Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Așa, și?...” De ce nu-i credem

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia)

Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

Imaginea mediului politic și a politicienilor a atins un nou record negativ în această perioadă. Prezența la vot puțin peste 30% este dovada perfectă.

Românii nu se implică în viața politică, dar nici nu participă la procesul de votare. Pe scurt, nu au încredere în politicieni. Interesant este că nici politicienii nu au încredere în români, dar această discuție necesită o analiză diferită.

Este evident că o societate poate progresa greu într-un astfel de „război”. Uneori pare un joc de-a șoarecele și pisica, alteori șoarecele (indiferent cine joacă rolul său) este total dezinteresat de acțiunile pisicii. 

Dar cum s-a ajuns aici? Care sunt factorii care au contribuit la o imagine atât de proastă a mediului politic?

Să aruncăm o privire peste câțiva dintre acești factori. 

Celebrele promisiuni

Fiecare campanie electorală este dominată de promisiuni peste promisiuni. Sigur, complexitatea lor s-a schimbat în timp, dar ideea de bază a rămas: oamenilor li s-a promis luna de pe cer.

Fiecare fluturaș, fiecare afiș de campanie și mai nou fiecare postare pe Facebook au rolul evident de a fura atenția oamenilor prin promisiuni mărețe. Au fost aceste promisiuni îndeplinite? Greu de spus. Unele da, altele mai puțin.

Dar aici mai contează și procentul și, poate cel mai important, modul în care percep oamenii îndeplinirea lor. Doar că această percepție este influențată de situația lor prezentă, situație la rândul ei influențată de un milion de factori, mulți dintre ei independenți de politic.

Astăzi promisiunile nu doar că sunt privite cu indiferență, dar par a crește și mai mult prăpastia dintre politicieni și restul populației: „Oricum nu fac nimic.”

Problemele cu legea

Să nu uităm de celebrele probleme cu legea, care se completează perfect cu motivul de mai sus: „Ei promit, fură banii statului, iar noi sărăcim.” Au fost și sunt multe scandaluri de corupție și mulți politicieni condamnați pentru diferite infracțiuni. Nici nu are rost să intrăm prea mult în detalii aici. Lista este lungă și oricum o știm toți. Mediatizate, uneori excesiv, acestea au contribuit într-un mod evident la percepția total negativă asupra clasei politice: „Toți sunt la fel”.

Unii au și oferit motive, alții mai puțin, dar ideea generală a rămas aceeași - „clasa politică este extrem de coruptă.”

Banii

Și apropo de corupție și furt. Toți politicienii par a avea bani sau a câștiga foarte bine. De unde și ideea „toți sunt acolo pentru ciolan”. 

Contează mai puțin dacă au intrat bogați în politică sau nu. Întrebarea „cum au făcut banii?” tot apare. Iar unii chiar nu au un răspuns. Oamenii oricum se uită cu invidie la bogați. Peste tot în lume. România nu face excepție. Dar aici totul trebuie privit în context: „Ei sunt bogați sau s-au îmbogățit în parlament, iar noi ne zbatem în sărăcie din cauza lor, pentru că nu și-au îndeplinit promisiunile.”

Astfel că banii, și așa un subiect super sensibil, reprezintă încă o cauză a imaginii proaste de care „se bucură” mediul politic.

Percepția că accesul în această lume este interzis

Există percepția conform căreia politicienii sunt privilegiații societății, că există un club select în care oamenii normali nu pot intra. Sigur, probabil că unii dintre ei au avut un alt start în lumea politică, dar asta nu înseamnă că accesul este total interzis.

Din păcate, percepția este realitate, iar oamenii se uită neputincioși la lipsa de variante: ”ei sunt slabi pregătiți și au acces, iar nouă nu ni se dă voie să intrăm. Viața noastră este compromisă.” Gândirea aceasta este valabilă în special în județele mai sărace, unde oamenii cred sau chiar sunt mult mai dependenți de factorul politic.

Poziționarea „la balcon” a politicianului este specifică și zonei geografice din care facem parte. Doar că electoratul se schimbă și ce funcționa acum 50 de ani, nu mai funcționează și astăzi.

Iar imaginea continuă să se deterioreze...

Nemulțumirile generale ale oamenilor

Spuneam mai sus că promisiunile sunt greu de măsurat concret și că ele depind foarte mult de percepția fiecăruia. 

Mai există un aspect deosebit de important, care a contribuit la imaginea politicienilor: starea generală de nemulțumire. Oamenii sunt per ansamblu nemulțumiți, comportament care nu are legătură neapărat cu situația lor prezentă. Le poți oferi orice, vor dori mai mult și mai mult.

Astfel că promisiunile sunt greu de atins în proporție de 100%, mai ales pentru că nici așteptările nu se termină vreodată.

