Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

„Așa, și?...” De ce nu-i credem

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia)

Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

Imaginea mediului politic și a politicienilor a atins un nou record negativ în această perioadă. Prezența la vot puțin peste 30% este dovada perfectă.

Românii nu se implică în viața politică, dar nici nu participă la procesul de votare. Pe scurt, nu au încredere în politicieni. Interesant este că nici politicienii nu au încredere în români, dar această discuție necesită o analiză diferită.

Este evident că o societate poate progresa greu într-un astfel de „război”. Uneori pare un joc de-a șoarecele și pisica, alteori șoarecele (indiferent cine joacă rolul său) este total dezinteresat de acțiunile pisicii. 

Dar cum s-a ajuns aici? Care sunt factorii care au contribuit la o imagine atât de proastă a mediului politic?

Să aruncăm o privire peste câțiva dintre acești factori. 

Celebrele promisiuni

Fiecare campanie electorală este dominată de promisiuni peste promisiuni. Sigur, complexitatea lor s-a schimbat în timp, dar ideea de bază a rămas: oamenilor li s-a promis luna de pe cer.

Fiecare fluturaș, fiecare afiș de campanie și mai nou fiecare postare pe Facebook au rolul evident de a fura atenția oamenilor prin promisiuni mărețe. Au fost aceste promisiuni îndeplinite? Greu de spus. Unele da, altele mai puțin.

Dar aici mai contează și procentul și, poate cel mai important, modul în care percep oamenii îndeplinirea lor. Doar că această percepție este influențată de situația lor prezentă, situație la rândul ei influențată de un milion de factori, mulți dintre ei independenți de politic.

Astăzi promisiunile nu doar că sunt privite cu indiferență, dar par a crește și mai mult prăpastia dintre politicieni și restul populației: „Oricum nu fac nimic.”

Problemele cu legea

Să nu uităm de celebrele probleme cu legea, care se completează perfect cu motivul de mai sus: „Ei promit, fură banii statului, iar noi sărăcim.” Au fost și sunt multe scandaluri de corupție și mulți politicieni condamnați pentru diferite infracțiuni. Nici nu are rost să intrăm prea mult în detalii aici. Lista este lungă și oricum o știm toți. Mediatizate, uneori excesiv, acestea au contribuit într-un mod evident la percepția total negativă asupra clasei politice: „Toți sunt la fel”.

Unii au și oferit motive, alții mai puțin, dar ideea generală a rămas aceeași - „clasa politică este extrem de coruptă.”

Banii

Și apropo de corupție și furt. Toți politicienii par a avea bani sau a câștiga foarte bine. De unde și ideea „toți sunt acolo pentru ciolan”. 

Contează mai puțin dacă au intrat bogați în politică sau nu. Întrebarea „cum au făcut banii?” tot apare. Iar unii chiar nu au un răspuns. Oamenii oricum se uită cu invidie la bogați. Peste tot în lume. România nu face excepție. Dar aici totul trebuie privit în context: „Ei sunt bogați sau s-au îmbogățit în parlament, iar noi ne zbatem în sărăcie din cauza lor, pentru că nu și-au îndeplinit promisiunile.”

Astfel că banii, și așa un subiect super sensibil, reprezintă încă o cauză a imaginii proaste de care „se bucură” mediul politic.

Percepția că accesul în această lume este interzis

Există percepția conform căreia politicienii sunt privilegiații societății, că există un club select în care oamenii normali nu pot intra. Sigur, probabil că unii dintre ei au avut un alt start în lumea politică, dar asta nu înseamnă că accesul este total interzis.

Din păcate, percepția este realitate, iar oamenii se uită neputincioși la lipsa de variante: ”ei sunt slabi pregătiți și au acces, iar nouă nu ni se dă voie să intrăm. Viața noastră este compromisă.” Gândirea aceasta este valabilă în special în județele mai sărace, unde oamenii cred sau chiar sunt mult mai dependenți de factorul politic.

Poziționarea „la balcon” a politicianului este specifică și zonei geografice din care facem parte. Doar că electoratul se schimbă și ce funcționa acum 50 de ani, nu mai funcționează și astăzi.

Iar imaginea continuă să se deterioreze...

Nemulțumirile generale ale oamenilor

Spuneam mai sus că promisiunile sunt greu de măsurat concret și că ele depind foarte mult de percepția fiecăruia. 

Mai există un aspect deosebit de important, care a contribuit la imaginea politicienilor: starea generală de nemulțumire. Oamenii sunt per ansamblu nemulțumiți, comportament care nu are legătură neapărat cu situația lor prezentă. Le poți oferi orice, vor dori mai mult și mai mult.

Astfel că promisiunile sunt greu de atins în proporție de 100%, mai ales pentru că nici așteptările nu se termină vreodată.

Oamenii sunt obișnuiți să caute vinovați pentru eșecurile lor și au fost educați că politicienii pot reprezenta candidații ideali. Astfel că toate frustrările, nemulțumirile, fricile, neajunsurile își vor găsi justificare în promisiuni neîndeplinite, în corupție sau în bogăția altora. Oricare ar fi motivul din spate, imaginea mediului politic va avea de suferit din cauza tendinței oamenilor de a fi permanent nemulțumiți.

