Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Vlad Mixich, despre vulnerabilitățile majore ale României în fața coronavirusului: La începutul unei epidemii nimic nu e mai rău decât lipsa informațiilor corecte

coronavirus - Foto Guliver/Getty Images

Foto: Guliver/Getty Images

„Impotența de a disemina rapid și în masă informații ușor de înțeles și corecte cu privire la epidemia de coronavirus stimulează zvonistica și reduce comportamentele prin care chiar putem împreună, ca o comunitate, reduce efectele epidemiei”, a scris pe pagina sa de Facebook Vlad Mixich, membru în conducerea Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă.

Mixich a reamintit „treimea sfântă împotriva coronavirusului”: „Ne spălăm pe mâini des - nu atingem fața cu mâinile nespălate - stăm acasă dacă avem febră+tuse+dureri musculare+oboseală.”

La nivel mondial au fost identificate peste 81.000 de persoane infectate cu coronavirus. 2.765 persoane au murit, iar 30.167 persoane s-au vindecat până în prezent.

Citiți și:

Redăm postarea lui Vlad Mixich:

„În prezent 3 sunt vulnerabilitățile majore ale României în fața coronavirusului:

1. Problema protecției personalului medical care va intra în contact cu pacienți cu coronavirus.

Pentru FIECARE caz suspect este nevoie de cel puțin 3 seturi de echipament de protecție (mască cu filtru respirator FFP2/3, ochelari, costum rezistent la apă, mănuși) pe zi! Pentru fiecare caz confirmat este nevoie de cel puțin 15 seturi de echipament de protecție pe zi!

Are România în prezent suficiente stocuri pentru ca personalul medical, atât de prețios, să se protejeze corect? Sunt aceste stocuri gata de distribuit spitalelor imediat atunci când vor apărea cazuri?

De ce e important? Infecția pare a fi mai severă la personalul medical: în China, 15% din cazurile de #Covid19 în rândul personalului medical au fost severe.

2. Problema protecției bătrânilor și, în special, a celor care locuiesc în comunități (cămine de bătrâni).

Vestea bună e că 81% din cazuri (practic 8 din 10 oameni infectați) au făcut doar o formă ușoară a bolii. Vestea proastă este că boala este chiar periculoasă pentru persoanele de peste 70 de ani.

Există deja protocoale cu măsuri de prevenție speciale pentru astfel de persoane? A fost personalul din căminele de bătrâni instruit specific pentru aceste situații? Dar cei care lucrează în spitale?

De ce e important? Numărul deceselor la persoanele de peste 70 de ani cu #Covid19 este semnificativ mai mare decât în celelalte grupe de vârstă. Trebuie să ne protejăm bătrânii și pe cei mai vulnerabili (persoane cu alte boli cronice, care sunt și ele vulnerabile).

3. Problema comunicării foarte deficitare a autorităților în privința coronavirusului. Până acum, autoritățile române sunt un model despre cum să NU comunici în situații de urgență de sănătate publică.

Vestea bună e că există deja inițiative private vizibile care fac ceea ce ar fi trebuit deja să facă autoritățile (ex.: campania Radio Europa FM sau clipurile Dr. Vasi Rădulescu). Vestea proastă e că autoritățile comunică deocamdată... foarte prost.

Ministerele din alte țări afectate de coronavirus sau învecinate prezintă deja informații specifice pentru personalul din turism sau din educație, liste cu locurile de unde pot fi procurate măști de protecție, ce să faci dacă un vecin sau o rudă de-a ta e plasată în carantină, indicații precise pentru bătrâni, gravide, copii, și multe altele. Majoritatea au și versiuni vizuale, ușor de înțeles. Unde sunt toate aceste informații disponibile în limba română? Azi, acum avem nevoie de ele!

De ce e important? Impotența de a disemina rapid și în masă informații ușor de înțeles și corecte cu privire la epidemia de coronavirus stimulează zvonistica și reduce comportamentele prin care chiar putem ÎMPREUNĂ, ca o comunitate, reduce efectele epidemiei. La începutul unei epidemii nimic nu e mai rău decât lipsa informațiilor corecte.

Altfel, nu uitați treimea sfântă împotriva coronavirusului:

NE SPĂLĂM PE MÂINI DES - NU ATINGEM FAȚA CU MÂINILE NESPĂLATE - STĂM ACASĂ DACĂ AVEM FEBRĂ+TUSE+DURERI MUSCULARE+OBOSEALĂ”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Alexandra Căpitănescu finala Eurovision / sursa foto: Profimedia

Alexandra Căpitănescu și trupa ei au obținut rezultat istoric la Eurovision 2026. Cifrele arată așa: locul 3 în clasamentul final, locul 2 la televot în finală, locul 2 în semifinală. Însă, în spatele acestora, se ascunde povestea unei fete de 22 de ani, care urmărește Eurovision de când era mică, și care a ajuns acum să-și transmită mesajul pe scena mult visată, în văzul a peste 160 de milioane de telespectatori.

Citește mai mult

Alexandra Căpitănescu Eurovision / sursa foto: Profimedia

Alexandra a fost înainte de toate mare fană Eurovision, urmărind concursul încă de când era copil. La unele ediții, poate a și adormit înainte de miezul nopții. Sâmbătă, cam pe la aceeași oră, va rupe scena cu „Choke me” și vreo 170 de milioane de oameni o vor privi. Piesa e despre luptele noastre interioare. Și, iată, despre cum le dăm afară în văzul tuturor.

Citește mai mult

bulgaria - profimedia

Românii sunt pasionali și impulsivi când vine vorba de politică. Ne-am obișnuit să fie o caracteristică pe care o justificăm cu originea noastră latină, însă e un aspect negativ. Am observat evoluția vecinilor noștri de la sud, de-a lungul anilor și cu predilecție în ultima perioadă. Cu toate că au avut o instabilitate politică — între 2021 și 2026 au avut loc 8 alegeri pentru diferite structuri de putere și s-au schimbat 10 guverne, iar în aprilie 2026 au ales un pro-rus să facă guvernul — Bulgaria a aderat la moneda euro și a rămas o țară stabilă economic foto: Profimedia

Citește mai mult

Biserica cu Moartea / sursa foto: Google Maps

Ceea ce face Biserica cu Moartea unică – și ceea ce, consider, a popularizat acest nume pentru ea, chiar și printre localnici, unii dintre ei chiar necunoscând faptul că numele oficial al bisericii este “Sf. Nicolae” – este multitudinea de evenimente stranii și tragice ce s-au desfășurat în jurul ei. foto Google Maps

Citește mai mult