Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

„- Cât merge darul?...” Un olandez la o nuntă, ritual de inițiere în cultura românească

Mi s-a spus cu insistență să nu mai scriu despre politică. Nu promit nimic, dar nici nu vreau să-mi fac prea mulți dușmani. Deci, nunți. Să vorbim despre nunți. Am fost la 6 nunți în România, la una în State, una în Germania și la vreo 5 în Olanda. Cele din România erau la Buzău (a mea), la Brăila, la Târgu Jiu și 3 la București (de fapt una dintre ele la Otopeni).

Săptămâna trecută l-am auzit pe unul dintre colegii mei spunând că ar vrea să fie teambuilding-ul în weekendul cutare, ca să scape de o nuntă. După care am înțeles că există o aversiune generală față de nunți. Cică sunt scumpe, gălăgioase, depășite, plictisitoare, cu prea mulți oameni, prea multă mâncare și prea mult kitsch.

Kitschul nu e niciodată prea mult la o nuntă. O nuntă e imitația unui basm, a unei vieți de vis. Culori, opulență, fețe zâmbitoare. Vrem să uităm că viața nu e chiar așa în fiecare zi. Petrecerea noastră de nuntă era într-o imitație de cabană de munte. Peste tot scânduri de lemn bine lăcuite. Am fost la o nuntă din București unde mirii s-au simțit obligați să invite atât de mulți oameni, încât au închiriat un fel de hală industrială în zona Pipera. Din afară hală, dinăuntru palat. Gândiți-vă la Eurovision: unele evenimente înfloresc din kitsch, trăiesc din kitsch, sunt ocaziile la care fiecare dintre noi își poate lăsa kitschul din sine liber. Haideți cu dansurile studiate! Mai puneți decoruri faux marbre! Aduceți fețele alea de masă lucioase! Că ne vom delecta și ne vom simți ca la televizor.

În Olanda am fost la o nuntă ca o recepție de afaceri. Dans, nu. Muzică, în surdină. Mâncare: antreuri. Toate afacerea era gata în 2 ore.

Hipsterii se mai plâng de mâncarea la nunți. Inevitabilele sarmale, peștele, fripturi. Jumătate rece, cealaltă jumătate fără gust. Am fost la o singură nuntă cu mâncare netradițională. Și într-adevăr, se poate și cu mâncare mai puțină. Cred că la nunta aia, în loc să arunce 70% din mâncare, au aruncat doar 30%. Sigur, nu mai suntem în Evul Mediu. Sigur, nu moare nimeni de foame în ziua de azi. Bineînțeles, nu mai impresionezi pe nimeni la nunta ta cu sarmale reci. Însă ele fac parte din experiența totală a nunții românești. O configurație echilibrată cu grijă, din timpul romanilor încoace. Nu poți să scoți sarmalele, că devine o nuntă occidentală.

Alt cap de acuzare: Plictiseala. Dacă nu faci parte din familia sau prietenii apropiați, efectiv n-ai cu cine vorbi. La toate nunțile unde am fost am observat cupluri în hainele lor de nuntă, triști, uitându-se la pereți. Contrar așteptărilor mele de la un popor latin, oamenii nu prea încearcă să socializeze. Eu nu sunt foarte sociabil, dar urăsc să nu fac nimic. La nunți încerc să fac conversație cu colegii de masă. Din păcate, de obicei muzica e prea tare pentru a avea o discuție bună.

Ce poți să faci când nu știi pe nimeni și muzica e prea tare pentru a vorbi? Exact! Nunțile românești sunt concepute pentru dans. Și numai acolo dansul românesc e în mediul lui natural. O horă la televizor? Ridicol! O hora în Olanda? Jenant! O horă la o nuntă din România arată exact cum trebuie. Am fost la o nuntă cu mulți olteni. L-am observat pe unul care dansa așa de intensiv, că la ora 12:00 cămașa lui era deja total udă de transpirație. Când îl văd la ora 1:00 cu o altă cămașă, întreb unde a găsit-o. „Țin la orice nuntă vreo trei cămăși în mașină, și mă duc să mă schimb din când în când, ca să pot dansa tot timpul.” Esența românului.