În mediul online am observat un lucru oarecum periculos: oamenii se laudă cu percepția lor despre politicieni și fug de implicare. O privesc ca pe o decizie înțeleaptă și, mai mult decât atât, sunt pregătiți să își îndemne prietenii să procedeze la fel.

Doar că această ruptură nu poate reprezenta fundația pentru progres. O participare scăzută la vot subliniază lipsa de încredere reciprocă, ceea ce înseamnă că proiectele mari vor fi greu de implementat. Nu în ultimul rând, cu un proces de vot din care elita lipsește, așteptările noastre cu privire la alegerea unor lideri adevărați trebuie revizuite.

Mai mult decât atât, neimplicarea oamenilor de calitate în politică va conduce la o lipsă evidentă de calitate în rândul celor care trebuie să decidă, mai mult sau mai puțin, soarta țării.

Chiar nu vrem să ne implicăm?

Notă: Întrebat, la Digi24, de ce susține pentru postul de director general adjunct în Ministerul Economiei o persoană care are într-o primă instanță un verdict de colaborare cu Securitatea, tânărul ministrul Claudiu Năsui a răspuns: „Așa, și?...” În urma scandalului public, ministrul a renunțat la nominalizare și și-a cerut ulterior scuze.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daca ministrul Nasui era director la o multinationala si angaja aceeasi persoana - ce a avut probleme de colaborare cu Securitatea - credeti ca ar fi fost judecat pentru asta ? S-ar fi verificat profesionalismul persoanei angajate si apoi i s-ar fi cerut sa livreze rezultate . Asta e diferenta ! De aceea o multinationala performeaza iar o tara esueaza . Ca in loc sa ne uitam ce valoare poate aduce o persoana intr-un loc ne uitam cum putem sa sabotam tot locul. Ce treaba avea reforma economica necesara Romaniei cu faptul ca persoana a fost un turnator ? Credeti ca avansul tehnologic in domeniul militar al SUA s-a produs fara utilizarea specialistilor germani care au lucrat pentru Hitler ?
    • Like 0
    • @ Ion Strejaru
      Sigur, avansul tehnologic nu s-ar fi produs ”fără” dar nu trebuie uitat că ei s-au ”transferat” în altă țară, unde nu mai puteau face ceea ce au făcut în țara lor. Plus că fiind foarte concentrați pe proiectele primite spre rezolvare, nu mai aveau timp și de altceva, plus că erau foarte atent urmăriți.... La noi, foștii securiști au rămas în țară, fiind chiar implicați serios în crearea și funcționarea statului paralel. În frunte cu TB, de care nu se atinge nici un procuror și/sau judecător ! Acum ”așteptăm” oficializarea (re)utilizării protocoalelor în justiție !
      • Like 1
  • Problema este că într-adevăr "toți sunt la fel"...
    Acel "Așa, și?" rostit de tânăra speranță useristă aleasă sub lozinca "O altfel de politică" nu diferă cu absolut nimic de precedentele "Pentru că putem" și "Altă întrebare"! Aceeași aroganță țâfnoasă, aceeași mentalitate de "superioritate" la adresa "plebeilor".
    Și vorbim despre un tânăr de 30 de ani, da?
    Deci ce "speranțe" să avem în legătură cu "primenirea" politicii când vedem ACEEAȘI mentalitate?
    • Like 1
    • @ Nicoleta Razvan Pencu
      Și nu vom avea (nici) măcar speranțe, atâta timp cât plebea manipulabilă va vota doar pe bază de promisiuni, care rămân, de regulă, neonorate. Dar toate astea ar dispărea dacă s-ar implementa principiile /criteriile meritocrației ! Așa ceva ar putea fi adoptat și implementat numai în urma unui referendum larg dezbătut în campanie, nu așa cum s-au comportat KWI și PNL înainte de alegerile prezidențiale 2019, respectiv parlamentarele din 2020 ! Zic că numai printr-un referendum întrucât sunt convins că parlamentarii nu și-ar tăia craca de sub picioare de bună voie !
      • Like 1
    • @ Ion Filip
      maripos check icon
      Sau daca, pe langa legea raspunderii magistratilor, vom avea si o lege a raspunderii candidatilor mincinosi, care promit marea cu sarea si livreaza zero. Chestia cu "sanctionarea de catre alegatori" e apa de ploaie. Dupa ce au furat 4 ani, ramane cu averea si vine altul sa fure inca 4 ani.
      • Like 0


Îți recomandăm

Nomad digital

Marius are 24 de ani și înainte de pandemie s-a angajat pentru prima dată cu normă întreagă. Sau full-time, cum spun colegii. Multinaționala care l-a recrutat i-a oferit un contract pe perioadă nedeterminată, dar, spre mirarea părinților, a refuzat. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Fată la școala online

„Mai țineți minte emoțiile de la examenul de șofat? Ei, cum ar fi dacă, după câteva mii de ore de șofat, ați mai da unul? N-am niciun dubiu, ar fi fără mare panică. Așa e și cu testele la matematică”, spune Gabi Bartic. (Foto: Profimedia)

Citește mai mult