Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

„- De ce nu se reîntorc evreii la Iași, în localitatea natală?” În 1940 erau 50.000, azi mai sunt 360

Sinagoga mare

Sinagoga Mare din Iași a fost redeschisă la sfârșitul anului trecut doar pentru patru ore. O ceremonie la care au participat lideri ai comunității evreiești și autorități locale a marcat finalizarea lucrărilor de reconsolidare și restaurare. S-au rostit discursuri. Apoi Sinagoga s-a închis. 

Liderul comunității evreiești, Abraham Giltman, a redeschis-o pentru cititorii Republica și ne-a a fost ghid pentru câteva zeci de minute. 

“Ne aflăm în fața ușii de intrare de la Sinagoga Mare din Târgu Cucului Iași. De ce spun din Târgu Cucului? Pentru că evreii din Iași au fost cantonați în trei cartiere. Târgu Cucului, unde de altfel s-au așezat prima oară evreii. Apoi Păcurari și Podu Roș. Fiecare dintre acestea avea și o sinagogă mare. Această sinagogă mare fiind prima construită pe teritoriul României, anul 1670. Înaintea ei a fost o sinagogă din lemn. Am vedea fundația fostei sinagogi din lemn, de pe la 1560. În total peste 130 de sinagogi. În 1940, populație evreiască era de 50.000 de persoane. Acum sunt 360, dar nu sunt toți evrei. Sunt foarte multe căsătorii mixte”, așa își începe povestea Abraham Giltman. Șchioapătă cu un picior și povestește că a fost acroșat de o mașină pe trotuar. Nu a fost la medic.

Abraham Ghiltman arată cu mâna spre o cutiuță fixată pe tocul ușii: „Aceasta se numește mezuzah și se fixează pe tocul ușii la fiecare casă evreiască. Inclusiv la sinagogi. Semnificația? Când intri sau ieși din clădirea respectivă să îți aduci aminte de Dumnezeu”. Mergem pe holul de intrare. Bătrânul mă corectează cu grație. „Nu se cheamă hol de intrare! Sinagogile nu au hol de intrare. Această încăpere se cheamă pulis. Se pot face și rugăciuni”. Are un altar și un Aron Kodesh, dar i se mai spune și „Arca Sfântă", unde este ținută și Tora. Dar, explică Abraham Giltman, este de o formă mai deosebită. Este în perete. Și aici este umăt, locul unde cantorul își spune rugăciunea. Este austeritate în pulis. Peretele din stânga este îmbrăcat doar cu plăci care amintesc de cei care au făcut ceva pentru sinagogă. Liderul comunității evreiești își amintește că pe vremea când s-a construit sinagoga nu exista încă cimentul și atunci sinagoga a fost construită din blocuri de piatra care au fost lipite cu lut. 

Fiecare obiect are o istorie de supraviețuire. Ca și comunitatea pe care o servește

Ajunge cu greu în încăperea sinagogii propriu-zise. Când a fost cel mai greu? „Au fost mai multe timpuri. Acum zece ani lucrările de reconsolidare au fost începute de Ministerul Culturii. Se făceau după cum era alocarea bugetară. Când se termina alocarea bugetară, se opreau lucrările. Îmi aduc aminte că am fost în audiență la trei miniștri al Culturii. Nici nu îmi mai aduc aminte cum îi cheamă. S-au perindat mulți miniștri la Cultură și nu s-a prea văzut influența. Dar până la urmă s-au terminat lucrările. A fost făcută recepție provizorie de Institutul Național al Patromoniului. Eu am semnat cu obiecții. Eu am predat o sinagogă și mi s-a dat o clădire contorizată. Mi-a fost greu să transform din nou o clădire în sinagogă“, povestește Abraham Ghiltman.

Fiecare obiect are o istorie de supraviețuire. Ca și comunitatea pe care o servește. Pe băncile negre și lucioase au fost așezate platforme. Apoi Aron Kodesh. Aron înseamnă dulap. A fost reconstruit din bucăți. “E cel din față. Cum e altarul la ordocși” , îmi explică Abraham Giltman.

- De ce nu se întorc evreii la Iași, în localitatea natală? - Cine s-ar întoarce în locul în care i-au fost omorâți cei dragi?

Se spune că Aron Kodesh-ul din Iași este cel mai frumos din țară, spune acesta blând. Era bucățele. S-a lipit fiecare bucățică. Scările au ceea ce spun constructorii că se numește mînă curentă. Pentru cei prea vârstnici.

„A trebuit să mă lupt pentru fiecare lucru. Mobilierul care era in sinagogă era foarte vechi, mâncat de carii. Am adus de la București bănci pe care le-am restaurat. Candelabrele erau bucățele. Au dispărut fragmente. Au trebuit refăcute, turnate, modelate. Trei luni, numai candelabrele“. 

Sinagoga nu este deschisă publicului. E lacăt pe ușă. Și comunitatea e din ce în ce mai mică. Viitorul, îmi spune Abraham Ghiltman, e ca o loterie. „Am putea dispărea sau renaște!” De ce nu se întorc evreii la Iași, în localitatea natală? Cine s-ar întoarce în locul în care i-au fost omorâți cei dragi?

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Stefan Mandachi - autostrada Moldova

„Greva lui Mandachi” nu mai este o simplă provocare pe rețelele sociale. Inițiată de către omul de afaceri sucevean Ștefan Mandachi ca o „leapșă” către cunoscuții lui, „greva pentru autostrăzi” atrage tot mai mulți adepți.

Citește mai mult

Mihai Călin - captura

„Dl Buzatu (Dumitru Buzatu, președinte PSD Vaslui - n.n.) a spus că n-am înțeles și că pentru așa ceva trebuie puțintică carte. Și a mai spus ceva grav: « Haideți să fim puțin serioși în țara asta » . Haide să fim puțin serioși? După ce ei fac jaf după jaf, aproape zilnic, în țara asta, cu justiția, cu economia? Păi cine să fie serios? Da, haideți să fim serioși și să ieșim la vot”, a spus actorul Mihai Călin. (Foto captura video)

Citește mai mult