Oamenii sunt obișnuiți să caute vinovați pentru eșecurile lor și au fost educați că politicienii pot reprezenta candidații ideali. Astfel că toate frustrările, nemulțumirile, fricile, neajunsurile își vor găsi justificare în promisiuni neîndeplinite, în corupție sau în bogăția altora. Oricare ar fi motivul din spate, imaginea mediului politic va avea de suferit din cauza tendinței oamenilor de a fi permanent nemulțumiți.

În mediul online am observat un lucru oarecum periculos: oamenii se laudă cu percepția lor despre politicieni și fug de implicare. O privesc ca pe o decizie înțeleaptă și, mai mult decât atât, sunt pregătiți să își îndemne prietenii să procedeze la fel.

Doar că această ruptură nu poate reprezenta fundația pentru progres. O participare scăzută la vot subliniază lipsa de încredere reciprocă, ceea ce înseamnă că proiectele mari vor fi greu de implementat. Nu în ultimul rând, cu un proces de vot din care elita lipsește, așteptările noastre cu privire la alegerea unor lideri adevărați trebuie revizuite.

Mai mult decât atât, neimplicarea oamenilor de calitate în politică va conduce la o lipsă evidentă de calitate în rândul celor care trebuie să decidă, mai mult sau mai puțin, soarta țării.

Chiar nu vrem să ne implicăm?

Notă: Întrebat, la Digi24, de ce susține pentru postul de director general adjunct în Ministerul Economiei o persoană care are într-o primă instanță un verdict de colaborare cu Securitatea, tânărul ministrul Claudiu Năsui a răspuns: „Așa, și?...” În urma scandalului public, ministrul a renunțat la nominalizare și și-a cerut ulterior scuze.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daca ministrul Nasui era director la o multinationala si angaja aceeasi persoana - ce a avut probleme de colaborare cu Securitatea - credeti ca ar fi fost judecat pentru asta ? S-ar fi verificat profesionalismul persoanei angajate si apoi i s-ar fi cerut sa livreze rezultate . Asta e diferenta ! De aceea o multinationala performeaza iar o tara esueaza . Ca in loc sa ne uitam ce valoare poate aduce o persoana intr-un loc ne uitam cum putem sa sabotam tot locul. Ce treaba avea reforma economica necesara Romaniei cu faptul ca persoana a fost un turnator ? Credeti ca avansul tehnologic in domeniul militar al SUA s-a produs fara utilizarea specialistilor germani care au lucrat pentru Hitler ?
    • Like 0
    • @ Ion Strejaru
      Sigur, avansul tehnologic nu s-ar fi produs ”fără” dar nu trebuie uitat că ei s-au ”transferat” în altă țară, unde nu mai puteau face ceea ce au făcut în țara lor. Plus că fiind foarte concentrați pe proiectele primite spre rezolvare, nu mai aveau timp și de altceva, plus că erau foarte atent urmăriți.... La noi, foștii securiști au rămas în țară, fiind chiar implicați serios în crearea și funcționarea statului paralel. În frunte cu TB, de care nu se atinge nici un procuror și/sau judecător ! Acum ”așteptăm” oficializarea (re)utilizării protocoalelor în justiție !
      • Like 1
  • Problema este că într-adevăr "toți sunt la fel"...
    Acel "Așa, și?" rostit de tânăra speranță useristă aleasă sub lozinca "O altfel de politică" nu diferă cu absolut nimic de precedentele "Pentru că putem" și "Altă întrebare"! Aceeași aroganță țâfnoasă, aceeași mentalitate de "superioritate" la adresa "plebeilor".
    Și vorbim despre un tânăr de 30 de ani, da?
    Deci ce "speranțe" să avem în legătură cu "primenirea" politicii când vedem ACEEAȘI mentalitate?
    • Like 1
    • @ Nicoleta Razvan Pencu
      Și nu vom avea (nici) măcar speranțe, atâta timp cât plebea manipulabilă va vota doar pe bază de promisiuni, care rămân, de regulă, neonorate. Dar toate astea ar dispărea dacă s-ar implementa principiile /criteriile meritocrației ! Așa ceva ar putea fi adoptat și implementat numai în urma unui referendum larg dezbătut în campanie, nu așa cum s-au comportat KWI și PNL înainte de alegerile prezidențiale 2019, respectiv parlamentarele din 2020 ! Zic că numai printr-un referendum întrucât sunt convins că parlamentarii nu și-ar tăia craca de sub picioare de bună voie !
      • Like 1
    • @ Ion Filip
      maripos check icon
      Sau daca, pe langa legea raspunderii magistratilor, vom avea si o lege a raspunderii candidatilor mincinosi, care promit marea cu sarea si livreaza zero. Chestia cu "sanctionarea de catre alegatori" e apa de ploaie. Dupa ce au furat 4 ani, ramane cu averea si vine altul sa fure inca 4 ani.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult