Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

„Bani atârnaţi în dulap”. Experiment: motivul pentru care multe femei au ajuns să aibă atât de multe haine pe care nu le poartă

Femeie în oglindă

 Foto Guliver/Getty Images

Bună, sunt Ioana! Şi mi-am propus ca un an să nu fac niciun fel de shopping de obiecte vestimentare. Sunt în a 15-a săptămână fără niciun fel de achiziție în scop personal şi aproape că m-am dezobişnuit să mă gândesc la asta.

Dacă până nu demult intram din inerţie pe site-uri şi aplicaţii de unde făceam shopping aproape „inconştient” sau făceam o vizită la mall „poate găsesc ceva interesant” (şi de cele mai multe ori găseam), acum mă documentez despre subiecte precum sustenabilitate, cumpărături eficiente, relaţia cu hainele şi, cel mai mult, cum funcţionează creierul nostru în raport cu aceaste activităţi.

Una dintre întrebările cu care m-am confruntat în ultima perioadă a fost care este durata medie a hainelor pe care le avem și ce păstrăm cel mai mult?

În calitate de consultant de imagine și culoare, împreună cu o mulţime de studii găsite pe internet, iată care sunt concluziile la care am ajuns:

Care sunt hainele pe care le dăm/ donăm/ aruncăm cel mai repede?

Îmbrăcăminte de calitate inferioară, țesături de calitate mai slabă și articole fast fashion (haine la preţuri accesibile adaptate după modelele marilor designeri nu sunt făcute pentru a rezista)

Cercetările arată că articolele care au cea mai scurtă durată de viață sunt:

1. Şosetele, lenjeria, colanţii

2. Hainele de casă – motivul (corect de altfel) este că nu punem preţ pe calitate/nu vrem să cheltuim prea mult pe hainele pe care le purtăm în casă, ceea ce este direct proporţional cu timpul de uzură. Plus, fiind haine de casă, există șanse mai mari să le pătăm (gătit/curățenie) sau să se rupă (grădinărit).

3. Cămăşile/hainele albe – durata scurtă de viață are legătură directă cu modul de curăţare. O să scriu în curând un articol separat despre cum trebuie să îngrijim această categorie de obiecte vestimentare.

4. Hainele cu care ne ducem cel mai des la serviciu - din experiența mea, femeile tind să achiziționeze mai multe haine pentru „distracţie” faţă de cât ies de fapt, în detrimentul hainelor „de serviciu” de care au nevoie 5 zile din 7. Astfel fiecare haină de muncă este purtată mai des şi uzată mai repede, reducând astfel perioada de purtare/durata de viață.

Care sunt hainele pe care le păstrăm cel mai mult?

1. Hainele de ocazie - majoritatea dintre noi purtăm rar aceste obiecte de vestimentație, poate de câteva ori pe sezon, deci nu au o uzură foarte mare pe o periodă lungă de timp. De cele mai multe ori au reprezentat o investiţie şi inconştient avem mai multă grijă de ele – de exemplu alegem să le ducem la spălătorie pentru o curăţare profesională, ceea ce ajută la prelungirea duratei de viaţă.

2. Îmbrăcăminte sport/ haine de munte - adesea investim mai mult într-o jachetă super-mega călduroasă sau în pantaloni de jogging din material special, deci optăm pentru o calitate superioară, deci rezistentă la uzură mai mare.

Nu ştiu dacă este şi cazul vostru, dar hainele sport nu le achiziţionez cu intenția de a face mai multe exerciții fizice, ci ca să am o ţinută comodă sau să le mixez cu haine elegante şi să formeze o ţinută cool, nonconformistă. Hainele sport sunt de obicei din țesătură de calitate mai bună, așa că durează mai mult. 

3. Jachete/ blazere/ paltoane - sunt, în general, mai bine confecționate, din materiale de calitate superioară. În plus, stilurile lor se schimbă mai rar decât alte articole vestimentare, multe intră în categoria Clasic.

Câte haine are în garderobă o persoană?

Excluzând încălțămintea și accesoriile, media (la nivelul ţărilor dezvoltate) se estimează că este de aproximativ 30 de articole/persoană.

