Foto: Hartă ANM
După vremea caldă de Crăciun și Anul nou, România se pregătește să fie cuprinsă de un val de aer polar care va duce la scăderea temperaturilor, la vânt puternic și viscol la munte, dar și la ninsori puternice. Va fi foarte frig toată săptămâna următoare, iar directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, spune că ar trebui să ne obișnuim cu astfel de amplitudini termice semnificative. Aceasta a mai declarat pentru Republica că în prima parte a săptămânii viitoare temperaturile minime vor scădea sub minus 15 grade Celsius, pe parcursul nopților și dimineților, în jumătatea nordică a Moldovei, în estul Transilvaniei, dar și în regiunile intracarpatice.
Vremea se va răci brusc începând de duminică, mai întâi în jumătatea nordică, iar ciclonul polar care se îndreaptă către țara noastră va aduce ninsoare și în Capitală.
„Pentru că vorbim de variații foarte mari ale temperaturii aerului, vor fi și intensificări ale vântului pe partea de est, Moldova urmând să fie regiunea cea mai afectată și temperaturi foarte scăzute și pe parcursul nopților, când valul de aer polar va evolua treptat, se va extinde și în celelalte regiuni ale țării. Va fi foarte frig toată săptămână care urmează, posibil și următoarea săptămână, deci cel puțin pâna în jurul datei de 20 ianuarie, urmând ca în această perioadă temperaturile minime pe parcursul nopților să fie preponderent negative și estimăm că cel mai frig va fi în nopțile din prima parte a săptămânii care urmează", a precizat și directorul de prognoză de la ANM, Florinela Georgescu.
În tot acest context, mulți oameni se întreabă cum de s-au ajuns să avem 16 grade în ajun de Bobotează.
"Putem confirmă faptul că topul celor mai călduroase ierni începând din 1961 și pâna în prezent, în țara noastră, a început în iarna lui 2019 spre 2020. Începând de aici putem să confirmăm că acestea au fost cele mai călduroase ierni. Ultima iarnă, și anume cea din 2022 - 2023, a înregistrat o abatere termică pozitivă de 3,5 grade Celsius, fiind cea mai caldă iarna din țara noastră", explică Elena Mateescu.
Aceasta mai spune că nici decembrie, prima lună din iarna 2023‑2024, nu a făcut excepție, luând în considerare abaterea termică pozitivă de 3,3 grade Celsius. Asta a făcut-o a treia luna decembrie cea mai caldă.
„Zilele din 25 și 26 decembrie, atunci când s-a sărbătorit Crăciunul, au înregistrat valori record de temperaturi: 21 grade Celsius la Calafat în 25 decembrie, 26 de grade la Turnu Măgurele în 26 decembrie, iar în 26 decembrie, de asemenea, la 91 de stații meteorologice din totalul de 166 de stații la nivel național, am înregistrat cele mai ridicate temperaturi pentru o zi de 26 decembrie de când se fac măsurători meteorologice în țara noastră. Și debutul noului an, 2024, a doua luna din iarna aceasta, a fost caracterizat printr-o vreme deosebit de caldă, temperaturile maxime fiind, în medie, cu mai mult de 10 grade mai ridicate decât ceea ce ar fi normal pentru o prima decadă a unei luni ianuarie în țara noastră, acestea situându-se în general între 6 pâna la 16 grade", mai spune directoarea ANM.
Și chiar de Bobotează, a ținut să precizeze Elena Mateescu, vorbim de temperaturi care, la scara întregii țări, au înregistrat valori între 6 pâna la 16 grade în partea de sud-est a țării.
„Mase de aer cald dinspre nordul Africii frecvent abordează în această perioada zona țării noastre. Dar nu numai zona țării noastre. La acest moment, vremea este volatilă pe continent. Zone extinse din partea centrală și vestică a Europei traversează perioade cu cantități abundente de precipitații și temperaturi foarte coborâte, în vreme ce în sud și sud-estul Europei, respectiv în zona României, este foarte cald. Dar perioada rece va fi de interes și în zona țării noastre, pentru că masa de aer polar care a afectat deja partea nord-vestică a Europei va cuprinde și zona țării noastre începând cu ziua de duminică, când regiunea Moldovei nu va înregistra valori ale temperaturii maxime mai mari de 1 pâna la cel mult 5, 6 grade Celsius, în timp ce în sud-est vor mai fi temperaturi de 10 pâna la 14 grade Celsius. De luni, însa, masă de aer rece va cuprinde toată țara, astfel încât maximele negative în jumătatea nordică a țării să cuprindă valori între -7 pâna la -1 grad Celsius", a mai spus Elena Mateescu.
Directoarea ANM a mai transmis că temperaturile pozitive, referindu-se la extremitatea de sud a țării, vor fi de 1 pâna la cel mult 4 grade Celsius. Iar în zilele marți și miercuri este posibil să înregistram cele mai reci dimineți din primul val de ger din această iarnă, pentru că minimele vor fi unele foarte coborâte, cu valori sub pragul de ger, cu -10 chiar -15 grade Celsius în Transilvania și jumătatea nordică a Moldovei.
În restul teritoriului, de asemenea, vor fi minime cuprinse între -10 pâna la -2 grade în Oltenia. În plus, vor fi și precipitații, predominant sub formă de ninsoare, la munte, dar și în zonele mai joase de relief, a mai adăugat directoarea ANM.
Consecințele pe termen lung
Vremea neobișnuit de caldă din această perioada i-a scos pe oameni afară din casă. Aceștia au ieșit la plimbare sau în locurile de joacă cu copiii. Însa nu putem să nu ne întrebam care sunt consecințele pe termen lung ale acestor temperaturi plăcute.
Iar Elena Mateescu are niște răspunsuri: "Consecințele pot fi asupra agriculturii. O pornire de vegetație prematură, în condițiile în care regimul de temperaturi păstrează valori mai ridicate decât în mod obișnuit în această perioadă. În ferestrele calde pot apărea reluări de vegetație, după care vin răcirile bruște, cu valori de temperaturi sub -10 pâna la -16 grade Celsius. În absența unui strat protector de zăpadă, mai ales la culturile de câmp, vegetația poate fi afectată. Cu siguranță trebuie să monitorizăm atent perioada care urmează, pentru că și lipsa precipitațiilor pe secvențe mari și lungi de timp determină o aprovizionare deficitară chiar după o toamna foarte secetoasă".
Mai mult, directoarea ANM amintește că lunile septembrie și octombrie din toamna lui 2023 au fost foarte călduroase, de altfel, iar toamna din 2023, în ansamblu, a fost cea mai caldă toamna din istoria măsurătorilor meteorologie în țara noastră.
"Primele două luni și jumătate de toamna au fost foarte secetoase. Cantitățile de precipitații după a doua parte a lunii noiembrie au refăcut în bună parte din țară rezervă de apă din sol. Însa luna decembrie, în continuare secetoasă, a făcut ca în jumătatea estică a țării, din nou, nevoia de apă să fie una semnificativă. Iată că toate aceste alternanțe, fie că vorbim de perioade mai calde din punctul de vedere al regimului de temperaturi, fie de perioade secetoase urmate de perioade cu cantități mai mari de precipitații pe segmente scurte de timp, pot afecta, de pildă, sectorul agricol prin ceea ce înseamna evoluția condițiilor de vegetație", a punctat Elena Mateescu.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Valul de viroze, as raspunde eu. Daca meteo da de zor ca e atat de cald de lesinam, oamenii asta pricep. Sa te plimbi in tricou in luna ianuarie doar pentru ca arata 16 grd termometrul nu cred ca e o idee buna. Dar oamenii trebuie sa lesine de cald, macar si pentru ca asa s-a spus la meteo.
16 grd de decembrie nu sunt aceleasi cu 16 grd de aprilie, spre exemplu. Dar asa e fain, sa te plimbi in rochie de vara la umbra crengilor desfrunzite.
Cand totul in jur emana frig, cand soarele apune la 16.50 si rasare la 07.50, normal ca cele 3 ore, in medie, de temperaturi maxime din timpul zilei nu reusesc sa incalzeasca nimic si nici nu percepi acea caldura la valoarea ei, pentru ca aerul e rece.
Meteo a ajuns un fel de sperietoare, o stire de „cosmar”. Totul e soc si groaza la TV-urile romanesti, audienta cere sacrificii.
https://www.infoactual.ro/vom-avea-un-an-fara-vara-avertismentul-crunt-al-meteorologilor.html - infoactual.ro .
