Vreți război? Faceți! Dar lăsați-ne în pace pe noi, civilii!

Foto: Getty Images

Faceți războiul vostru mondial, dacă așa considerați voi că este necesar sau inevitabil. Bateți-vă ca chiorii între voi. Dar lăsați-ne pe noi în pace. Noi suntem civili, pacifiști și nu avem treabă cu voi.

Trimiteți-vă dronele să se lupte între ele deasupra Pacificului. Și fie ca cel mai bun să câștige! Dar cruțați-ne orașele, nu ni le distrugeți. Nu ne bombardați drumurile, aeroporturile sau sursele de energie. Le-am construit cu greu, ca să trăim mai bine, iar nivelul nostru de evoluție nu are nicio legătură cu conflictele voastre sau cu ceea ce vreți voi să demonstrați.

Dacă nu vă ajunge Pacificul sau vreți neapărat să vă folosiți jucăriile de război și pe uscat, alegeți-vă niște zone nepopulate de pe glob, în Sahara, în Siberia sau în Vestul Australiei, înconjurați-le cu garduri înalte și bateți-vă acolo, cât vreți. Vom fi fericiți să vă găsim un loc pe pământ, unde să vă puteți descărca în voie energiile distructive. În zona împrejumuită pentru război vă puteți construi cazemate, puteți da cu gaze chimice și puteți amplasa mine. Acolo vă puteți spiona, vă puteți trăda între voi și vă puteți tortura prizonierii. Dar țineți conflictul în interiorul gardurilor, înțelegând că este lupta voastră, nicidecum a civililor liberi de peste gard. Și renunțați la armele nucleare, pentru că oricum le aveți toți. Iar dacă le aveți toți, ele se anulează. Nu mai are niciun sens să vă amenințați cu ele, de fapt să ne amenințați pe noi, că ne distrugeți lumea, întrucât noi, civilii, nu v-am greșit cu nimic. 

Unii dintre voi încă mai cred o vorbă veche de mii de ani și anume că războiul nu este decât o continuare a diplomației, cu alte mijloace. Așa o fi. Însă războiul dintre marile puteri militare ale lumii, în secolul 21, nu trebuie să mai genereze victime civile. Războiul mondial ar trebui să fie doar un concurs de tehnologie, bazat pe creativitate și susținut de bugete imense, în urma căruia să se stabilească în mod obiectiv cine este mai tare. Ca la un joc de strategie. Dar această competiție nu ne privește pe noi, ceilalți, așadar, vă rugăm să nu ne implicați în ea! Ne-ați convins până acum să vă plătim, fiecare dintre noi, circa 2% din banii noștri, ca să vă cumpărati arme, tehnologie și să achitați solde și pensii pentru soldați. Noi am plătit pentru jucăriile voastre, jucați-vă cât vreți cu ele, dar aveți grijă că sunt periculoase, și mai ales, nu le îndreptați niciodată înspre noi, cei care vi le-am dat să vă jucați cu ele.

Poate că e util să fie confirmată, din când în când, ierarhia puterilor armate mondiale, la fel ca în sport. Să se organizeze războaie mondiale anuale, sau din 4 în 4 ani, la fel ca Olimpiadele sportive, la care să participe armatele naționale. Să se facă alianțe, aliații să colaboreze între ei, iar cei învinși să învețe din greșeli. Soldații să defileze așa cum le place, fâlfâind steagurile, apoi, în cele mai elegante condiții de fair-play, să se încoloneze și să se încaiere între ei, pe viață și pe moarte. Câștigă cel care-l nimicește pe celălalt și pierde cel care se predă. Victorioșii sunt proclamați hegemoni ai lumii, până la următoarea ediție a Războiului Mondial. Ar putea fi chiar un program TV care ar avea o audiență grozavă. La televizor, războiul e foarte interesant. De ce să-l aducem, la propriu, în casa noastră? Nu-l vrem, lăsați-ne în pace cu el!

Sunt circa 20 de milioane de soldați în lume, în ziua de astăzi. Cam cât populația unei țări mai mici, cum ar fi România. Asta e meseria lor, cu toții au salarii și sunt antrenați să lupte în războaie. Toți sunt, în fond, antrenați să ucidă. Totuși, soldații de astăzi nu sunt sclavii nimănui, alegerea meseriei a fost doar a lor. Unii, mai încuiați, sunt tributari doar ideologiilor naționale, însă ceilalți, majoritatea, sunt mercenari. Soldații nu sunt asemănători gladiatorilor din antichitate, ci sunt mai apropiați sportivilor profesioniști de astăzi, care se antrenează asemănător, pentru performanțe fizice deosebite. Și sportul face victime, poate vă amintiți Formula 1 în formatul de acum 30 de ani, când șansa piloților de a încheia în viață competiția anuală, era de sub 90%. Războiul este, la rândul său, un sport foarte periculos, iar soldații sunt conștienți de asta, însă ce vină avem noi? Nu e drept ca noi să resimțim efectele războiului vostru. Nu vrem crizele aferente războiului, nu vrem penurie de bunuri necesare, nu vrem ca afacerile noastre să fie afectate, joburile nesigure și copiii înfricoșați. Nu vrem lupte în zonele locuite de noi, nu vrem să devenim migranți, călătorind în caravane și fugind din fața războiului vostru. Așadar, vă rugăm mult, certați-vă în altă parte!

Războiul vostru, cel atât de necesar și inevitabil, ar fi trebuit demult să devină doar un sport cu teren de joc și cu reguli. Cu doar 20 de milioane de practicanți, Sportul Militar nu este nici măcar atât de popular, tenisul (87 de milioane) sau fotbalul (250 de milioane de sportivi legitimați) fiind mult mai atractive pentru publicul din lumea întreagă. Și atunci, de ce să suferim noi toți, adică restul de 7,7 miliarde de oameni, pentru conflictele a doar 20 de milioane dintre noi? Am fi 7.700 de milioane de civili direct afectați de nebunia unei infime minorități, adică ceilalți doar 20 de milioane dintre noi. E limpede că factorii esențiali de decizie sunt mult, mult mai puțini, însă oricâți ar fi, noi, civilii cei mulți, miliardele de civili pacifiști, nu vrem război, așadar, cu siguranță, nu suntem de acord cu ei. Dacă aceștia nu pot evita apariția războaielor, atunci ei ar putea măcar să aleagă să se bată între ei, deasupra oceanelor, în deșert, în pampas, în savană, în taiga sau în alte pustietăți, unde își pot face de cap, ca la jocurile de paintball sau lasertag. Dar oricum departe de noi și de tihna vieții noastre. Noi vom fi doar spectatorii spectacolului oferit de ei. Îi vom susține și îi vom admira de la distanță, pe unii îi vom transforma în eroi populari și le vom construi monumente, pe alții îi vom omagia anual și vom numi străzi cu numele lor. Judecata retrospectivă a istoriei îi va aprecia doar pe cei care au reușit să ferească spectatorii civili de eventualele accidente colaterale.

Vreți război? Faceți. Dar faceți din război un sport și jucați-l pe terenuri special amenajate. Iar noi vom fi bineînțeles curioși să vă urmărim, vom fi generoși în like-uri, ba chiar vom paria pe voi.