Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Vlad Mixich, despre vulnerabilitățile majore ale României în fața coronavirusului: La începutul unei epidemii nimic nu e mai rău decât lipsa informațiilor corecte

coronavirus - Foto Guliver/Getty Images

Foto: Guliver/Getty Images

„Impotența de a disemina rapid și în masă informații ușor de înțeles și corecte cu privire la epidemia de coronavirus stimulează zvonistica și reduce comportamentele prin care chiar putem împreună, ca o comunitate, reduce efectele epidemiei”, a scris pe pagina sa de Facebook Vlad Mixich, membru în conducerea Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă.

Mixich a reamintit „treimea sfântă împotriva coronavirusului”: „Ne spălăm pe mâini des - nu atingem fața cu mâinile nespălate - stăm acasă dacă avem febră+tuse+dureri musculare+oboseală.”

La nivel mondial au fost identificate peste 81.000 de persoane infectate cu coronavirus. 2.765 persoane au murit, iar 30.167 persoane s-au vindecat până în prezent.

Citiți și:

Redăm postarea lui Vlad Mixich:

„În prezent 3 sunt vulnerabilitățile majore ale României în fața coronavirusului:

1. Problema protecției personalului medical care va intra în contact cu pacienți cu coronavirus.

Pentru FIECARE caz suspect este nevoie de cel puțin 3 seturi de echipament de protecție (mască cu filtru respirator FFP2/3, ochelari, costum rezistent la apă, mănuși) pe zi! Pentru fiecare caz confirmat este nevoie de cel puțin 15 seturi de echipament de protecție pe zi!

Are România în prezent suficiente stocuri pentru ca personalul medical, atât de prețios, să se protejeze corect? Sunt aceste stocuri gata de distribuit spitalelor imediat atunci când vor apărea cazuri?

De ce e important? Infecția pare a fi mai severă la personalul medical: în China, 15% din cazurile de #Covid19 în rândul personalului medical au fost severe.

2. Problema protecției bătrânilor și, în special, a celor care locuiesc în comunități (cămine de bătrâni).

Vestea bună e că 81% din cazuri (practic 8 din 10 oameni infectați) au făcut doar o formă ușoară a bolii. Vestea proastă este că boala este chiar periculoasă pentru persoanele de peste 70 de ani.

Există deja protocoale cu măsuri de prevenție speciale pentru astfel de persoane? A fost personalul din căminele de bătrâni instruit specific pentru aceste situații? Dar cei care lucrează în spitale?

De ce e important? Numărul deceselor la persoanele de peste 70 de ani cu #Covid19 este semnificativ mai mare decât în celelalte grupe de vârstă. Trebuie să ne protejăm bătrânii și pe cei mai vulnerabili (persoane cu alte boli cronice, care sunt și ele vulnerabile).

3. Problema comunicării foarte deficitare a autorităților în privința coronavirusului. Până acum, autoritățile române sunt un model despre cum să NU comunici în situații de urgență de sănătate publică.

Vestea bună e că există deja inițiative private vizibile care fac ceea ce ar fi trebuit deja să facă autoritățile (ex.: campania Radio Europa FM sau clipurile Dr. Vasi Rădulescu). Vestea proastă e că autoritățile comunică deocamdată... foarte prost.

Ministerele din alte țări afectate de coronavirus sau învecinate prezintă deja informații specifice pentru personalul din turism sau din educație, liste cu locurile de unde pot fi procurate măști de protecție, ce să faci dacă un vecin sau o rudă de-a ta e plasată în carantină, indicații precise pentru bătrâni, gravide, copii, și multe altele. Majoritatea au și versiuni vizuale, ușor de înțeles. Unde sunt toate aceste informații disponibile în limba română? Azi, acum avem nevoie de ele!

De ce e important? Impotența de a disemina rapid și în masă informații ușor de înțeles și corecte cu privire la epidemia de coronavirus stimulează zvonistica și reduce comportamentele prin care chiar putem ÎMPREUNĂ, ca o comunitate, reduce efectele epidemiei. La începutul unei epidemii nimic nu e mai rău decât lipsa informațiilor corecte.

Altfel, nu uitați treimea sfântă împotriva coronavirusului:

NE SPĂLĂM PE MÂINI DES - NU ATINGEM FAȚA CU MÂINILE NESPĂLATE - STĂM ACASĂ DACĂ AVEM FEBRĂ+TUSE+DURERI MUSCULARE+OBOSEALĂ”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult