(Foto Facebook/Cristian Păun)
Blocaj în trafic la Dedulești. Se lucrează la parapetul DN7. De fapt nu se lucrează. În weekend, nicio mișcare pe șantier. Noaptea nici atât. Nici urmă de nocturne. Bătea vântul pe acolo. Vineri, când m-am dus spre Alba Iulia, coadă de 10 km. O oră de așteptare. Mergeau semafoarele. 10 mașini pe contrasens dinspre Valea Oltului. Kilometri întregi pe celălalt sens. Nu tu polițist. Nu tu coordonare trafic. Ca la proști.
Duminică la fel. Aceiași fraieri... aceiași nesimțiți. Altă oră. Alți nervi. Mii de oameni afectați. Familii întregi.
Asta nu înțeleg eu la această țară de fraieri. Cum naiba de ajung pe funcții incompetenți plătiți gras care din prima clipă gândesc taman pe dos: pentru firmele de casă cu care negociază termene laxe (nu noaptea, nu în weekend) și nu pentru fraierii din trafic, care îi plătesc.
În plus, toate mașinile de peste 7,5 tone au interdicție să circule pe acel drum.
Bomboana pe tort: seara, trei accidente în lanț pe A1. Altă oră și jumătate. Coada de la km 40. În care a fost inclusă și lucrarea, abandonată noaptea si în weekend, de la km 36. Aceeași mizerie. Aceiași fraieri. Aceiași nesimțiți.
M-am simțit răcorit că poliția a amendat cinci șmecheri care alergau pe banda de avarie. Mi-a trecut repede. Pe Iuliu Maniu, imediat după ieșirea de pe autostradă, radar ascuns în tufișuri. Aceiași fraieri. Alți nesimțiți.
Pe Iuliu Maniu se schimbă și se înalță bordurile. Din nou. Aceiași fraieri. Alți nesimțiți.
Din tot weekendul început vineri la ora 18:00, am stat în trafic 14 ore. Cu doi copii. Coșmar! O să îmi petrec de acum weekendul ca votanții pesede: cu A3 pe maxim și ventilatorul între picioare privind în zare la viitor.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Cu sau fără copii, e un coșmar ce se petrece pe drumuri. Știm asta dinainte să plecam la drum.
Soluțiile sunt așa: fie nu mai plecam către nici o destinație din țară, fie plecăm din țară.
Realitatea a demonstrat că nici cu atitudine civică, meetinguri, proteste, nu se schimbă nimic sau se schimbă prea încet. Eu, unul, la 44 de ani nu mai am răbdare! Am avut destula 30 de ani - după revoluție. De peste 20 de ani plătesc taxe la stat. Degeaba.
La noi, puterea este prizoniera clienților bugetari. Este și pentru va vrea ea sa fie. Alea sunt voturi consecvente. Statornice.
Va recomand ca data viitoare sa ascultati REM (Everybody Hurts). Poate cine stie, o noua Revolutie ar putea sa-si aiba originea in traficul din Romania, cand toti soferii vor iesi din masini si vor lua cu asalt guvernul.
Ne tine? Daca da, atunci terminam cu boceala si trecem la actiune, daca nu, bocim si apoi ne vedem de treaba sau pur si simplu ne vedem de treaba fara sa mai bocim. Dar fara actiunea noastra EI vor continua pe acelasi drum. Adica noi tot mai rau si ei tot mai bine! Iar cei doi copii din masina le vor povesti copiilor lor cat de rau a fost in Romania, tara pe care au parasit-o demult. Iar tatal copiilor va ramane batranul singur de aici de care nimeni n-are timp.
Dixit!