Persoanele care au dulapuri medii până la mai mari sunt majoritar sunt:

1. de sex feminin

2. mature (35+)

3. venit mediu şi peste (raportat la România înseamnă >3000 lei/lună)

4. educate (minimum absolvente de liceu)

Dacă analizăm doar categorie persoanelor cu dulapuri medii până la mari, aflăm că media de articole vestimentare este de 103 articole/persoană – studiu realizat de ClosetMaid.

Majoritatea femeilor cu care mă întâlnesc la workshop-urile mele despre Cum să devin propriul meu stilist (detalii aici) fac parte din această categorie, iar provocarea cea mai mare vine din faptul că tocmai ele spun „nu am ce să port”.

Am vrut să aflu motivul care stă în spatele acestei replici, aşa că m-am invitat în garderoba lor, pentru a face împreună un audit vestimentar.


Prima concluzie (înainte de a deschide dulapul): 10% spun că se simt deprimate atunci când își deschid dulapul și 47% că este un chin să-și aleagă o ținută dimineaţa înainte de a pleca la muncă.

Concluzie: nu există o relație cu garderoba, hainele sunt îngrămădite/ nu se pot vedea, sunt prea multe.

Următoarele concluzii sunt din timpul vizitei în garderobă (după ce am deschis dulapul)

1. Părerea lor despre hainele pe care le au:

  • 21% din haine sunt eliminate din start, sub pretextul că „nu se potrivesc ocaziei” (indiferent care ar fi aceea!)
  • 33% sunt prea strâmte
  • 24% prea largi
  • 12% din garderobă este ocupată de haine noi pentru care aşteaptă „un eveniment” să le taie eticheta.

Concluzie: doar 10% din haine sunt disponibile pentru a crea outfituri.

2. Media articolelor purtate în ulimele 12 luni: 26 de obiecte de vestimentație, adică aproximativ 1/5 din dimensiunea garderobei pe care o deţin.

Concluzie: dulap mare – haine multe nepurtate, „bani atârnaţi în dulap”, aşa cum spune Carrie Bradshaw în Sex and the city.

3. Motivul pentru care au ajuns să aibă atât de multe haine pe care nu le poartă:

  • nu mai sunt la modă, dar pur și simplu nu se pot despărţi de ele (haine neîmbrăcate de ani de zile, înainte ca cineva să le ajute să dea acele haine)
  • schimbarea formei corpului. Cel mai frecvent motiv este creșterea în greutatea, însă întotdeauna există obiectivul de recăpătare a formei fizice iniţiale şi revenire la garderoba anterioară.
  • Cumpărături din impuls/reduceri – nu sunt stilul lor, culorile sau formele potrivite sau, pur şi simplu nu au cu ce să le mixeze.

Concluzie: vinde-le, iar cu banii recuperaţi cumpără-ţi haine care ţi se potivesc. Pentru cine nu ştie, administrez şi eu un astfel de grup – like pagina de Tzoale sau scrie un comment cu numele tău pentru a te adăuga în secret group Tzoale.

Am scris un articol interesant despre 10 pași prin garderoba ta: de aruncat, de dat și de păstrat. Femeia „obișnuită” poartă 20% din dulapul ei în 80% din timp.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pentru bucuresteni este un grup de donat /adoptat lucruri: https://www.facebook.com/groups/237231793142570/
    Obicei ce permite circularea produselor si dat o noua viata, pentru ca merita.
    • Like 2
    • @ Claudia Olteanu
      Multumim pentru pont, Claudia
      • Like 0
  • Felicitari pentru idee si initiativa articolului!
    • Like 0
    • @ Munteanu Mongolul Mircea
      Multumesc frumos, domnule Munteanu!
      • Like 0


Îți recomandăm

Statuie mască

„Primul lucru care contează atunci când faci o donație este ca gestul respectiv să te facă să te simți că ai făcut cu adevărat o faptă bună. Dacă cauza respectivă reușește să te facă să te simți ca un mic erou, te face să te simți bine că ai ajutat, reușește să te facă donezi”, spune Nicoleta Deliu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult
text: Ioana Hurdubelea / voce: Claudiu Pândaru
sound-bars icon