Și scump? Noi întrebăm mereu înainte de o nuntă cât „se dă”. Pentru că trebuie să observăm convențiile sociale. Atitudinea e ca la șpagă: Nu poți să știi dacă chiar se va ști cât ai dat sau dacă vei fi judecat după suma dată. Dar mai bine nu riscăm. Apropo, la nunțile olandeze cadourile sunt semnificativ mai ieftine. Evident, se poate și altfel. Am fost odată la o nuntă cu „strigare”. Maestrul ceremoniei venea la fiecare cu microfonul, întreba de nume și de dar și striga prin toată sala: Gheorghe Grigore din Giurgiu: zece milioane! Nouă ne era foarte rușine, deși am ieșit bine. Dar era și un bătrân, un vecin din satul ancestral, care întrebat de darul lui a răspuns cu o privire de oțel, însoțit de cuvintele: „Un plic.”

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • dalex check icon
    Am citit articolul si comentariile dar am observat ca s-a omis esentialul.
    Ce moment esential este prezent intr-o nunta la romani ?
    Sunt tentat sa las fara raspuns intrebarea pentru a vedea cate comentarii vor trece testul.
    Raspund tot eu - nunta este petrecerea de dupa "cununia religioasa". Cununia religioasa este una dintre cele 7 taine din religia crestin ortodoxa majoritara in Romania. Altfel comentam pe langa subiect lasand impresia ca nuntasii se bucura pentru ca mirii vor presta in noaptea respectiva un act sexual si nu pentru ca doi crestini au decis sa se sprijine reciproc pe calea mantuirii.
    • Like 0
  • check icon
    Trebuie să recunosc că nunțile zis tradiționale au devenit niște afaceri de prost gust, trebuie să recunosc că nu-mi plac, trebuie să recunosc că nu aș participa dacă ar fi după mine, trebuie să recunosc însă că obiceiul este mai puternic decât rațiunea, bunul simț și bunul gust!
    Și mai trebuie să recunosc că specificul național în materie de nunți a fost puternic țiganizat în țara în care nici un lucru care nu se poate număra sau cântări nu are valoare!
    Așadar bahto delo delo să fie mișto, mânca-v-aș la portofel!
    • Like 0
  • Frumos articol! Si autorul nu este singurul care gandeste asa! Eu am evitat astfel de nunti si in cazul meu acum o jumatate de secol si cu copiii mei. Nu este obligatoriu sa faci asemenea cheltuieli si sa arunci banii pe fereastra pentru ca sa ai ce povesti pana la adanci batraneti ca fiind de fapt singurul eveniment notabil din viata ta. In plus darul nu este de fapt dar ci un imprumut ce trebuie returnat. Cei mai multi fac liste cu nuntile la care au fost, cat au dat la fiecare pentru ca atunci cand organizeaza si ei o nunta sa-i cheme pe datornici la datorie. Groaznic! Ca sa iesim din afacerea care este de fapt o nunta, este nevoie de curajul si independenta de gandire a fiecaruia. Doar ca din pacate cand gandesti atat de liber poti ruina o multime de mici afaceri profitabile: orgnizatorii de nunti, restaurantele, preotii care oficiaza si care nu sunt de loc ieftini, cei care vand rochi de mireasa, cei care fac aranjamente florale, cei care fac efecte speciale, cei care vand tot felul de fleacuri pe post de marturii, cei care vand lumanari de nunta, cei care fac invitatii, hotelurile care gazduiesc nuntasii din alte localitati, cei care inchiriaza masini si probabil mai sunt si altii. Asa ca nuntile traditionale aduc venit si statului prin impozitele percepute tutror celor implicati. Deci faceti nunti traditionale pentru cresterea PIB ului!
    • Like 1
  • TOTUL poate fi evitat! Doar nu e obligatoriu ;) Eu m.am casatorit fara sa fac nunta si era un adevarat scandal acum cca 40 de ani :)))
    In fine, tinerii se pricep acum sa.si organizeze nunti-altfel, neconventionale.
    In Italia, e un cosmar alimentar, ore intregi se mananca, cu ceva muzica si fara dans. Inca se mai practica "lista matrimonio", unde fiecare "cotizeaza" pentru diferite obiecte necesare, la un anumit magazin ales de miri, sau metoda "plic cu bani" ;)
    • Like 2
  • radu check icon
    Da, nunțile au devenit o caznă de care fuge cine poate din toate punctele de vedere.
    • Like 3
  • Venom check icon
    La țară, (în sud) pot să înceapă să cânte muzicile și antrenamentul cu pahare de joi sau vineri. Se închide oficial maratonul alcoolic de machit fără vreo semnificație ritualică din timpul săptămânii și se deschide oficial maratonul alcoolic pentru că e nuntă și e timp magic. Petrecerile de sub corturile de pânză au izolație fonică perfectă, în jurul întregului sat, grație boxelor care vor bubui, de acum, încontinuu, până spre luni seară. Lăutarii au și beneficiul avantajului tehnologic și când le obosesc orgile electronice tradiționale și cantautoarea, un digei local pune, de regulă, populară sau manele. Probabil că lăutarii sunt și printre puținii care nu sunt rangă mai tot timpul, fiindcă ei sunt la muncă, nu la distracție. Motiv pentru care în momentele acelea triste când nu se simt integrați în comunitate mai bagă șlagăre străine de inimă și sânge albastre. Unii chiar pot transforma orice melodie din lumea asta pe acordeon, vioară sau țambal, în populară.
    La o nuntă se bea orice are grad și a ajuns în pahare sau căni. Așa că nu contează prea mult ce băutură este la origine lichidul ci cantitatea. Uneori se deturnează orice transport de vin sau țuică din beci și poate dura ceva până să îți fie umplut din nou paharul. La fel, dacă pleci de pe locul tău, e firesc să îți găsești paharul gol, că doar nu era să se răcească vinul pe masă. Și ce nuntă ar fi aia dacă nu jucăm un pic și în șosea? Adică dacă nu blocăm complet șoseaua, cum e obiceiul? Nu toți nuntașii scapă din Hora asta Popicelor Bete, dar e păcat de tradiție să se strice doar pentru că ajung unii la spital. Oricum, mai puține guri de băut la cort. Apoi, momentul așteptat de miri se dă daru' - daru' - daru' - cu strigare - cu strigare - cu strigare - din partea nașului - nașului - na-lui - să trăiască. S-au pierdut unele obiceiuri fascinante precum jucatul cearceafului plin de sânge în horă sau plimbarea miresei înapoi acasă, în huiduielile întregii comunități, dacă nu era fată mare și socrii mici trebuia să negocieze cu mirele sporul de rușine în pământ sau animale. Apoi, viața liniștită a comunității reîncepe de unde am lăsat-o. Fie omul cât de mic, după nuntă bea un pic.
    • Like 6
    • @ Venom
      check icon
      Numai în sud este așa?
      • Like 0
  • O să am nunta anul viitor. Mă iau pandaliile când mă gândesc câte ar trebui să pun la punct, eu fiind plecat din țară. Dar fiindcă urăsc nunțile și tot bâlciul care vine cu sine, cu siguranță voi avea o nuntă mai diferită.
    În primul rând că nu îmi voi chema decât câteva rude apropiate, restul să-și bată coasa (cum îmi place mie să spun). Ce rost are să invit nu știu ce rudă cu care nu am mai vorbit de mulți mulți ani?
    Apoi, doar prieteni apropiați, nu mă interesează prieteni la care am fost la nuntă acum mii de ani și acum trebuie să îmi dea banii înapoi...o prostie toată gândirea asta cu obligația de nuntă.
    Muzica: dacă va fi tare, o scot din priză!
    Fără furtul miresei și pantofilor și tâmpenii de genul ăsta.
    Nașii pe care i-am chemat nu se vor simți ruinați după nuntă, asta a și fost o condiție: fără bani! Vreau să fie nași pentru relația pe care o am cu ei, nu pentru banii cu care aruncă în mine.
    Și că tot am vorbit de bani, cinstea: nu vreau să fie cinste! Pe invitațiile de nuntă voi scrie clar: fără cinste! Chem oamenii la nuntă să se simtă bine, nu să mă înjure că mi-au dat bani. Cadourile simbolice (case, mașini) sunt binevenite :)
    Cam așa va fi nunta mea. Și apropo, nu va fi nici hipstereală, că și aia mi se pare cam deplasată.
    • Like 6
    • @ Vlase Radu
      păcat de furtul miresei - dacă e bine executat, îmi place mult tradiția asta. Ca într-un film din copilărie, cu eroi :)
      • Like 2
    • @ Vlase Radu
      check icon
      Observ că doar viitorii miri sunt porniți pe obiceiurile de nuntă: am mai spus-o, aveți răbdare să afle viitoarea soție și cele două soacre!
      Și mai vedem!
      • Like 0
  • "scumpe, gălăgioase, depășite, plictisitoare, cu prea mulți oameni, prea multă mâncare și prea mult kitsch."

    Exact așa mi se par și mie nunțile românești. La altele n-am fost. Apropo, sarmalele sînt mîncare turcească împrumutată de români și alte popoare balcanice în timpul stăpînirii turcești :). Ca să nu ne mai plîngem că ne-au lăsat numai lucruri rele.
    • Like 2
    • @ Diana Daniela
      Venom check icon
      Dar și ciubuc. Forma păstrată s-a preschimbat din alungită în plic, și dă dependență anumitor persoane mari la Sfat, dar slabe de virtute.
      • Like 2
    • @ Venom
      Ciubuc, ciorba, sarmale, chiftele, baclava, halva, haide, hai, coșcogeamite, astea sînt primele cuvinte turcești care mi-au venit în minte. Din cele care se folosesc azi (poate mai puțin ultimul), altădată erau mult mai multe. Mă rog, mie mi se pare că și cele enumerate de mine sînt prea multe :D. Cît despre obiceiurile luate de la ei, ce să mai zic... sînt toate rele :).
      • Like 0
    • @ Diana Daniela
      Am fost eu la un in UK. A fost foarte dragut organizat evenimentul. Linistit, fara kitch-uri, iar lumea dadea bani, dar sume mult mai mici fata de nuntile romanesti. Oamenii dadeau ca sa dea, nu ca sa acopere costurile mirilor. Nu cred ca a iesit pe plus cuplul.
      • Like 1
    • @ Diana Daniela
      dalex check icon
      Te contrazic in legatura cu unul dintre "turcisme" care suna turceste dar nu este din limba turca.
      Gogea Mite a fost un roman f.f. inalt si a devenit din numele unei persoane substantivul comun " gogeamite " adica anormal de mare, de inalt.
      • Like 0
  • Florin check icon
    Scrieți despre orice doriți; nu vă luați după doi-trei inși care comentează.
    • Like 1
  • Gogu check icon
    Cel care v-a cerut sa nu mai scrieti despre politica merita trimis in Coreea de Nord :) Interesanta paralela cu nuntile olandeze pe care dupa cum le descrieti par mult mai sobre. Eu am fost la una elvetiana. Ddv calitativ mi se pare comparabila cu cele romanesti. Program impus, care include si dans la ore fixe, si milestones de neocolit (masa/discurusuri/dans). E drept ca totul in cantitati mult mai mici insa in esenta cam la fel, un program devenit "traditie". Pe de alta parte ma gandesc ca si la nuntile romanesti traditia s-a combinat cu modernitatea intr-un mod nu tocmai fericit. De exemplu, la o nunta cu adevarat traditionala, invitatii sunt din sat sau din jur, si probabil se cunosc toti intre ei. Mai mult muzica nu putea sa fie atat de tare de nu te mai intelegi om cu femeie, fiind pobabil unplugged acum 100 ani. Insa acum cu familii imprastiate pe trei continente care nu se cunosc intre ei si instalatii de sonorizare de ultim racnet lucrurile s-au mai schimba. Si darul probabil a evoluat de la constructia unei case la care participa tot satul pentru tanara familie la celebrul "plic cu strigare" tot datorita evolutiei vremurilor...
    • Like 2


Îți recomandăm

Ședință în companie

Când ieșim din întâlnire omul îmi zice: „Adrian, noi doi suntem egali din punct de vedere uman. Singura deosebire dintre noi este partea de responsabilități”. Eu, ca un român bun, în mintea mea: „Și salariul... ”. (Foto: Guliver Getty Images)

Citește mai mult

Simona Retea

„Nu cred că am întâlnit niciodată un copil în scaun cu rotile care să nu viseze să meargă”, spune psihoterapeutul Simona Retea, coordonator al centrului de zi de pediatrie de la sediul din București al Hospice Casa Speranței. Pentru mulți, este un vis care nu va putea fi atins niciodată, însă ca toți colegii ei de la Hospice, Simona Retea se concentrează întotdeauna pe ceea se poate, nu pe ceea ce nu se poate face.

Citește mai mult