Este un exemplu de titlu meteo. Se detaseaza cuvantul „crunt”.
Eu stiu ca anotimpurile se schimba la solstitiu si echinoctiu. Asta spune astronomia care e o stiinta, zic eu. Ca noi impartim anotimpurile incepand cu 1 ale lunii, asta pentru ca e mai usor. Deci, iarna incepe in jur de 20 decembrie si tine pana la 20 martie. Stim, de asemenea, ca fiecare anotimp se prelungeste peste celalalt anotimp. Asa ca toamna se mai prelungeste 10-15 zile, pana se instaleaza iarna. Sigur, sunt ani foarte frigurosi, sunt ani foarte caldurosi. Vremea nu e ceva batut in cuie: avem ani cu seceta, ani cu ploi, ani cu veri toride, ani cu veri mai racoroase. Sunt ani cu inundatii, ani cu zapada multa sau fara zapada.
In timpul verii 2023 imi amintesc titluri la TV, gen: a cazut un copac, acoperis luat de vant (in imaginile difuzate erau cam 5% tigle suflate de vant de pe o casa) si tot asa. TV-urile vanau efectiv orice craca rupta si o prezentau ca pe un mare dezastru national. Cui face bine lucrul asta? E si aici un stres cu care traim inutil. Bineinteles ca ati scris articolul cu gandul la schimbarile climatice.
Si acum putina statistica:
Cronologia celor mai calde zile de iarnă 1899-2022
1899
La Drobeta Turnu Severin au fost +24, la Craiova au fost +23,3 grade în februarie, iar la Strehaia, +23,5.
1903
Pe 3 decembrie au fost +20,8 grade la stația meteo București Filaret și +21 la Constanța. Maximele au fost de +22,3 la Călărași, de +22 la Turnu Măgurele și +19 la Bacău. În ianuarie au fost +15,6 la Sibiu și +14 grade la Cluj.
1915
La Craiova au fost +19,5 grade în decembrie
1921
La Iași au fost +16,7 C în ianuarie.
1927
La Vf Omu au fost +9 grade în februarie.
1936
La Cluj au fost +14,5 în ianuarie, la Târgu Mureș +14 iar la Sulina, +18. La Buzău au fost +18,4 C.
1939
Pe 19 ianuarie au fost +20,6 la Câmpina. La Oradea au fost +17,1 C, iar la Deva, +15.3 grade.
1947
La Galați au fost 20 de grade în decembrie.
1949
La Vf Omu au fost +5,6 C în ianuarie.
1957
La Timișoara au fost +20,2 C în decembrie, la Oradea au fost +19,2, la Sibiu +19,3 iar la Deva, +19,8 C.
1960
La Pârscov (Buzău) au fost +19,4 C în ianuarie.
La Târgu Mureș au fost +18,3 în februarie.
1975
La mijloc de ianuarie au fost +14 grade la Predeal.
1977
La final de februarie au fost +17,7 la Predeal și +22,4 la Bacău.
1980
La Miercurea Ciuc au fost +12 C într-o lună ianuarie în care au fost șase nopți cu minime de sub -25 C.
1982
Pe 17 decembrie au fost +18 C la Brașov. La Târgu Mureș au fost +17,1. La Oradea au fost 16 grade. La Cluj au fost +18,7 în decembrie
1984
Pe 2 ianuarie au fost +20,4 C la Calafat, +19 la Câmpina și +18,2 la Călărași (o zi mai târziu). Tot în ianuarie au fost +15 la Suceava.
1985
Pe 5 decembrie au fost +23,4 C la Câmpina, maxima absolută a lunii, iar ziua următoare au fost +20,2 C. La stația montană Vlădeasa, la peste 1.800 m alt, au fost +10,2 C, iar la Sinaia 1500 au fost +15,4 grade. La Drobeta T S au fost +20,3 C. Chiar și Bâlea Lac, una dintre stațiile meteo de mare altitudine, au fost atunci +10,4 grade și minima a fost +4,6 C.
Pe 4 decembrie au fost +22 la Târgoviște. - https://science.hotnews.ro/stiri-terra-25286438-istoria-celor-mai-calde-zile-iarna-din-1899-pana-ianuarie-2022-temperaturi-extreme-caldura-recorduri.htm
Si statistica merge mai departe, pana in zilele noastre.