale?

De ce e important? Numărul deceselor la persoanele de peste 70 de ani cu #Covid19 este semnificativ mai mare decât în celelalte grupe de vârstă. Trebuie să ne protejăm bătrânii și pe cei mai vulnerabili (persoane cu alte boli cronice, care sunt și ele vulnerabile).

3. Problema comunicării foarte deficitare a autorităților în privința coronavirusului. Până acum, autoritățile române sunt un model despre cum să NU comunici în situații de urgență de sănătate publică.

Vestea bună e că există deja inițiative private vizibile care fac ceea ce ar fi trebuit deja să facă autoritățile (ex.: campania Radio Europa FM sau clipurile Dr. Vasi Rădulescu). Vestea proastă e că autoritățile comunică deocamdată... foarte prost.

Ministerele din alte țări afectate de coronavirus sau învecinate prezintă deja informații specifice pentru personalul din turism sau din educație, liste cu locurile de unde pot fi procurate măști de protecție, ce să faci dacă un vecin sau o rudă de-a ta e plasată în carantină, indicații precise pentru bătrâni, gravide, copii, și multe altele. Majoritatea au și versiuni vizuale, ușor de înțeles. Unde sunt toate aceste informații disponibile în limba română? Azi, acum avem nevoie de ele!

De ce e important? Impotența de a disemina rapid și în masă informații ușor de înțeles și corecte cu privire la epidemia de coronavirus stimulează zvonistica și reduce comportamentele prin care chiar putem ÎMPREUNĂ, ca o comunitate, reduce efectele epidemiei. La începutul unei epidemii nimic nu e mai rău decât lipsa informațiilor corecte.

Altfel, nu uitați treimea sfântă împotriva coronavirusului:

NE SPĂLĂM PE MÂINI DES - NU ATINGEM FAȚA CU MÂINILE NESPĂLATE - STĂM ACASĂ DACĂ AVEM FEBRĂ+TUSE+DURERI MUSCULARE+OBOSEALĂ”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

MERCOSUR. Sursa foto: Profimedia

O piață comună cu Mercosur elimină bariere tarifare și netarifare din calea exporturilor. Mai ales a exporturilor de valoare adăugată mare: autoturisme, tractoare (cele de la Reghin se vând ca pâinea caldă în Chile, în dauna chinezilor), echipamente electrice etc. Pentru noi, ca țară, liberul schimb cu Mercosur aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult